15,139 matches
-
iluzie teoretică și de hegemonie lingvistică. Istoria e pentru acțiune, nu atât pentru arta narativă. Ar fi util să înțelegem istoria ca un raport mutual între tehnicități și socio-umane, între o gândire fizico-matematică și una umanistă, între abstract și concret. Idealul unei "unificări a cunoașterii", la care visează pozitiviștii de ieri și de azi, nu se poate atinge decât printr-o investigație sub raport istoric și filosofico-lingvistic, iar, o să râdeți, drumul spre acest ideal nu poate veni decât din partea unei cunoașteri
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și una umanistă, între abstract și concret. Idealul unei "unificări a cunoașterii", la care visează pozitiviștii de ieri și de azi, nu se poate atinge decât printr-o investigație sub raport istoric și filosofico-lingvistic, iar, o să râdeți, drumul spre acest ideal nu poate veni decât din partea unei cunoașteri istorice, cu toate lacunele și confuziile sale, cu toate bizareriile și intrigile pe care le dezvoltă (în narațiunile sale), cu toate "războaiele" și păcile pe care le are încorporate în ea. Printr-un
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
În ce măsură civilii sunt "un rest mut al politicii"? Ideile, prin vocea ideologilor și filosofilor lor, au avut o acțiune corozivă asupra realității ca dat, ca sumă de fapte umane; i-au îndârjit pe oameni să atace această realitate-dat, în numele unor "idealuri înalte", a unor "idei nobile și generoase". A gândi cu ideile, dincolo de fapte, dincolo de evidența realului, este drumul spre fanatism și tribalism intelectual și politic. Voltaire stă mărturie drept un gânditor ironic la tot acest val de fanatism intelectual și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
exemple concrete din istorie. Ce putem învăța din relațiile între Socrate și sofiștii săi? Putem învăța că Socrate nu gândea autosuficient și politic interesat; era critic cu cei din jurul său și cu filosofii sistemului; discuta simplu cu oamenii; trăia cu idealul reformării cel puțin teoretic unei vieți grecești corupte și coruptibile; a murit de mâna sofiștilor... Ce putem învăța din evenimentele românilor între 1989 și 1991? Că minciuna și manipularea au fost loc fondator pentru o nouă societate. Putem cunoaște că
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
hotărască a le compromite, coborându-te de pe tărâmul înalt și sigur al principiilor.[...] Oportunismul în politică e de multe ori un mijloc. Peste oscilațiile unei politici oportuniste trebuie să fie însă ceva mai înalt, mai nobil, trebuie un scop, un ideal"63. De aici, credem, că a decurs și perseverența sa, sesizată, admirativ, de contemporanul său, Pamfil Șeicaru, în a-și păstra "orgolioasa lui ținută, în felul de a-și expune punctele de vedere sau de a refuza sugestiile regelui în
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
prin faptul că se bazează "pe tot ce este bun și trainic în trecutul nostru, înlătură tot ce este putred în organismul de astăzi, pentru a îndruma viitorul neamului către o nouă consolidare și strălucire"223. Regăsim, în aceste declarații, idealurile cele mai înalte ale partidului, care își dovedesc, astfel, forța de atracție asupra unei părți a populației, neînregimentate politic, până în acel moment. La 5 octombrie 1933, cu ocazia ședinței Comitetului central al PNL, președintele partidului a salutat înscrierea unor membri
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
academii. Se preconiza, de asemenea, crearea unui cerc de studii special, pentru studenții georgiști 255. Participanții au exprimat ideea că, la nivelul organizației, era necesară o clarificare ideologică, deoarece, captarea tinerilor era condiționată de o propagandă bazată pe un anumit ideal. S-a apreciat că, în acel moment, Gheorghe Brătianu nu oferea acest ideal, deoarece menținea "un veșnic echivoc" în problema națională și în cea constituțională. Atitudinea indecisă atribuită de tineretul georgist, șefului de partid, consta în faptul că: "În prima
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
georgiști 255. Participanții au exprimat ideea că, la nivelul organizației, era necesară o clarificare ideologică, deoarece, captarea tinerilor era condiționată de o propagandă bazată pe un anumit ideal. S-a apreciat că, în acel moment, Gheorghe Brătianu nu oferea acest ideal, deoarece menținea "un veșnic echivoc" în problema națională și în cea constituțională. Atitudinea indecisă atribuită de tineretul georgist, șefului de partid, consta în faptul că: "În prima chestiune nu pornește o acțiune hotărâtă, în a doua problemă se arată un
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
PNL din decembrie 1937, publicat în preajma alegerilor generale, face noi precizări la programul PNL-Gheorghe Brătianu 289. Erau reamintite și accentuate obiectivele majore și unele dintre soluțiile propuse de-a lungul timpului, care scoteau în evidență caracterul propagandistic, electoral al documentului. Idealul național al georgiștilor era formulat acum în termeni radicali: "dreptul românilor de a fi stăpâni în țara lor". Scăderea impozitelor și a taxelor, desființarea speculei, măsuri care vizau protecția socială a muncitorilor erau lozinci menite să atragă un electorat numeros
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
analiști consideră că după 1918, PNL și-a atins majoritatea țelurilor asumate în epoca modernă, așa încât, "pentru PNL nu mai erau alte transformări de planificat, dorindu-se consolidarea celor realizate deja", iar sloganul "prin noi înșine" sintetiza tocmai acest nou ideal al partidului 297. Analiști recenți ai programului adoptat de PNL în 1920, consideră că principiile asumate de această formațiune politică, "libertate, democrație și solidaritate", urmau să fie promovate în perioada interbelică, în statul "național unitar", într-un "sistem democratic cu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
considerat "principiul autorității", în mijlocul democrației transformate în scop de guvernanții români din acele momente, regele este, în același timp, "corectivul necesar al democrației". Exprimând în continuare, punctul de vedere al georgiștilor asupra problemei analizate, autorul apreciază că: "monarhismul este un ideal, un principiu etern de viață și de conducere", în timp ce democrația reprezintă "un mijloc, utilizat sau nu în conducere [...] în categorică subordine față de monarhism"316. Georgiștii își exprimă, în acest moment, speranța și încrederea în dorința regelui de a modifica în
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
georgiști, prin selecționarea unei noi elite și prin înlocuirea democrației internaționale, specifice vechiului liberalism, cu o "democrație națională [...] centralizată și îndrumată". Potrivit aceleiași opinii, liberalismul regenerat, urma să îmbrățișeze "ideea de supremă autoritate a șefului", precum și disciplina impusă de un "ideal etic", evoluând astfel spre un "liberalism autoritar"339. Fruntașul georgist se îndepărta, astfel, de una din definițiile vechiului liberalism, potrivit căreia, fiind o filosofie politică, liberalismul "se construiește independent de orice etică, fiind o sumă de principii aplicabile la politică
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
politică, liberalismul "se construiește independent de orice etică, fiind o sumă de principii aplicabile la politică"340. Opțiunea georgiștilor se îndrepta, astfel, spre un liberalism regenerat, autoritar, spre o democrație națională, centralizată și îndrumată, care să fie direcționată după un ideal etic. Imaginea liberalismului profesat de georgiști este distorsionată, în mai 1934, de observațiile apărute în presă, potrivit cărora, Gheorghe Brătianu, alături de "bătrânii" liberali din vechiul PNL "ar avea cu ei tradiția", în timp ce, tinerii ar reprezenta "neoliberalismul". Autorul acestor aprecieri, care
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Gheorghe Brătianu, alături de "bătrânii" liberali din vechiul PNL "ar avea cu ei tradiția", în timp ce, tinerii ar reprezenta "neoliberalismul". Autorul acestor aprecieri, care semna cu pseudonimul Scrutator 341, constata că în vechiul PNL exista o puternică grupare de tineri ale căror idealuri erau diferite de cele ale "bătrânilor" și de cele ale lui Gheorghe Brătianu. Deși în toamna anului 1933, unii dintre "bătrânii" liberali au sprijinit reîntregirea Partidului Național Liberal cu adepții lui Gheorghe Brătianu 342, din punct de vedere doctrinar, asemănările
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de confesiune, de origine etnică sau de clasă între locuitorii țării"360. Cu timpul, componenta națională a programului s-a accentuat și a primit direcții noi, așa încât, în ianuarie 1933, C.C. Giurescu afirma în fața georgiștilor întruniți la Putna, că "noul ideal trebuie să fie justificarea statului național". Explicând, la rândul său, acest principiu, C. Banu arăta că georgiștii respingeau tot ceea ce punea în primejdie unitatea națională, fiind ca și liderul lor, apărători înverșunați ai unității politice a tuturor românilor. Acest ideal
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
nostru", și alții "care au venit de curând, care n-au nici o legătură nici cu trecutul, nici cu dezvoltarea acestei țări", georgiștii propuneau o tratare diferențiată a acestor categorii, în așa fel, încât să se asigure primatul elementului românesc. Noul ideal național putea însă să fie realizat, apreciau georgiștii, numai în anumite condiții: "în ordine, pe calea sănătoasă a legii și a dreptului, nu prin dezlănțiurea dezmățului și a răzmeriței", în condițiile respectării proprietății, a tuturor formelor libertății, economice, cetățenești, politice
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
minoritari: A. Zilberman, I. Reisel, Heinrich Kalman, M.D. Bernstein, Strul Ilovici, Carol Grümberg, Beniamin Spitzer, Aizic Goldenberg, Fisher Hein, Smil Weis, Moise Davidsohn, Isac Feldman etc676. În timpul unei întruniri desfășurate la Iași în ianuarie 1933, C.C. Giurescu preciza că noul ideal al partidului, era "justificarea statului național, adică dovedirea "prin fapte" că "pe drept" statul național integral românesc a înlocuit vechile formațiuni politice alogene". Încercând o explicare a acestui ideal, istoricul susținea că orice comparație trebuia să fie favorabilă statului național
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
desfășurate la Iași în ianuarie 1933, C.C. Giurescu preciza că noul ideal al partidului, era "justificarea statului național, adică dovedirea "prin fapte" că "pe drept" statul național integral românesc a înlocuit vechile formațiuni politice alogene". Încercând o explicare a acestui ideal, istoricul susținea că orice comparație trebuia să fie favorabilă statului național, pentru a demonstra astfel lipsa de legitimitate a pretențiilor statelor revizioniste. Pentru aceasta, aprecia fruntașul georgist, era necesară stabilirea unui plan de lungă durată, asemănător planului rusesc sau celui
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
că moartea celor doi "smulge conștiințele românești din mocirla materialismului"731. Exemplul lor trebuia, potrivit autorului, să-i conducă pe români spre "o nouă orientare a aspirațiilor obștești", care să elimine preferința pentru o viață ușoară, superficială și lipsită de ideal. Comentariul nu echivala cu o acceptare fățișă a idelor legionare, dar nota critică adoptată în perioada anterioară față de mișcarea de extremă dreapta era abandonată. Interpelat de Grigore Filipescu asupra atitudinii permisive a guvernului în fața participării diplomaților străini la funeraliile celor
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
susținea președintele liberalilor georgiști, se impunea respectarea unor principii, subordonate consolidării statului național. Chiar dacă accepta ideea că oportunismul reprezenta un mijloc util în politică, Gheorghe Brătianu considera că acesta trebuia să fie pus în slujba unui scop nobil, a unui ideal. Gheorghe Brătianu aplica în practică această concepție asupra politicii externe, atunci când aborda problema controlului străin în economia țării. El lua în calcul două situații distincte: una în care erau aduse în discuție formule de colaborare cu capitalul străin, în care
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de Polonia. Crearea "unei mistici noi, de conservare națională", a statelor mici din Europa, pentru a asigura "egalitatea internațională", era considerată a fi câștigul cel mai important al formulei propuse 852. Gheorghe Brătianu aprecia, însă, că această formulă era un ideal îndepărtat, o "frumoasă perspectivă a viitorului", până la realizarea căreia, România trebuia să țină seama de condițiile internaționale ale momentului, pentru a face o politică externă realistă, care să permită într-un eventual război, apărarea granițelor și păstrarea independenței. Formația de
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
necesar al democrației. Regele este principiul autorității, în mijlocul unei democrații care este transformată de zărafi în scop și nu în mijloc. Regele este deasupra evenimentelor, pentru că este deasupra oamenilor. Omul politic trebuie deci să i se supună. [...] Monarhismul este un ideal, un principiu etern de viață și de conducere. Democrația este un mijloc, utilizat sau nu în conducere și se află în categorică subordine față de monarhism". ("Mișcarea", nr. 81, 3 martie 1931.) Scrisoarea d-lui Constantin Banu către dl.Gheorghe Brătianu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
astăzi. Voim să asigurăm depozitele din bănci, cu aspre pedepse pentru acei ce le risipesc necinstit". Această poruncă a împrejurărilor este lozinca luptei noastre și cheia de dezlegare a tuturor problemelor. Fără realizarea ei nu se poate înfăptui temeinic noul ideal național, pe care, înaintea altora l-am înscris pe steagurile noastre: dreptul românilor, de a fi stăpâni în țara lor; întâietatea ce li se cuvine în școli, în slujbe, în intreprinderi; naționalizarea orașelor și a ținuturilor de la graniță; pregătirea temeinică
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Piru, Vasile Pârvan, MS, 1978, 2; Micu, Lecturi, 168-177; Mircea Anghelescu, Pârvan, scriitorul..., T, 1980, 6; Virgil Catargiu, Ontologia istoriei la Vasile Pârvan, București, 1980; D. M. Pippidi, Variații pe teme clasice, București, 1981, 200-212; Virgil Catargiu, Condiția umană și idealul etic în concepția lui Vasile Pârvan, București, 1982; Virgil Catargiu, Vasile Pârvan, filosof al istoriei, Iași, 1982; George Lăzărescu, Repere de cultură, București, 1982, 126-141; Steinhardt, Critică, 228-238; Vasile Vetișanu, Vasile Pârvan: idealul uman și valorile vieții, București, 1983; Al.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]
-
1981, 200-212; Virgil Catargiu, Condiția umană și idealul etic în concepția lui Vasile Pârvan, București, 1982; Virgil Catargiu, Vasile Pârvan, filosof al istoriei, Iași, 1982; George Lăzărescu, Repere de cultură, București, 1982, 126-141; Steinhardt, Critică, 228-238; Vasile Vetișanu, Vasile Pârvan: idealul uman și valorile vieții, București, 1983; Al. Zub, Pe urmele lui Vasile Pârvan, București, 1983; Vasile Pârvan interpretat de..., îngr. Ștefan Lemny și Al. Zub, București, 1984; Ion Humă, Vasile Pârvan. Laudă gândului, București, 1987; Vasile, Conceptul, 179-185; Cioculescu, Itinerar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288699_a_290028]