15,207 matches
-
ci mai degrabă spre suporturile indirecte, materiale, care oferă doar o stabilitate parțială în favoarea deschiderii și încrederii în cadrul familiei. Cu alte cuvinte, are sens să vorbim despre formarea părinților în vederea construirii unei familii în care se acceptă viața, confruntarea cu diversitățile fiecăruia, îmbrățișarea și proiectarea istoriei personale spre un viitor pozitiv, în care solidaritatea este prima dintre atitudini? Credem că există niște linii metodologice de respectat pentru ca intervenția educativă în domeniul familial să păstreze bunătatea, disciplina echilibrată și responsabilitatea: linia respectului
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
că au apărut factori noi, care îl obligă la o regândire a viziunii despre om, a raportului cu ceilalți, a valorilor etice și a normelor care ghidează și fundamentează relația cu ceilalți și respectul față de demnitatea persoanei, grupul de proveniență, diversitatea culturală, bogăția tradițiilor proprii, în pofida promovării unei culturi comune și a tendinței aplatizării ethos-ului comunitar. Titlul prezentei lucrări indică faptul că omul are o identitate etică, pe lângă cea personală, care se fondează pe conștiința morală personală, cu rădăcini adânci
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
cu o creștere considerabilă. Coincidență sau nu, tot în această perioadă se dezvoltă puternic și planificarea și amenajarea teritoriului în lume. Guvernele nu mai lasă la latitudinea indivizilor activitățile de dezvoltare a teritoriului. Emergența turismului de masă a indus o diversitate extremă de inițiative investiționale, activități care nu s-au raportat la un cadru organizat al spațiului, ceea ce explică recunoașterea relativ târzie a turismului în organizarea teritoriului. Legată direct de dezvoltarea impresionantă a călătoriilor în scopuri turistice, amenajarea turistică a teritoriului
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
este o localizare la sursă, datorită caracterului rigid al ofertei - stațiunea turistică trebuie să se realizeze la locul materiei prime (plajă, munte); • localizările turistice sunt îndepărtate de piața cumpărătorului, ceea ce necesită o amenajare complexă, cu o infrastructură dezvoltată și o diversitate de unități turistice capabile să ofere o paletă largă de prestații; astfel se desprinde cu ușurință principiul potrivit căruia cu cât amenajările turistice sunt mai îndepărtate de piața cumpărătorului, cu atât gama serviciilor oferite trebuie să fie mai largă. • polivalența
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
ofere o paletă largă de prestații; astfel se desprinde cu ușurință principiul potrivit căruia cu cât amenajările turistice sunt mai îndepărtate de piața cumpărătorului, cu atât gama serviciilor oferite trebuie să fie mai largă. • polivalența stațiunii amenajate, adică gradul de diversitate și de complexitate a serviciilor oferite turiștilor, determină amploarea segmentelor de piață pe care se va desface produsul. Localizările turistice sunt favorizate în zonele care au atins un nivel mai ridicat de dezvoltare economică, pentru că există în aceste regiuni o
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
că repartiția geografică a activităților economice este determinată doar de condițiile naturale și este inutil să încercăm să o modificăm. După primul război mondial, specialiștii au arătat că este posibilă influențarea localizării activităților. Amenajarea turistică include forme de o extremă diversitate, ceea ce induce necesitatea existenței unei planificări ce ține cont de obiective sociale, economice și spațiale. Dezvoltare - acest concept ia sensuri diferite, în funcție de nivelul și condițiile de viață existente în zona studiată, mai ales în funcție de nivelul dezvoltării lor industriale. După anii
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
turistice Este important să subliniem faptul că, în zilele noastre, coordonarea utilizării resurselor și ierarhizarea nevoilor devin din ce în ce mai necesare. Din confruntarea acestora cu tendințele manifestate în turismul intern și internațional se conturează posibilitățile de amenajare. Aceste soluții, în complexitatea și diversitatea lor, au drept scop satisfacerea la maxim a cererii, fără a fi afectată, cantitativ sau calitativ, valoarea turistică a teritoriului. Punerea lor în practică, odată cu adoptarea deciziilor de amenajare, este condiționată de respectarea unor principii specifice localizării turistice și anume
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
evenimente de o amploare care să atragă cel puțin piețele regionale și, preferabil, care să fie atrăgătoare și pentru piețele naționale și (uneori) internaționale; (b) zonele trebuie să conțină aglomerări de atracții și evenimente, care, împreună: (i) să prezinte o diversitate atrăgătoare; (ii) să poată fi oferite ca pachet, atrăgând vizite în orice perioadă a anului; (iii) să nu necesite gradul de dezvoltare auxiliară necesar unei serii de atracții izolate; (c) dacă este posibil, zonele trebuie să includă peisaje istorice sau
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
de stânci și pietre duc la închiderea circulației. Cazarea tipică este la cabane. punctul tare îl reprezintă gradul ridicat de intimitate oferit și aspectul estetic al clădirilor (folosirea resurselor naturale - lemn, piatră, încadrarea în peisaj). Punctul slab este dat de diversitatea relativ redusă a formelor de cazare, lipsa unităților de lux. Unitățile de alimentație publică prezintă aceeași diversitate redusă; ca punct tare putem menționa restaurantele cu specific și încercarea de apropiere de punctele de interes (în special pârtiile de schi) prin
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
gradul ridicat de intimitate oferit și aspectul estetic al clădirilor (folosirea resurselor naturale - lemn, piatră, încadrarea în peisaj). Punctul slab este dat de diversitatea relativ redusă a formelor de cazare, lipsa unităților de lux. Unitățile de alimentație publică prezintă aceeași diversitate redusă; ca punct tare putem menționa restaurantele cu specific și încercarea de apropiere de punctele de interes (în special pârtiile de schi) prin unități mobile sau chioșcuri care oferă băuturi fierbinți și gustări. Resursele naturale reprezintă punctul forte al stațiunilor
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
inclus studii morfologice privind tipul și funcția stațiunilor, dar procesele din umbră captează tot mai multă atenție. Se disting trei tipuri de dezvoltare turistică, în funcție de următoarele criterii (Pearce, 1989, p.59-61): 1. Numărul și întinderea populației existente, precum și vitalitatea și diversitatea activităților acesteia înainte de introducerea turismului. 2. Natura spontană sau planificată a facilităților turistice oferite. 3. Natura localizată sau extinsă a zonei turistice. Dezvoltare spontană: Costa Brava - Coasta de Azur În ambele cazuri, turismul s-a dezvoltat în mod spontan. De-
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
unui stereotip al dezvoltării stațiunilor, este utilă prin existența unui punct de reper atât în evaluare, cât și în propunerea unui nou plan de amenajare a stațiunilor. Infrastructura Căile de acces specifice unei stațiuni de litoral pot fi caracterizate prin: • diversitate - de obicei, toate cele 4 tipuri de transport extern (rutier, feroviar, aerian, maritim) sunt disponibile; • accesibilitate - în general, sunt investiții majore în aceste rute, astfel încât accesul este facil, pe toată perioada anului. O caracterizare detaliată a diferitelor tipuri de transport
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
vacanță accentuează această problemă; - datorită salinității ridicate a apei mării și terenului litoral, există o uzură accentuată a instalațiilor subterane și supraterane, astfel încât sunt necesare înlocuiri frecvente ale acestora. Cazarea Pentru stațiunile de litoral, sistemul de cazare prezintă următoarele caracteristici: - diversitatea extremă a tipurilor de cazare: hoteluri, case de vacanță, bungalouri, căsuțe, campinguri, apartamente împărțite de mai multe familii, camere închiriate de la populația locală; ca urmare, numărul de locuri / paturi pe unitate de cazare variază considerabil; - prezența formelor de cazare de
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
cotate hoteluri din stațiune, deși se poate întâmpla ca la un hotel de 4 stele să nu funcționeze instalația de aer condiționat. În Eforie Nord o modificare vizibilă este construirea pe spațiile parcurilor a unor vile particulare. Unitățile de alimentație - diversitate accentuată: de la restaurante cu specific local și internațional până la cantine pentru elevi, chioșcuri și puncte volante de vânzare a înghețatei și fructelor; - prezența formelor de lux - restaurante cu amenajări deosebite și servicii de înaltă clasă; - ca formă de diferențiere, întâlnim
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
speciei urbane, dar au personalitate proprie. Răspunsul la provocările urbane trebuie să integreze ansamblul particularităților fizice, culturale și sociopolitice ale fiecărui oraș și să ia în seamă istoria și tradiția lor. În loc de soluții globalizante și uniforme, ar trebui să considerăm diversitatea orașelor ca pe o valoare culturală de cea mai mare importanță 1. Orașele în care trăim acum au fost (re)construite în bună parte conform logicii societății industriale, civilizației "mașiniste", adică au urmărit cu obstinație dezvoltarea materialistă, pierzând din vedere
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
zi ce trece, se afirmă tot mai mult ca actor colectiv politic de prim plan, dar este din ce în ce mai greu de condus. Desigur, "creșterea în putere a orașelor"1 se datorează recunoașterii importanței crescânde a rolului lor economic. Prin abundența și diversitatea serviciilor și a mâinii de lucru pe care o oferă, prin cooperările mai mult sau mai puțin informale pe care le suscită, prin flexibilitatea pe care o îngăduie, orașul s-ar prezenta ca o asigurare împotriva riscurilor mondializării 2. Eliberat
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
-lea, regii capețieni, în special Filip II August și Ludovic al VIII-lea, au favorizat emanciparea juridică a orașelor, cel puțin atunci când acestea se situau în afara domeniului regal. Alianța cu burghezii viza slăbirea puterii senioriale. Nu putem detalia aici marea diversitate a mișcării comunale*: pretențiile sale au mers de la obținerea unor privilegii în cadrul libertății sub supraveghere (favoruri fiscale, garanții de ordin judiciar împotriva exercitării arbitrare a autorității senioriale, "pacea pieței" etc.), până la revendicarea, mai rară, a autonomiei politice cvasitotale. Atunci, mișcarea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
considerare a intereselor locale trebuia să rămână secundară în raport cu interesele naționale, totuși și existența acestora, a "treburilor locale", era recunoscută. Autonomia comunală rămânea totuși riguros limitată de tutela admi-nistrativă2. Aceasta nu implica în mod obligatoriu uniformizarea gestionării politicilor locale. În mijlocul diversității modurilor de gestionare comunale, care domină sfârșitul secolului al XIX-lea, Gilles Novarina și Samuel Martin disting două modele, aflate la extreme: cel al castelului și cel al comunei radicale. Primul este organizat în jurul marii proprietăți funciare. El era întemeiat
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
confruntări politice. Ele trebuiau gestionate, lăsate la latitudinea dezbaterilor publice, sub auspiciile administrației, dar mai ales a angajamentelor "oamenilor de bine". În toată această perioadă, statul republican a rămas ostil dezvoltării intervenției comunelor. Într-o țară marcată încă mult de diversitatea teritoriilor, recunoașterea politicilor locale părea să compromită imaginea republicană a unei națiuni unite și indivizibile. Fragilitatea consensului asupra regimului atrăgea temerea potrivit căreia acțiunea anumitor primării ar fi putut fi subversivă pentru ordinea republicană. De la socialismul municipal la municipalismul social
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
vorba de Organizațiile de Studii de Amenajare a Ariilor Metropolitane (OREAM), de Grupurile de Studii și Programări (GEP) instituite în cadrul Direcțiilor Departamentale ale Echipamentelor (DDE) și de Centrele Tehnice ale Echipamentului (CETE), care aveau rol de consiliere la nivel regional. Diversitatea serviciilor de studii urbane pe care statul putea conta îi permitea acestuia să valorifice, în funcție de circumstanțe, diferite registre de analiză. Faptul reprezenta un avantaj în negocierile cu comunele. În general, acestea bănuiau ansamblul organismelor administrației "prospective" de dorința de a
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cu cât ea apărea înaintea dorinței de a avea dotări sociale, școlare și sanitare"195. Un al doilea aspect al criticii lipsei de respect a urbanismului modern pentru aspirațiile locuitorilor privește idealul mixității sociale: acesta nu a făcut față nici diversității culturale, nici diversității proiectelor familiale. S-a optat în favoarea marilor ansambluri pentru transparență, la fel cum s-a optat pentru utilizarea betonului (foarte bun conducător al zgomotului), opțiuni care au mărit dificultățile de coabitare. "Promiscuitatea rezuma Henri Lefebvre -, departe de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
apărea înaintea dorinței de a avea dotări sociale, școlare și sanitare"195. Un al doilea aspect al criticii lipsei de respect a urbanismului modern pentru aspirațiile locuitorilor privește idealul mixității sociale: acesta nu a făcut față nici diversității culturale, nici diversității proiectelor familiale. S-a optat în favoarea marilor ansambluri pentru transparență, la fel cum s-a optat pentru utilizarea betonului (foarte bun conducător al zgomotului), opțiuni care au mărit dificultățile de coabitare. "Promiscuitatea rezuma Henri Lefebvre -, departe de a favoriza legăturile
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
aceasta să nu mai poată fi folosită de alții, care se considerau rapid "incapabili să se recunoască în ea"252. Trebuia o altă concepție a animației ca aceasta să constituie o cetate. Soluția justă nu poate fi găsită decât în diversitatea dotărilor subliniază H. Théry și M. Garrigou-Lagrange -, ceea ce nu exclude în nici un fel polivalența unora dintre ele; cu condiția ca polivalența să nu fie înțeleasă scuzați barbarismul! ca o totovalență. De ce să nu ne închipuim că într-o MJC se
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
locul de exprimare privilegiat al noilor clase mijlocii salariate 281". Se înmulțesc mișcările de luptă pentru un "alt cadru al vieții". Se promovează ca instrument al participării efective "asocierea" cetățenilor la deciziile privind modul de viață cotidian. Oricare ar fi diversitatea acestor mișcări, în ele poate fi sesizată o componentă militantă ieșită din rândul claselor mijlocii, care află în conflictele privind mediul înconjurător, privind pozițiile locale legate de proiectele de dotare ocazia de a-și manifesta opoziția față de un anumit tip
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
nu diferă radical de cele ale întregii populații. Desigur, imigranții reprezintă 15 % din totalul locatarilor din HLM-uri, însă această medie combină situații foarte diferite în funcție de orașe și cartiere 370. Ocuparea socială a parcului HLM este mărturie a unei mari diversități de istorii, situații și de practici de administrare. Astfel, absența mobilității unui locatar HLM nu face din el un rezident captiv. Împotriva "ideii că mobilitatea reprezintă norma pentru un ocupant al parcului social [...] o analiză mai fină pune în lumină
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]