15,094 matches
-
scopuri de TVA conform art. 316 din Codul fiscal (cu detaliere pe fiecare operațiune cu TVA și pe fiecare operațiune cu taxare inversă prevăzută la art. 331 din Codul fiscal, respectiv cereale și plante tehnice, deșeuri feroase și neferoase, masă lemnoasă, certificate de emisii de gaze cu efect de seră, energie electrică, certificate verzi, construcții/terenuri, aur de investiții, telefoane mobile, microprocesoare, console de jocuri, tablete PC, laptopuri); - operațiuni efectuate cu persoane neînregistrate în scopuri de TVA (cu detaliere pe fiecare
ORDIN nr. 2.264 din 26 iulie 2016 pentru modificarea Ordinului preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 3.769/2015 privind declararea livrărilor/prestărilor şi achiziţiilor efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA şi pentru aprobarea modelului şi conţinutului declaraţiei informative privind livrările/prestările şi achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional de persoanele înregistrate în scopuri de TVA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273924_a_275253]
-
necesare, dar este nevoie uneori de sisteme de drenaj pentru a îndepărta apa în exces. Agricultura Finlandei este una eficientă în comparație cu alte țări europene. Pădurile joacă un rol important în economia națională, Finlanda fiind unul dintre principalii producători de masă lemnoasă din lume, furnizând materie primă la prețuri competitive pentru industriile de prelucrare a lemnului. Ca și în agricultură, guvernul joacă un rol important, reglementând tăierile de arbori, sponsorizând îmbunătățirile tehnice și stabilind planuri pe termen lung pentru a asigura sustenabilitatea
Finlanda () [Corola-website/Science/296867_a_298196]
-
La suprafața bălților apar plantele plutitoare cum ar fi ciulinul de baltă care are rădăcina fixată dar și lintița, de exemplu, care nu are rădăcina fixată. La marginea ghiolurilor întâlnim nuferi albi, nuferi galbeni, săgeata apei, stânjenelul galben, etc. Vegetația lemnoasă a luncilor cuprinde mai multe esențe moi. Întâlnim plop, răchită, salcie, arin, etc. Fauna aparține stepei și silvostepei ce caracterizează sudul Moldovei, precum și biotopul bălților și luncilor. Pe tot cuprinsul județului întâlnim mistreți, căprioare, dropii, popândăi, hârciogi, arici, orbeți, potârnichi
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
Cornus mas), alun sălbatic (Corylus colurna), soc (Sambucus nigra) etc. Răspândirea în trecut a pădurilor este atestată și de o serie de fitonime ca: Dumbrăveni, Ipotești, Lisaura, Plopeni, Salcea, Tișăuți și altele. Vegetația de luncă a Sucevei cuprinde plante hidrofile lemnoase (salcie, răchită, plop, arin) și ierboase (rogoz, pipirig, izmă, piciorul cocoșului etc). Pe teritoriul municipiului și în împrejurimi se găsesc și plante rare, veritabile monumente ale naturii, ocrotite de lege. Astfel, la circa 9 km de oraș și la 1
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
muzeului și gara sunt câteva din mărturiile lăsate în urmă de familia Ghica. Construirea căii ferate Adjud-Palanca, care face mai departe legătura dintre Moldova și Transilvania, a condus la o creștere semnificativă a economiei, prin deschiderea exploatării industriale a resurselor lemnoase din munții învecinați (peste 15 gatere înainte de 1900), dar și a minelor Galion, Asău, Lăloaia. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Comănești era o comună rurală în plasa Muntelui a județului Bacău și era formată din satele Comănești, Lunca-Asău, Asău
Comănești () [Corola-website/Science/296996_a_298325]
-
care în 1989 avea 5.000 de angajați, a fost închisă definitiv în 2005, iar ultimii 260 de mineri care mai lucrau aici au rămas șomeri. Este dezvoltată industria prelucrătoare a lemnului, aici existând un combinat care produce mobilă, plăci lemnoase, placaj, cherestea. Combinatul însă a fost închis iar activitatea din domeniu s-a transferat către intreprinderi de profil mici. Centrala termoelectrică de termoficare din Comănești are o putere de 25 MW și a fost construită în 1954. În anul 2003
Comănești () [Corola-website/Science/296996_a_298325]
-
de băieți (1894), astăzi atelier al școlii „Ștefan Luchian”. Monumentul eroilor din Războiul Ruso-Turc din 1877-1878, ridicat în 1908, este clasificat ca monument memorial sau funerar. Zona orașului Moinești dispune de resurse naturale precum petrol, gaze naturale, sare și material lemnos. Aflat la intersecția dintre Carpații Orientali și Subcarpați, municipiul Moinești se caracterizează printr-o așezare colinară strategică ce a permis dezvoltarea unui oraș împărțit în mai multe zone principale: centru (strada Tudor Vladimirescu), Lucăcești, Văsâiești, Hangani, Micleasca, Măgura. Moinești a
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
sunt de 650-750 mm. Recordul de 1.237 mm a fost înregistrat în anul 1955. Vegetația se caracterizează prin puternica transformare antropică a vegetației naturale. Municipiul Rădăuți prezintă o vegetație intrazonală de luncă, formată dintr-o asociație de plante hidrofile lemnoase (salcie, plop, arin) și ierboase (rogoz, pipirig, piciorul cocoșului, coada calului, izmă). În sud-estul localității crește laleaua pestriță, iar spre vest, dincolo de zonele joase ale depresiunii, apar pădurile cu floră și faună specifice. Aici predomină pădurile de conifere, alcătuite din
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
care și eliminarea opozanților politici ai Gărzii de Fier. În 1936 (până în 1938), la Turnu-Severin, își începe apariția ziarul Gărzii de Fier din Oltenia, "Alarma". Tot în anul 1936 ia ființă Societatea "Căile Ferate particulare Cloșani", în scopul exploatării masei lemnoase din bazinele superioare ale râurilor Motru și Tismana. În 1936, "Malaxa" construiește un alt șantier naval "Dinamica" la Schela Cladovei (suburbie a orașului), șantier care în anul 1950 va fuziona cu cel din Turnu Severin. În 1938, este inaugurată intreprinderea
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
din blocuri de piatră, fiind lung de 1.135 m, lat de 14,55 m și înalt de 18,60 m, la capete având câte un portal monument, ale căror relicve se văd pe ambele maluri ale Dunării. Pentru partea lemnoasă a construcției s-au folosit stejarii de pe 200 de hectare de pădure. Locul pentru a construi Podul lui Traian a fost ales de Apolodor din Damasc în avalul Severinului de astăzi deoarece apele Dunării se calmau după ieșirea din defileul
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
puternică, fiind influențat de construirea căii ferate principale și a celor două ramificații: una de la Vama spre Moldovița și alta de la Pojorâta spre Fundu Moldovei. Ca urmare, în această perioadă apar în zonă numeroase fabrici de cherestea pentru prelucrarea materialului lemnos. De asemenea, se începe exploatarea subsolului comunei Fundu Moldovei, extrăgându-se minereuri de fier, cupru, plumb, zinc și se construiește o turnătorie la Prisaca Dornei. În anul 1907, la insistențele contelui Franz von Bellegarde (1833-1912), deputatul de Câmpulung în parlamentul
Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/297008_a_298337]
-
meseriile tradiționale. Cazane pentru producerea țuicii sunt acum în număr de 5, iar mori pe apă 3. Localitatea Bozovici este singura din România care are două ocoale silvice ("Bozovici" și "Nera"), pentru că beneficiază încă de o rezervă importantă de masă lemnoasă (11458 hectare de pădure). Localitatea dispune de o rețea de electricitate de 15,5 km lungime, o rețea telefonică de 26,5 km cu o clădire modernă. Alimentarea cu apă potabilă este asigurată de o rețea de 20 km lungime
Bozovici, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301073_a_302402]
-
vulpii, rogosuri, trifoi roșu, trifoi alb, mușețel și multe alte specii. În unele bălți apare stuful și papura. În sectoarele cu sărătură cresc iarba de sărătură și păiușca. Pe izlazuri cresc buruienile cu spini și buruienișul cu scai măgăresc. Vegetația lemnoasă este reprezentată de specii de salcâm, pin, molid, porumbar, plop și salcie. Fauna este caracteristică silvo - stepei, fiind reprezentată de rozătoare ca popândăul, hârciogul, șoarecele de câmp și iepurele de câmp. Sporadic se mai întâlnesc și alte specii de animale
Budăi, Iași () [Corola-website/Science/301263_a_302592]
-
în perioada anilor de început a socialismului era o activitate destul de rentabilă , ceea ce explică interesul manifestat prin numărul mare de persoane implicate în culegerea afinelor. După 1990 interesul pentru afine a scăzut brusc, atenția fiind concentrată pe vânzarea de material lemnos. În prezent , datorită restricțiilor impuse la tăierile de masă lemnoasa , a crizei economice care a redus masiv necesarul de lemn pentru construcții și creșterea prețurilor la energie electrică prelucrarea grosiera a lemnului se află într-un puternic declin obligând locuitorii
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]
-
destul de rentabilă , ceea ce explică interesul manifestat prin numărul mare de persoane implicate în culegerea afinelor. După 1990 interesul pentru afine a scăzut brusc, atenția fiind concentrată pe vânzarea de material lemnos. În prezent , datorită restricțiilor impuse la tăierile de masă lemnoasa , a crizei economice care a redus masiv necesarul de lemn pentru construcții și creșterea prețurilor la energie electrică prelucrarea grosiera a lemnului se află într-un puternic declin obligând locuitorii să caute surse alternative de realizare a veniturilor , iar culegerea
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]
-
1 Cabinet Medical Indiviodual (medic de familie). Unități economice care-și desfășoară activitatea pe raza satului sunt: Cuprumin Abrud care în proporție de peste 90 % este amplasat pe raza satului. În cadrul satului există un numar de 2 gatere, pentru debitat material lemnos și 2 banzicuri,iar de curînd s-a deschis un punct de alimentare cu benzină și motorină "OIL BOCȘA" chiar la intrare în sat Musca,la pod. Servicii publice Datorită procentului de 35% din populația totală a comunei LUPȘA, s-
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
produc eroziuni pe versanți, inundații în vai și stagnări de apă în depresiuni. Arondat zonelor de silvostepa și de silvostepa în tranziție spre zona de pădure, teritoriul comunei este lipsit de păduri compacte, în urma defrișărilor sistematice. În mod izolat, vegetația lemnoasa este reprezentată de exemplare de Quercus cerris (cer), Q.robur (gorun), Acer campastre (jugastru), Tilia spp. (tei), Ulmus foliacea (ulm), Crataegus pentagyna (păducel), Cornus sanguinea (sânger), Evonymus europaea (voniceriu). În pâlcurile de arbuști, vegetația ierboasa cuprinde specii că Tamus communis
Șagu, Arad () [Corola-website/Science/300304_a_301633]
-
pentru campanie. Darius cel Mare a intrat fără probleme în Sciția, dar faptele sale din aceste locuri sunt învăluite în legende. Dominația persană asupra părții estice a Peninsulei Balcanice a durat 15 ani și a fost întreruptă de cucerirea insulelor Lemnos și Imbros. Expediția lui Darius în Peninsula Balcanică împotriva geților și sciților a fost un succes comparabil cu expediția lui Cambyses în Egipt. Planul lui Darius a fost de a-i încorpora pe sciți în Imperiul persan. El a dorit
Darius I () [Corola-website/Science/301555_a_302884]
-
Timp de secole, Mureșul a legat ținutul Gheorgheni de restul Ardealului. A observat acest lucru și împăratul Iosif al II-lea cu ocazia vizitei sale la Gheorgheni. La Dieta Transilvaniei din 1626 s-a menționat că cel mai căutat material lemnos erau scândura și dranița din Gheorgheni transportate pe Mureș cu pluta. Nu se știe când anume au început locuitorii din Remetea să se ocupe de plutărit, dar se știe că în 1714, primipilus (lófő) István Laczkó, la vârsta de 50
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
la județul Bacău (reînființat), iar comuna Goioasa a fost desființată, satele ei fiind transferate la comuna Agăș; tot atunci, satul Simbrea s-a desființat și a fost înglobat în satul Agăș. Activități specifice zonei sunt creșterea animalelor și exploatarea materialului lemnos. În comuna Agăș lucrează aproximativ 400 de persoane în exploatarea și prelucrarea lemnului, din care 200 angajați la fostul UFET, iar diferența la gaterele particulare din comună, majoritatea ca sezonieri. În momentul de față sunt aproximativ 200 de șomeri, din
Comuna Agăș, Bacău () [Corola-website/Science/300652_a_301981]
-
acidă. Pe văile pâraielor se află soluri aluvionare, în diferite stadii de evoluție. Vegetația este alcătuită din păduri de "Querqus-Carpinus" și "Fagus". Dintre plantele colectate : "Equiesetum arvense, "Equisetum palustre", "Polypodium vulgare L", "Pteridium Quilinua L", "Amaranthus retroflexus L", etc. Vegetația lemnoasă abundentă contribuie la existența multor specii nevertebrate care alcătuiesc rețele trofice complexe, din categoria fauna de frunzar: viermi hidrofili, moluște, miriapode, insecte etc. Dintre vertebrate amintim: veverița ("Sciurus vulgaris"), șoareci de pădure ("Apodemus Sylvaticus"), pârșul comun ("Glis glis"), iepurele ("Lepus
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
prin fermentarea anaerobă urmată de concentrare. Ca urmare, cu toate că bacteriile acetogenice se cunosc încă din 1940, utilizarea lor în industrie rămâne destinată unui segment îngust de utilizări. În industrie, acidul acetic se obține și prin distilarea uscată a lemnului. Materialul lemnos se încălzește la 900-1000, în absența aerului, și astfel rezultă mai mulți produși: cărbunele de lemn (mangalul, folosit drept combustibil și reducător), produși gazoși (CH, CO, CO) și un produs lichid, numit "acid pirolignos". Acesta din urmă este un amestec
Acid acetic () [Corola-website/Science/300702_a_302031]
-
Agrostio stoloniferae, cât și fitocenoze halofile ale asociațiilor Artemisia santonici - Festucetum pseudovinae. ¬ etajul colinar ce urcă până la 550 m altitudine unde răspândirea fitocenozelor vegetale este influențată în mare parte și de expoziția versanților. Pe versanții însoriți din acest etaj vegetația lemnoasă zonală o formează cenozele asociațiilor Quercetum petraeae - cerris și Quercetum farnetto - cerris. Pe versanții mai umbriți se întâlnesc frecvent cenozele asociației Querco petraeae - Carpinetum. Vegetația secundară înfiripată pe aceste teritorii după defrișarea pădurilor este reprezentată, atât prin unele pâlcuri de
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
de gârniță cu cer și specii de tei, terenuri agricole și pajiști sărăturate.( N.Doniță și colaboratorii, 2005) Vegetația azonală. În bazinul hidrografic al văii Borod cele mai reprezentative asociații azonale corespund luncilor.Vegetația de luncă este reprezentată de specii lemnoase și ierboase. Vegetația din lunca văii Borod și a principalilor afluenți este prezentă de la partea inferioara a etajului montan până în zona de câmpie, sporind în diversitate odată cu reducerea altitudinii. Vegetația de luncă cuprinde două tipuri principale de asociații: zăvoaiele sau
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
hainele de acasa peste care purtau sumane din pănura neagră. De aceea soldații se numeau „cătanele negre”. În anul 1898 a fost finalizată construcția căii ferate pe distanță Bistrița - Bistrița-Bârgăului, care a facilitat transportul persoanelor și a mărfurilor, îndeosebi materialul lemnos exploatat din pădurile locale. În anii 1920-1924 s-a construit și calea ferată, îngustă, pe distanță Bistrița-Bârgăului - Colibița și până sub muntele Dalbidan și Colbu (cca 30 km) care asigura transportul lemnului exploatat din păduri spre fabrică de cherestea Bistrița-Bârgăului
Bistrița Bârgăului, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300865_a_302194]