20,245 matches
-
iubeam cu ochi păgâni/ Și plini de suferinți/ Ce mi-i lăsară din bătrâni/ Părinții din părinți”. De aceea se întâmplă că „Ea nici poate să-nțeleagă că nu tu o vrei, că-n tine/ E un demon ce-nsetează după dulcile-i lumine... Demon este un alt nume al Arheului, ascuns și în ipostazele de excelență ale umanității: Prințul, Regele, Voievodul, Poetul, Călugărul, Ascetul. Arheul, potențialul acesta primordial, tinde să iasă la suprafața lumii, să se manifeste într-un ins, care
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
la tomberon (sau pe câmp!) a devenit un sport național. „Bunurilor de larg consum” fabricate „la normă” în vremea lui Dej și Ceaușescu le-au luat locul mărfurile venite din China comunistă în România „capitalistă”! (revista Plumb, iunie, 2013) 108 Dulci aventuri pe câmpii internetului Se întâmplă că, nu mult timp în urmă, încep să găsesc în poșta electronică articole trimise de o tânără și talentată jurnalistă. Teme de mare actualitate, atitudine polemică, frazare sprintenă. Îi mulțumesc, cu atât mai mult
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
se va sparge și va fi aruncată în gunoiul mormântului. Orizontul ne este deschis, dar ca să-l vedem cu cea mai mare claritate trebuie să spargem stânca de cristal care ne stă în față. Marele Cicero spune: „Ce este mai dulce decât a avea un prieten căruia să-i poți spune toate, ca ție însuți?” [...] Prieteni, îmi spuneți că a început să vă cuprindă osteneala. Curajul trebuie să alunge lașitatea. Tăria și încrederea trebuie să învingă toate obstacolele. Sărăcia va cultiva
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Eminescu și al preocupărilor mărturisite pentru „concepția lui Maiorescu” nota ed.) 15-II-957. Dragă Ioane, [...] Ne-am întâlnit când am fost acasă; am discutat;aveam iluzia că în preajma noastră fâlfâie aripile aceleiași prietenii care ne-a legat odată... Am simțit aceeași dulce mireasmă răspândită altădată de lungile noastre spovedanii. Spunându-mi că o să-mi scrii am așteptat un răvaș de la tine. Dar zilele au trecut și trec mereu cu aceeași nepăsare, și eu, omul care am dorit să am în fiecare om
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Cum a fost posibil? / 59 Exilul ca fatalitate / 65 Lecția țarilor / 71 „În genunchi pentru Ștefan cel Mare!” / 79 „Autostrada mântuirii neamului” / 83 Internetul pavat cu bune intenții (1) / 89 Internetul pavat cu bune intenții (2) / 96 La normă! / 103 Dulci aventuri pe câmpii internetului / 108 6 Istorie, anapoda / 113 Perversitățile istoriei comuniste / 119 Provincialismul presei noastre / 127 O problemă de principiu / 133 Prin voi înșivă / 138 Legal, deci moral? / 143 De ce scriu? / 148 III. PRO AMICITIA Mihai / 155 Post-scriptum editorial
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
moartea s-aibă preț” (Scrisoarea V). Postuma citată, ca și variantele Ca o făclie... și Urât și sărăcie (toate datând din 1879), marchează un moment definitoriu pentru meditația unui moralist care putea fi, ca oricare bărbat tânăr, mai mult sau * Dulcea mea Doamnă/Eminul meu iubit. Corespondență inedită Mihai Eminescu - Veronica Micle, Ed. îngr. de Christina Zarifopol Illias, Ed. Polirom, 2000, pag. 229. 12 mai puțin fericit în dragoste. Prin urmare, este de preferat să te ții cât mai departe de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
demonic” (Scrisoarea V). Este vorba de un act unilateral, de neînțeles pentru ea, dar necesar în actul de cunoaștere a Sinelui: „Ea nici poate să nțeleagă că nu tu o vrei... că-n tine E un demon ce nsetează după dulcile-i lumine, C-acel demon plânge, râde, neputând s-audă plânsu-și, Că o vrea... spre-a se-nțelege în sfârșit pe sine însuși...” (Scrisoarea V) Plânsul intern al conștiinței este urmat de fericirea iluminării și împăcării, mângâierea pe care a
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
momentului zero al Creației, când contrariile se confundă în Unitatea începuturilor. Întâlnirea dintre elementele lumii create, inclusiv iubirea dintre bărbat și femeie, se întâmplă sub semnul refacerii idealului mitic al ființei perfecte (în acest caz - androginul), ideal ascuns în „umbra dulcilor dorinți”. Iubirea apare ca o fericire „suprafirească”, opusă tribulațiilor biografice la care face trimitere autorul Scrisorii I: „... toate relele ce sânt / Într-un mod fatal legate de o mână de pământ”. Încercînd să ne imaginăm fericirile geniului, s-ar putea
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
aureola femeii sfinte a creștinismului: Maria. În balada Strigoii, Arald, regele avarilor, și Maria, regina de la Dunăre, se prind într-o stranie poveste de dragoste, ca oameni vii și apoi ca strigoi. Iubita lui Dionis din nuvela 2 Vezi ediția Dulcea mea Doamnă / Eminul meu iubit, Ed. Polirom, 2000, pp. 303-304. 28 Sărmanul Dionis se numește tot Maria. Altădată, femeia iubită este o proiecție pămîntească a Sfintei Fecioare: „Și-o să-mi răsai ca o icoană / A pururi Verginei Marii, / Pe fruntea
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
colinde, dar mai ales în Rugăciune și în sonetul Răsai asupra mea... Aflat într-o acută criză spirituală, poetul înalță rugăciuni nu lui Dumnezeu-Tatăl (precum Hyperion în Luceafărul), nu lui Isus Mântuitorul, ci către Mama Imaculată: „Regină peste îngeri [...] / Lumină dulce, clară, / O, Maică Preacurată / Și pururea Fecioară, / Marie !” Eminescu nu a destinat publicului aceste versuri. În schimb, imaginea mamei biologice, pe care o pierduse nu demult, este prezentă în elegia O, mamă... (tipărită în 1880). Cele două chipuri feminine evocate
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
este cap femeii, așa cum Hristos este cap Bisericii. Însă, subliniază savantul citat mai sus, amândoi alcătuiesc o unitate mistică, precum Isus și Biserica. În Vechiul Testament, femeia este actorul principal în 6 Vezi bogata corespondență dintre Eminescu și Veronica Micle: vol. Dulcea mea Doamnă / Eminul meu iubit, Ed. Polirom, 2000. 7 Eminescu și cultura indiană, Ed. Institutul European, 2004, p. 39. 35 comiterea păcatului originar, dar tot ea este reabilitată în creștinism, „fiind considerată demnă de a deveni vasul spiritual care primește
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
modelele construite „cu gîndiri și cu imagini”. „Citirea” fiecărui model în cheia pe care ne-o oferă doar textele este, s ar putea spune, o problemă de opțiune culturală. (BULETINUL ȘTIINȚIFIC NR. 16/2007 al Universității „Mihail Kogălniceanu” - Iași) 9 Dulcea mea Doamnă / Eminul meu iubit, ed. cit., pag. 351. 37 M. Eminescu - conștiință istorică și vocație metafizică Prin ceea ce a gândit și a scris, ca și prin întâmplările vieții sale, M. Eminescu se definește ca o personalitate marcată decisiv de
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
precum iubirea, credința, mila. Mai adaugăm încă o mărturie epistolară, făcută Veronicăi în perioada definitivării poemului Luceafărul : „Cred chiar că talentul de versificare a fost numai un incident al tinereței și că proză e ceea ce voi scrie de-acum înainte” (Dulcea mea Doamnă/Eminul meu iubit - Corespondență inedită Mihai Eminescu - Veronica Micle, Ed. Polirom, 2000, pag. 223). Poate că avea în vedere reluarea proiectelor romanești și nuvelistice din tinerețe, deși, mai sigur, se referea la proza cu caracter jurnalistic, unde pune
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
iubeam cu ochi păgâni/ Și plini de suferinți/ Ce mi-i lăsară din bătrâni/ Părinții din părinți”. De aceea se întâmplă că „Ea nici poate să-nțeleagă că nu tu o vrei, că-n tine/ E un demon ce-nsetează după dulcile-i lumine... Demon este un alt nume al Arheului, ascuns și în ipostazele de excelență ale umanității: Prințul, Regele, Voievodul, Poetul, Călugărul, Ascetul. Arheul, potențialul acesta primordial, tinde să iasă la suprafața lumii, să se manifeste într-un ins, care
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
la tomberon (sau pe câmp!) a devenit un sport național. „Bunurilor de larg consum” fabricate „la normă” în vremea lui Dej și Ceaușescu le-au luat locul mărfurile venite din China comunistă în România „capitalistă”! (revista Plumb, iunie, 2013) 108 Dulci aventuri pe câmpii internetului Se întâmplă că, nu mult timp în urmă, încep să găsesc în poșta electronică articole trimise de o tânără și talentată jurnalistă. Teme de mare actualitate, atitudine polemică, frazare sprintenă. Îi mulțumesc, cu atât mai mult
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
se va sparge și va fi aruncată în gunoiul mormântului. Orizontul ne este deschis, dar ca să-l vedem cu cea mai mare claritate trebuie să spargem stânca de cristal care ne stă în față. Marele Cicero spune: „Ce este mai dulce decât a avea un prieten căruia să-i poți spune toate, ca ție însuți?” [...] Prieteni, îmi spuneți că a început să vă cuprindă osteneala. Curajul trebuie să alunge lașitatea. Tăria și încrederea trebuie să învingă toate obstacolele. Sărăcia va cultiva
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Eminescu și al preocupărilor mărturisite pentru „concepția lui Maiorescu” nota ed.) 15-II-957. Dragă Ioane, [...] Ne-am întâlnit când am fost acasă; am discutat;aveam iluzia că în preajma noastră fâlfâie aripile aceleiași prietenii care ne-a legat odată... Am simțit aceeași dulce mireasmă răspândită altădată de lungile noastre spovedanii. Spunându-mi că o să-mi scrii am așteptat un răvaș de la tine. Dar zilele au trecut și trec mereu cu aceeași nepăsare, și eu, omul care am dorit să am în fiecare om
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
dirigintă. I-am admirat imediat ce i-am văzut, am iubit-o pe doamna Ulian pentru felul ei blând și apropiat de sufletele noastre adolescentine. Mi-e drag și acum, când o întâlnesc, să o salut și să-i aud glasul dulce. Familia Monor a intrat în viața Frasinului cam în aceeași perioadă cu familia Ulian. Și aceștia erau o pereche tânără, prezentabilă, dar comparativ cu Ulianii, care erau mai diafani, perechea Monor erau mai robuști în înfățișare și gesturi, în comportament
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
aceste rânduri, un moment de reculegere pentru cel care a fost artistul popular Gheorghe N. Sahleanu, poet și pictor de seamă, laureat pentru picturi în ulei, cântăreț în versuri dedicate plaiurilor bucovinene, din care amintim câteva versuri: ...Unde apele curg dulci Printre dealuri, văi și lunci Unde basme spun izvoare Despre cerbi și căprioare. Deosebit de talentați și cu mult har de la Dumnezeu au fost și sculptorul în lemn de un rafinament fără egal Ciofu Sevastian, de asemeni o artistă desăvârșită în
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
privire recunoscătoare. Poate că și tu, Fannie, te-ai gândit la fel?" (P. L. Travers, Marry Poppins) (e) "Vrei programă, lămurit? / Stăi puțin să caut. Cucul, un solist vestit, / De printr-alte țări venit, / Va cânta din flaut. // Cântăreața-n dulce grai, / Cea numită "perla / Cântăreților din mai", / Dulce va doini din nai / Multe doine mierla." (George Coșbuc, Concertul primăverii) (f) ""Vin' la mama să te pupe, / Însă, vezi, nu mă-ntrerupe, / Că-mi rămân nepoții goi, / Roagă maica pe pisoi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ai gândit la fel?" (P. L. Travers, Marry Poppins) (e) "Vrei programă, lămurit? / Stăi puțin să caut. Cucul, un solist vestit, / De printr-alte țări venit, / Va cânta din flaut. // Cântăreața-n dulce grai, / Cea numită "perla / Cântăreților din mai", / Dulce va doini din nai / Multe doine mierla." (George Coșbuc, Concertul primăverii) (f) ""Vin' la mama să te pupe, / Însă, vezi, nu mă-ntrerupe, / Că-mi rămân nepoții goi, / Roagă maica pe pisoi // Că vouă ce vă mai pasă / În flanela
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Aventurile lui Pinocchio) (h) "Tu aduni de pe meleaguri, / Pentru stupi și pentru faguri, / Pulberi, rouă, stropi și leacuri / Poate că de mii de veacuri. / Ca din lână, ca din ace, / Țeși rețeaua de ghioace, / De celule-n care pui / Mierea dulce și un pui" (Tudor Arghezi, Fetica) Corespondența sunet literă Precizați numărul de litere și numărul de sunete din cuvintele: * cer, gherghină, închis, axiomă, ceilalți, Agheorghiesei, briceag, vechime, chioșc; * chestie, Crăciun, excursie, ochii, înghiți, orice, serviciu, contextualizare; * nouăzeci, ochi, cercel, xenofon
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nu ajungea cea mai lungă prăjină. Cine avea câte un pom mai înalt, tot la tatăl lui Guguță venea." (Spiridon Vangheli, Spărgătorul de nuci) (e) "Dacă închizi ochii și ai puțin noroc, vezi uneori un iaz fără formă, în culori dulci, deschise, pe un fond întunecat; dacă strângi din ochi mai tare, iazul începe să prindă formă și culorile devin atât de vii, încât, dacă îi mai strângi puțin, devin incendiare. Dar chiar înainte de a lua foc, vei vedea laguna." (James
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cazul existenței unui număr foarte mare de sensuri derivate polisemia este asimilată unei "pletore semantice" (Șerban & Evseev, 1978, p. 149). Vezi sensurile din dicționar ale cuvintelor: a apuca, articol, a bate, cameră, a cădea, a citi, a da, a duce, dulce, etapă, foc, glas, hop, a ieși, a înainta, joc, a lega, nod, a porni, a prinde, profund, a răspunde, a ridica, semn, a strânge, a ști, a topi, a ține, a uita, a vedea, a zice etc. și utilizările lor
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
desinență la nominativ singular (având aceeași formă pentru genul masculin și pentru genul feminin: tare) sau cu două terminații/desinențe la nominativ singular (lung lungă); * numărul formelor flexionare: adjective cu o formă flexionară: roz vs. adjective cu două forme flexionare: dulce dulci vs. adjective cu trei forme flexionare: lung lungă lungi vs. adjective cu patru forme flexionare: alb albă albi albe; * proveniență: adjective moștenite din limba latină (frumos, mare) vs. adjective împrumutate din alte limbi (util, cool) vs. adjective formate pe
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]