15,087 matches
-
de Capo d’Istria (Sanctorius, 1561 - 1636) medic și fiziolog, profesor la Universitatea din Padova și despre care am vorbit și la Medicina Renașterii, ca și la medicina care o conectează la sec. XVII. Santorio se distinge în fiziologia generală experimentală, formând mulți discipoli. El folosește instrumente de măsurare cantitativă, precum termometrul (1626), cântarul, inventează hygrometrul și un fel de pulsiometru, întrevăzând sfigmograful. Plecând de la observații asupra funcționalității propriului organism, Santorio creează situații, condiții, în care diversele organe și sisteme, ca
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
amfiteatre anatomice și-n clinici, în biblioteci și-n confruntări de opinii. Specifice însă în acest secol, sunt Colegiile, înființate în marile orașe occidentale, unde celebrități medicale atrag studenți de pretutindeni prin arta și știința expunerilor, a îndrumărilor explicative și experimentale. Printre maeștrii acestui secol se înscrie și numele unei femei: Elena Lucrezia Cornaro Piscopia. Secolul XVII pregătește viitorii medici din Secolul Luminilor. Dacă centrul medical european se multă în acest secol în Anglia, cel din Padova continuă totuși să strălucească
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Ramsden a fost unul din instrumentele care au evoluat din experimentele lui Galvani privind mușchii și electricitatea. Filosoful Malebranche, intuiește vaso motricitatea de sorginte nervoasă, confirmată de Claude Bernard în secolul următor. R. A. Réaumur (1683 - 1757), fizician - chimist - naturalist, studiază experimental sucul gastric (1713). în 1715 apar: Livre sur le coeur de Raymond Vieussens; Traité de la digestion de Jean Astruc și, la Veneția, apare Tratatul asupra variolizării, scris de Jacob Pylarino, medicul lui șerban Cantacuzino și al lui Constantin Brâncoveanu. Ca
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Medicina, legată prin finalități și sensibilitate de filosofie, sprijină, după caz, mișcarea de idei novatoare, explicând raporturile dintre fenomenele umane și cele fizice, dintre starea de sănătate și condițiile de viață, și, filosofează eclectic, uneori original, doar, în parte și experimental. Fascinația ideilor este fata morgana a secolului și nu experimentul. Spitalele și universitățile nu sunt acaparate de cercetarea complexă, cu rezultate imediate și de perspectivă. Autoritatea rațiunii, ca sursă de cunoaștere, descoperire și asimilare a datelor experienței, vrea secolul mai
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
afecțiunilor hepatice ca și afecțiunilor reumatismale, tot în secolele următoare, li se vor stabili etiologia și medicațiile corespunzătoare. Secolul XVIII, deși intitulat al Luminilor, face tot ceea ce poate, cu mijloacele existente și cu pasiunea mai mare pentru idei, neacoperite totdeauna experimental. Dar pasiunea pentru construcții teoretice pe bază de studii și observații dă o măreție finalizărilor medicale corespunzătoare demonstrației acestui veac, în care se conturează Anatomia patologică de Morgagni după cum vom vedea. Mai subliniem și apariția a numeroase publicații în diverse
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
care explorează tuberculoza. știe foarte bine unde a ajuns, în anatomia patologică, profesorul său Valsalva și unde se oprise Marcello Malpighi (1628 - 1694). Simte că poate să meargă mai științific și mai rodnic mai departe, ceea ce a și realizat. Rigoarea experimentală se unește cu cea ideatică într-o sinteză științifică ce-i aparține structural. Investighează laringe, esofag, intestine, căi biliare, plămâni, țesuturi musculare adipoase, tulburări clinice, anomalii localizate prin autopsiere. După mai bine de o jumătate de secol de cercetare publică
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
concepția sa despre rolul și funcționalitatea nervilor și mușchilor. Din cauza îmbolnăvirii sale, Haller lasă neterminată De partum corporis humani fabrica et functionibus (Despre structura și funcțiile părților corpului uman). Pe lângă toată această realizare uimitor de laborioasă, se adaugă activitatea sa experimentală, cea de chirurg, botanist, de istoric, de bibliograf al medicinei, precum și lucrările de patologie a malformațiilor congenitale. Haller a lărgit orizontul în fiziologia circulației sanguine, a respirației, digestiei etc. Completează iritabilitatea descrisă de Glisson (1654) ca fiind proprie tuturor fibrelor
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
digestia, fecundația și microorganismele. în experimentele sale asupra sucului gastric nu ajunge să izoleze și enzimele. Prin fecundații artificiale pe câini Spallanzani arată că în procreere ovulul și spermatozoidul sunt condiții sine qua non. El respinge teoria generației spontanee. Tot experimental arată că sângele ajunge în capilare grație pulsului cardiac, că moartea prin asfixiere nu se datorează unei tulburări de circulație sanguină ci unei defecțiuni de oxigenare, față de care sistemul nervos reacționează prompt. Spallanzani confirmă transpirația și respirația cutanee descrise de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
des membranes en général, des diverses membranes en particulier (1799); Recherches physiologiques sur la vie et la mort (1800); Anatomie générale appliquée à la physiologie et à la médecine (4 volume), opere fundamentale, care și în următoarele decenii de studiu experimental, încă uimesc. Aceste realizări impresionează cu atât mai mult, cu cât au loc într-un timp, nu numai extrem de scurt, ci și foarte tulbure și-n condiții financiare precare. Tot conținutul tratatelor e fundamentat pe șase sute de autopsii efectuate doar
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
suspectează de incompletitudine medicina anatomo-clinică. Face experimente pe animale, respinge utilitatea microscopului și neagă globulele roșii. Scrie despre acțiunea stricninei, extrasă din plante exotice de Pelletier și Caventou (1818) ca și asupra emetinei, extrasă din planta ipeca. Magendie dezvoltă farmacologia experimentală, demonstrând că absența (carența) unor substanțe din organism creează dezechilibre generatoare de boli. Face studii aprofundate asupra sistemului nervos, acordă importanța dorită de Paracelsus, chimiei ca bază a fiziologiei. Prin adversitatea sa față de empirism și de speculațiile medicale fanteziste ale
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
bază a fiziologiei. Prin adversitatea sa față de empirism și de speculațiile medicale fanteziste ale unor înaintași, Magendie se înscrie între creatorii medicinei moderne, dincolo de exagerările sale. Dacă în sec. XVIII rolul sistemului nervos se intuiește, (Hoffman Cullen, Brown), cu studiile experimentale făcute de Magendie și Pierre Flowens (1794 - 1867), medicina sistemului nervos capătă amploarea meritată. Ei descriu „nodul vital“ în bulbul rahidian, rolul lichidului cefalo-rahidian ale rădăcinilor nervoase posterioare și anterioare ale măduvei, la care se adăugă și studiile englezului Charles
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
definitivează metoda sterilizării fracționate care îi poartă numele. în disputa de la Academia Franceză de științe, dintre Pouchet și Pasteur (1860 - 1865), învingătoare a ieșit teoria generației spontanee. Tot în sec. XIX, paralel cu lamarckismul și darwinismul, își face loc embriologia experimentală și comparată, cu Prévost, Damas și Geoffroy Saint-Hillaire în al treilea deceniu al sec. XIX și apoi, printr-o întreagă pleiadă de embriologi europeni și americani. Numărul lor va crește considerabil în sec. XX, când medicina își va afirma geneticienii
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a invertinei, enzimelor. Cl. Bernard studiază variațiile de zahăr în sânge, a glicogenului descoperit și de germanul Hensen; explică rolul termoreglator chimic al ficatului, funcțiile sale de laborator complex al organismului, căldura animală și intoxicațiile. Ideile sale, verificate prin metoda experimentală se găsesc în lucrările: Leçons sur les propriétés physiologiques et les altératoion pathologiques des liquides de l’organisme (1885); Recherches analogiques et pathologiques sur la corde du tympan (1843); Leçons sur physiologie et pathologie du système nerveux (1858); Sur le
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Davaine și Rouyeur, la oi. Pasteur propune chirurgilor umani și veterinari sterilizarea instrumentarului, igiena strictă a mâinilor și a sălilor de operație. în 1885 unui ciobănaș mușcat de câine îi injectează produs rabic din măduva spinării câinelui bolnav (produs tratat experimental și cu virulență atenuată) și îl salvează. Statuia acestui copil se află în curtea Institutului Pasteur înființat în 1888. Numele ciobănașului, intrat în legendă, este Jean- Baptiste Jupille. Problematica afecțiunilor contagioase îl apropie pe Pasteur de medicină. în 1862 merge
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
G. Assaky ajunsese deja profesor agregat la Facultatea de medicină din Lille. Este numit profesor la Facultatea de medicină și director al Institutului de Chirurgie de pe lângă Spitalul Colțea. Scrie ”Sutura nervilor la distanță” și este considerat fondatorul școlii de chirurgie experimentală. Nicolae Kalindero ține primele cursuri de dermatologie, face studii asupra anevrismului aortei de cauză sifilitică și asupra meningitei tuberculoase la adulți (1888), studiază asociațiile microbiene și ajunge expert în problematica leprei. Se remarcă de asemeni vestitul, marele chirurg Thoma Ionescu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
curs de radiologie clinică. Spitalele se grăbesc să procure aparatele Röntgen, căci noua știință își conturează domeniul cu rapiditate. Germanul Röntgen face studii de fizică la Politehnica din Zürich, Strasburg, Giessen, Würtzburg și München, pe care le dublează cu cercetări experimentale personale. Tubul Crookes Hittfort, folosit de Röntgen se află la Muzeul din München. Razele catodice erau cunoscute din 1879. Lenard, un elev a lui Hertz, semnalase, cu un an mai înaintea descoperirii lui Röntgen, niște fenomene deosebite pe hârtia cu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
teza sa de doctorat condusă de C. Roux, în 1897, în care se argumentează „concurența biologică între mucegaiuri și microbi“ cu posibilitatea întrevăzută de a fi utilizat acest antagonism în „igiena profilactică și-n terapeutică“. Supozițiile, intuițiile, previziunile sunt confirmate experimental de Sir Alexander Fleming (1881 - 1955). Cu demonstrația că din mucegaiul Penicillium notatum se poate izola penicilina, cu efect activ în terapeutică, a debutat soarele speranțelor. Încă din 1928, Fleming observase decesul unor culturi microbiene în prezența ciupercilor de Penicillium
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
din București. Elevul său, Constantin Levaditi (1874 - 1953) se afirmă în Institutul Pasteur din Paris, ca microbiolog, virusolog, imunolog. Mulți studenți români s-au format pe lângă el, între care șt. S. Nicolau. Este creator de școală în bacteriologie, epidemiologie, medicină experimentală, fiind considerat unul dintre întemeietorii virologiei moderne și ai școlii franceze de inframicrobiologie. Lui V. Babeș îl asociem pe Ion Cantacuzino (1863 - 1934), creatorul școlii de bacteriologie și patologie experimentală, mare organizator în cercetare, în învățământ, sistem sanitar. în 1913
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
S. Nicolau. Este creator de școală în bacteriologie, epidemiologie, medicină experimentală, fiind considerat unul dintre întemeietorii virologiei moderne și ai școlii franceze de inframicrobiologie. Lui V. Babeș îl asociem pe Ion Cantacuzino (1863 - 1934), creatorul școlii de bacteriologie și patologie experimentală, mare organizator în cercetare, în învățământ, sistem sanitar. în 1913 organizează lupta antiepidemică pe front prin vaccinarea antiholerica în plin focar epidemic. înființează în București Institutul de Cercetări și fabricare a serurilor și vaccinurilor care azi îi poartă numele. între
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
colaboratorii și elevii săi se disting: C. Ionescu-Mihăești, M. și Al. Ciucă, D. Călinescu, Al. Slătineanu, N. Nestorescu, I. Mesrobeanu. Al.Slătineanu (1873 - 1939), Clinician infecționist, organizatorul Clinicii de Boli Infecțioase din Iași, a contribuit la crearea unor instituții sanitar experimentale ca dispensarul antivenerian și plasa experimentală Tomești, participând activ la lupta antituberculoasă în Moldova și în combaterea malariei și a tifosului exantematic. La inițiativa sa se vor organiza catedrele de igienă, de epidemiologie la Facultatea de medicină din Iași. Învățământul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
C. Ionescu-Mihăești, M. și Al. Ciucă, D. Călinescu, Al. Slătineanu, N. Nestorescu, I. Mesrobeanu. Al.Slătineanu (1873 - 1939), Clinician infecționist, organizatorul Clinicii de Boli Infecțioase din Iași, a contribuit la crearea unor instituții sanitar experimentale ca dispensarul antivenerian și plasa experimentală Tomești, participând activ la lupta antituberculoasă în Moldova și în combaterea malariei și a tifosului exantematic. La inițiativa sa se vor organiza catedrele de igienă, de epidemiologie la Facultatea de medicină din Iași. Învățământul de igienă a fost condus în
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
etc. La începutul sec. XX se dezvoltă și electrofiziologia. Concomitent cu cercetările europene în această ramură se înscrie și creatorul de școală I. Athanasiu (1868 - 1926), studiind cu ajutorul galvanometrului cu coardă (W. Einthoven), electrocardiograma umană ajungând să întemeieze învățământul fiziologic experimental în țara noastră. Între protagoniști se remarcă elevii săi I. Nițescu și D. Călugăreanu din Cluj, Vasile Rășcanu la Iași, care a efectuat cercetări în fiziologia neuromusculară (oboseală și efort). A avut importante contribuții în construirea clinicilor din cadrul Spitalului Sf.
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
1933 Gr. Benetato, G. Moruzzi aprofundează cercetările în fiziologia sistemului nervos central ca și D. Danielopolu, N. Paulescu, șt. Odobleja toți continuați de I. Baciu, C. Oprescu privind stresul, adaptarea, integrarea componentelor reacției de apărare în hipotalamus. I. Baciu analizează experimental mecanismele nervoase endocrine și humorale în reglarea proceselor de adaptare. Se ajunge metodologic de la fracționarea constituenților celulari prin centrifugare diferențiată, la studiul intracelular și de aici, la saltul fascinant al microscopiei electronice, între protagoniști înscriindu-se și George Emil Palade
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cercetător, pasiunea pentru laborator și catedră, dragostea de neam și țară. Gr. T. Popa se naște la 1 mai 1892, în satul Emil Racoviță, fost șorănești — Vaslui. în 1920 își ia doctoratul la Iași. între 1914 și 1920 face studii experimentale în Institutul de Anatomie al Facultății de Medicină din Iași, continuându-le până în 1925 la Institutul de Anatomie și Embriologie din București. își continuă cercetările și studiile la Chicago, Woob- Hale și Londra până în 1936. Se întoarce în laborator și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cităm: sistemul porthipofizar (1932), raporturile dintre aparatul endocrin și diencefal, structura pericardului și durei-mater, dubla inervare a fibrei musculare, descoperirea unui complex de substanțe excitante pentru creier „cerebrostimulina“, în lichidul cefalorahidian ș.a. În 1935 - 1936 este invitat să facă demonstrații experimentale cu studenții de la Cambridge — Londra. în 1936 devine membru corespondent al Academiei Române, cu unanimitate de voturi și confirmat ca savant în medicină. Din 1936 până în tragicul an 1948, Gr. T. Popa publică în Analele Academiei și în Bulletin de la Section
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]