15,612 matches
-
nevrozate. Predispoziția spre nevroză are și o componentă ereditară, ținând de caracteristicile ereditare de funcționare ale proceselor neuronale de excitație și inhibiție. Copiii pot manifesta stări de oboseală accentuată, până la nevroză, la sfârșitul unei perioade școlare, ca urmare a stresului indus de sarcinile academice; copilul este mereu obosit, nu mai mănâncă bine, se sperie la factori care altădată i-ar fi provocat râsul, nu doarme bine etc. Este însă suficientă vacanța, impunerea unui regim de culcare la ore fixe și mai
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
vacanța, impunerea unui regim de culcare la ore fixe și mai devreme seara, mese la ore fixe” Revenirea este sigură. La acest nivel, stresul poate avea și un efect de antrenament. Ieșirea cu succes dintr-o situație adversă ce a indus reacția de stres va determina o mai bună capacitate de confruntare cu același tip de adeversități sau cu adversități asemănătoare la o dată viitoare. Atât așteptarea unor evenimente plăcute (aștept momentul în care mă voi muta într-o casa nouă etc.
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
fără un ajutor de specialitate. Condiția este ca persoana să conștientizeze situația generatoare de stres, precum și reacția de stres pe care o trăiește și să ia măsuri de reorganizare comportamentală. La un nivel superior, sub aspectul suferinței, se afla stresul indus de pierdere (pierderea unei persoane semnificative, pierderea unei poziții sociale, pierderea unor bunuri), doliul. Golul ce rămâne după pierdere, în mediul de viață al persoanei generează o criză existențială, căci creierul nostru nu suportă pierderile, nu este programat pentru pierderi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
criză existențială, căci creierul nostru nu suportă pierderile, nu este programat pentru pierderi. Acest lucru se întâmplă chiar și în situația în care pierderea era previzibilă (de exemplu, persoana era bolnavă, incurabilă”). Dispariția unui punct de reper în universul persoanei induce o stare de criză care se manifestă, ca stresul, dar cu o intensitate mai mare. Pierderea este întotdeauna nu doar la nivel real, ci și la nivel simbolic. Uneori, pierderea este mai ales la nivel simbolic, ținând de credințele persoanei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mai profund și complex, este trăit în situații traumatice. în acest caz, adversitățile sunt atât de intense, iar persoana este atât de vulnerabilă, încât persoana afectată își simte în pericol viața proprie sau viața celor dragi, apropiați, semnificativi. Situațiile traumatice induc o stare de stres acută, imediată, profundă care se poate continua printr-un sindrom de stres posttraumatic (PTSD). Recunoscut deja de DSM-III, sindromul de stres posttraumatic este reluat și aprofundat în edițiile succesive: DSM-IV, DSM-IV R, DSM-IV TR. în anul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
motiva cu o logică rece, lipsită de orice emoție, dezumanizată. Tulburările de stres posttraumatic pot apărea în intervalul de două săptămâni, până la șase luni de la producerea evenimentului traumatic. în cazul copiilor, există cel puțin patru situații adverse care le pot induce sindromul de stres posttraumatic: o amenințare sau o vătămare serioasă adusă copilului; amenințarea sau vătămarea serioasă a vieții cuiva pe care copilul îl iubește; distrugerea neașteptată a căminului copilului sau distrugerea comunității din care face parte; să fie martor la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
grădiniță, școală, grupul de prieteni, vecinii, prietenii de joacă etc. Peste tot există expectanțe, norme în acord cu vârsta copilului, cărora copilul trebuie să le facă față și pe care le poate trăi ca pe niște adversități ce-i vor induce frică, sentimente negative și-i vor mobiliza resursele în vederea adaptării. Exemple 1. în jurul vârstei de un an, când copilul învață mersul, dacă familia pleacă într-un concediu de două săptămâni lăsând copilul în îngrijirea bunicilor, acasă la aceștia, într-un
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
social poate spori și genera conflicte. Pe de altă parte, interacțiunile cu persoanele semnificative din viața noastră (partener de viață, copil, părinte, șef) conțin întotdeauna și un stres social. Dispariția sau amenințarea unui pericol planând asupra uneia dintre persoanele semnificative induce stres socioemoțional. Stres fizic. Este cauzat de imposibilitatea sau dificultățile de satisfacere a nevoilor de bază ale individului, precum și a acelor nevoi artificiale, care țin de mediul creat de civilizație și cultură. Civilizația și cultura creează expectanțe, solicitări, tentații în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Reconstrucția comunității este o întreprindere vizibilă, care cristalizează într-un mod aproape eroic sentimentul reînnoirii și al bunăstării. Cererile inerente procesului de reconstrucție [”] provoacă o distragere productivă de la preocuparea pentru pierderi și suferință și poate ajuta supraviețuitorii să depășească depresia indusă de traumă.”7. Amintirea conduce și stimulează reziliența. „Cel puțin în cazuri de atacuri teroriste, impulsul de a comemora impune o atenție cât mai promptă și mai urgentă.” 8. Reziliența este influențată de inerția unor investiții anterioare. „în majoritatea cazurilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
oricărei societăți are rolul de a aduce un plus de calitate în viața materială și spirituală a grupului și inclusiv de a proteja membrii grupului de suferințe intuite la un nivel protoștiințific. Ritualurile ce însoțesc în anumite culturi evenimentele ce induc mari schimbări în viața individului sau a grupului reprezintă terapii simbolice de susținere a persoanelor participante la eveniment. în diferite culturi se regăsesc modalități diferite de participare și înscriere în registrul simbolic al evenimentelor ce apar ca niște rupturi în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
accidente tehnice la războaie, care au sporit în ultimii ani, nu sunt structurate ritualuri de acompaniere, iar comportamentul reactiv generalizat al victimelor este acela de a face eforturi pentru a uita, a nu-și aminti, a depăși stările disfuncționale biopsihosocioculturale induse de evenimentul traumatic (Merridale, 2000). Probabil că acest tip de comportament, de mecanism protectiv, generează așa-zisele „pete albe” din istorie, perioade despre care istoricii remarcă faptul că se cunoaște prea puțin, că alcătuiesc un „tabu, ceva ce nu trebuie
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
-și pierde din eficiență (Suedfeld, 1997). Poate că abia acum, la 20 de ani de la încheierea comunismului, există oportunitatea manifestării „ciclului generațional al memoriei”(Eyerman, 2004)1 și de a gândi un plan pentru asistarea rezilienței societăților expuse la suferința indusă de dictatură, a comunităților, familiilor, indivizilor. în prezent, când suntem martorii unei creșteri surprinzătoare a actelor de terorism asupra grupurilor, credem că o astfel de strategie și ar putea găsi utilitatea, și ar putea fi plasată în centrul atenției psihologiei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
efect colateral, expunerea În fața animalelor prădătoare (Sterelny, 2003). Aceste probleme de mediu au condus la apariția unor probleme sociale, ce constituie al doilea set de probleme care au contribuit la apariția normelor sociale. În primul rând, expunerea În fața prădătorilor a indus necesitatea formării unor grupuri mari pentru vânătoare, ce asigurau o protecție net superioară celei oferite de grupurile de doar câțiva membri (Dunbar, 1999). O consecință firească a creșterii grupurilor a fost nevoia unei coordonări și a unei cooperări crescute. Importanța
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
politic și administrație cu o funcție integrată de antreprenoriat public. Teza susținută este că respectarea principiului libertății de autoorganizare a indivizilor pentru a-și rezolva problemele, flexibilizarea modului de alocare a autorității și permiterea competiției În furnizarea bunurilor publice pot induce un nivel funcțional de aliniere a intereselor. În sens restrâns, politicile publice se referă la tehnica prin care ideile politice și tehnice sunt puse În practica guvernării, sub forma unor acte sau acțiuni ale administrației publice. Într-un sens mai
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
categorii de actori. În lipsa acestuia, incidența problemelor principal-agent produce o sumă de distorsiuni sistemice, incompatibile cu furnizarea eficientă a bunurilor publice. De aceea, nivelul problemei mută atenția, În ultima secțiune, asupra unor opțiuni de design constituțional, prin care poate fi indus un mediu semicompetitiv necesar funcționării antreprenoriatului public. În timp ce, având În vedere subiectul, abordarea va rămâne la un nivel general, preocuparea acesteia privește În primul rând cazul României, fiind relevantă pentru stadiul actual al dezvoltării sale instituționale. 1. Sistemul de furnizare
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de complexitate. În interiorul acestor aranjamente sau cadre instituționale, indivizii interacționează schimbând o parte a resurselor de care dispun (muncă, timp, creativitate, energie) pentru beneficii personale. Fiecare structură instituțională (setul instituțiilor În uz relevante În fiecare situație pentru un membru dat) induce câte o proprie structură de stimulente, ce recompensează, descurajează ori obligă la diferite tipuri de comportamente, strategii, credințe, valori (Commons, 1931; Shepsple, 1989; Ostrom, 2005). Configurația instituțională este, așadar, evident unică În fiecare caz particular (Ostrom, 2005, p. 3), iar
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
alinierea intereselor este vagă. Diferitele seturi de stimulente disting cele trei categorii de mai sus și indică relațiile dintre acestea ca fundamentale pentru nivelul de eficiență al furnizării bunurilor publice. Interesele diferite ale celor trei categorii angajate În acțiunea colectivă induc comportamente maximizatoare concurente. Această problemă generică se manifestă sub mai multe aspecte. Unele dintre acestea vor fi enumerate În continuare. 3.1. Preferințele constituenților și furnizorul de bunuri publice Spre deosebire de piață, care confruntă antreprenorii cu un mediu competitiv, În care
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
unor bunuri, În competiție cu furnizarea privată a acelorași bunuri, distorsionează grav piața prin ceea ce s-ar numi „concurență neloială”. În afară de facilitățile fiscale și operaționale care sunt, de obicei, atribuite actorilor publici, chiar și simpla imposibilitate de a da faliment induce stimulente diferite față de cele cu care se confruntă actorii privați de pe piață. Un exemplu este liberalizarea pieței asigurărilor private de pensii ori de sănătate În România: deși există posibilitatea achiziționării asigurării de la furnizori privați, este În continuare obligatorie plata asigurării
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
care sunt satisfăcute așteptările constituenților (principalul) privind performanța furnizorului (agentul) unor bunuri și servicii depinde de posibilitățile de monitorizare a performanței furnizorului, cât și de costurile asociate schimbării acestuia. O montorizare atentă și un nivel redus al costurilor de schimbare induc furnizorilor stimulente de performanță decisive, În timp ce posibilitățile de monitorizare reduse și costurile de schimbare ridicate cresc șansele furnizorului de a „trișa”, fie furnizând bunul la un nivel calitativ inferior, fie impunând prețuri ridicate. În timp ce aceste costuri ale schimbării sunt decisiv
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
relația dintre electori și antreprenorii politici constă În faptul că nu mai există o „superioritate” numerică a principalului față de agent, ci dimpotrivă. În cazul relației politic - administrație, principalul se află În minoritate numerică față de agenți, iar centralizarea monitorizării și sancționării induce structura ierarhică de comandă și control ca singură soluție a modelului formal. Aceasta trebuie să culeagă și să proceseze toate informațiile necesare pentru a furniza bunul public, dar și pentru a identifica și sancționa blatul. Reversul poziției de monopol pe
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de exemplu, cunoașterea locală), la care se adaugă libertatea de a experimenta idei inovative. Acești factori (stimulentele selective, cunoașterea locală și flexibilitatea În organizare) pot permite reducerea incidenței problemei principal-agent. Mediul semicompetitiv În care antreprenorii publici Își desfășoară activitatea pot induce stimulente În direcția limitării creșterii birocratice, similare celor cu care piața confruntă firmele. Antreprenoriatul public devine Însă disfuncțional, În absența contestării (vocii critice) din partea constituenței. Voi evidenția aici doar trei dintre principiile evidențiate de cercetările neoinstituționaliste ca fiind necesare funcționării
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
În principal, de natură constituțională), numit „organizare politică policentrică” (sau „multinucleară”; vezi Ostrom, Tiebout și Warren, 1961, p. 831). Autoritatea fragmentată În condițiile imposibilității teoretice de funcționare a unui supracontrolor, o fragmentare ridicată a autorității este singura În măsură să inducă stimulente corecte pentru principali și agenți: În timp ce toate instituțiile se află În pericol de a fi capturate de indivizi oportuniști și sunt periclitate de dinamici perverse, un sistem politic cu multiple centre de putere la diferite niveluri oferă mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
coordonării. În același sens, competiția administrativă și cea fiscală Între unitățile administrative vor scădea costul total al furnizării bunurilor publice, Întrucât unii beneficiari vor putea „vota cu picioarele” (vezi modelul Tiebout ș1956ț) sau vor aplica alte seturi similare de stimulente, inducând astfel un mediu cvasi-competitiv, care va rezulta În performanța administrativă. De exemplu, firmele Își vor muta activitatea În zone unde găsesc condiții mai bune, premiind astfel performanța antreprenorilor publici de acolo și pedepsind contraperformanța: ineficiența furnizării bunurilor publice, suprataxare sau
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
care agravează problemele dintre principal și agent se află la baza incapacității de autoreformare a sistemului public. Dacă acest gen de probleme nu poate fi tratat prin medicație ușoară, mai rămâne nivelul constituțional, ca arenă principală prin care poate fi indus un mediu cvasi-competitiv necesar funcționării antreprenoriatului public. Au fost prezentate câteva opțiuni de design constituțional orientate În acest sens. Scopul lor este minimizarea distanței dintre comportamentul indus de instituțiile formale și conduita determinată de propriul interes prin permiterea funcționării unui
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
medicație ușoară, mai rămâne nivelul constituțional, ca arenă principală prin care poate fi indus un mediu cvasi-competitiv necesar funcționării antreprenoriatului public. Au fost prezentate câteva opțiuni de design constituțional orientate În acest sens. Scopul lor este minimizarea distanței dintre comportamentul indus de instituțiile formale și conduita determinată de propriul interes prin permiterea funcționării unui mediu cvasi-competitiv de furnizare a bunurilor publice. Reducerea barierelor la intrarea pe piață și a barierelor față de libertatea de contractare și organizare a furnizării bunurilor publice, recunoașterea
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]