15,199 matches
-
dintre cele 56 povestiri scurte cu Sherlock Holmes ale lui Sir Arthur Conan Doyle și a opta povestire din volumul "Aventurile lui Sherlock Holmes". Este una dintre cele patru povestiri cu Sherlock Holmes care poate fi clasificată ca fiind un mister petrecut într-o cameră închisă. Ea a fost publicată în revista Strand Magazine din februarie 1892, cu ilustrații de Sidney Paget, apoi în volumul ""Aventurile lui Sherlock Holmes"" (în ) editat la 14 octombrie 1892 de George Newnes Ltd din Anglia
Aventura bandei pătate () [Corola-website/Science/323332_a_324661]
-
vătraiul, ceea ce dovedește că el este la fel de puternic ca și doctorul. Aranjând ca Helen să-și petreacă noaptea în altă parte, Holmes și Watson se mută în dormitorul ei fără știrea dr. Roylott. Holmes spune că a dedus deja explicația misterului și vrea să-și testeze teoria. Ei aud un fluierat, iar Holmes vede ce este în realitate cordonul clopoțelului, dar Watson nu-și dă seama. Ultimele cuvinte ale Juliei despre o "bandă pătată" descriau de fapt "o viperă de mlaștină
Aventura bandei pătate () [Corola-website/Science/323332_a_324661]
-
servitor înainte de crimă, pare improbabil ca ucigașul să-l fi ucis pe Ronald Adair din exterior, căci o împușcătură de revolver de la această distanță ar fi fost prea imprecisă. Watson, care vede că Scotland Yard-ul nu poate rezolva acest mister, regretă epoca în care Sherlock Holmes ar fi putut, grație științei deducției, să rezolve această crimă în câteva zile. Pe masa din cameră au fost găsite câteva grămezi de bani și o hârtie cu unele socoteli. Ronald obișnuia să joace
Casa pustie () [Corola-website/Science/324087_a_325416]
-
scurtă întâlnire cu califul din Khartoum. În cele din urmă, Holmes a ajuns în Franța, unde a efectuat cercetări chimice asupra derivaților gudronului de huilă la Montpellier. În cele din urmă, Holmes a revenit la Londra după ce a auzit de misterul din Park Lane. Holmes a fost atras în particular de misterul din Park Lane căci a văzut în spatele acestei crime mâna expertă a colonelului Sebastian Moran, fosta mână dreaptă a lui Moriarty, cel care a încercat să-l asasineze pe
Casa pustie () [Corola-website/Science/324087_a_325416]
-
a ajuns în Franța, unde a efectuat cercetări chimice asupra derivaților gudronului de huilă la Montpellier. În cele din urmă, Holmes a revenit la Londra după ce a auzit de misterul din Park Lane. Holmes a fost atras în particular de misterul din Park Lane căci a văzut în spatele acestei crime mâna expertă a colonelului Sebastian Moran, fosta mână dreaptă a lui Moriarty, cel care a încercat să-l asasineze pe detectiv prin prăvălirea de bolovani asupra lui la Cascadele Reichenbach. Moran
Casa pustie () [Corola-website/Science/324087_a_325416]
-
teleton caritabil "Telethon 92" realizat de rețeaua ITV. Acest episod a reprezentat una dintre cele patru părți ale unei spectacol în care apăreau patru detectivi din serialele realizate de ITV în acea vreme, toți lucrând separat pentru a rezolva același mister, prezentat două episoade pe seară în timpul unui sfârșit de săptămână. Celelalte mini-episoade erau realizate după serialele "Taggart", "Van der Valk" și "Inspectorul Wexford".
Sherlock Holmes (serial TV din 1984) () [Corola-website/Science/324096_a_325425]
-
revolverul găsit în dulapul guvernantei făcea parte dintr-un set de două arme identice aparținând domnului Gibson, dar cu toate eforturile polițiștilor cel de-al doilea revolver nu a fost găsit. Holmes își folosește puterile de deducție pentru a rezolva misterul și demonstrează, folosind revolverul lui Watson, cum a fost săvârșită crima; doamna Gibson, indignată și geloasă pe relația domnișoarei Dunbar cu soțul ei (pe care nu o putea înțelege), a decis să se sinucidă și să o învinuiască de crimă
Problema podului Thor () [Corola-website/Science/324104_a_325433]
-
dracului", atitudinea lui Holmes (care pare să fie și cea a povestitorului) este cea a unui bărbat care-și apără sau își răzbună iubita, chiar dacă acțiunile sale constituie o încălcare violentă a legii. Explicația modului în care Holmes a rezolvat misterul îl constituie cunoașterea modului de lucru al oamenilor de meserie. De asemenea, se face o referire la clasele sociale din Anglia acelor vremuri: "Doar un marinar ar fi putut face nodurile... Această doamnă a intrat o singură dată în contact
Aventura de la Abbey Grange () [Corola-website/Science/324131_a_325460]
-
Zerlendi dispare fără urmă la 10 septembrie 1910, neluându-și cu el nicio haină sau document. Nedumerită de acest eveniment straniu, soția sa a invitat câteva persoane care să afle ce s-a întâmplat. Cei care au încercat să elucideze misterul dispariției au trecut și ei prin întâmplări stranii. Fratele doamnei, prefectul, care adusese un învățat francez pentru a cerceta biblioteca, a murit doi ani mai târziu. Un ofițer german pe nume Hans, rămas în București după ocupație, a murit în
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
Honigberger la Alep, prin 1822, materialele scrise alcătuind abia un sfert din biografia propriu-zisă. Într-una din zile, fiica doamnei Zerlendi, Smaranda, intră în camera de studiu și îi spune tânărului cercetător că pe mama ei o interesează mai mult misterul dispariției soțului ei decât scrierea biografiei lui Honigberger. La rugămintea naratorului, Smaranda îl informează că tatăl ei n-a murit, ci că a dispărut de acasă fără să-și ia cu el haine, acte sau bani, nelăsând nici o scrisoare soției
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
primele sale nuvele temele pe care le-a analizat mai întâi ca om de știință. Nuvelele „Secretul doctorului Honigberger” și „Nopți la Serampore” (publicate în anul 1940 în volumul "Secretul doctorului Honigberger") au însă numai un decor exotic necesar unor mistere sacre pentru că problematica este una comună tuturor scrierilor fantastice ale lui Eliade. Filonul indic al celor două nuvele nu se referă însă la o entitate geografică, ci la o gândire mistică inspirată de credințele filozofico-religioase ale Indiei. Fantasticul oriental urmărește
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
urmărește, potrivit lui Nicolae Steinhardt, descifrarea simbolurilor lumii înconjurătoare, având un tâlc ascuns. Bucureștiul, locul acțiunii din „Secretul doctorului Honigberger”, este centrul inițiatic al literaturii lui Mircea Eliade: „un oraș plin de semne, epifanii, un oraș inițiatic cu străzi care ascund mistere vechi și indivizi care poartă cu ei, fără să știe, mituri”. Fiecare clădire veche a Bucureștiului pare să ascundă o taină, precum casa doctorului Zerlendi, pe care naratorul o consideră drept "„una din acele case pe lângă care nu puteam niciodată
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
formare raționalistă de tip european, nu reușește să urce treptele inițierii, cunoscând evenimentele doar la nivel teoretic. Perspectiva autorului evoluează între dimensiunea profană a familiei Zerlendi și dimensiunea sacră a doctorului Zerlendi. Investigând o dispariție stranie, naratorul simte existența unui mister cu consecințe mortale, despre care este avertizat de tânăra doamnă Zerlendi și de servitoarea Arnica. Narațiunea epică este ruptă de revelația tehnică a jurnalului, care-l impune ca erou pe doctorul Zerlendi. Planurile narative diferite sunt simetrice planurilor existențiale: naratorul
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
a îndrăznit până acum să îmi ridice vălul” (în ). Tema principală a nuvelei o constituie căutarea iluminării, activitate spirituală desfășurată de doctorul Zerlendi. Secretul doctorului Honigberger nu este dezvăluit și rămâne necunoscut, iar inițiații care încep să se apropie de misterul doctorului Honigberger și al lui Zerlendi dispar pe rând, transmițând în acest fel un semnal de autoprotecție al tărâmului mitic Shambala, acea țară miraculoasă "„care, după tradiții, se află undeva în nordul Indiei și în care numai cei inițiați pot
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
yoghinul este efectiv întreaga Ființă”, scria Eliade în studiul "Yoga. Nemurire și libertate" (1954). Analizând proza fantastică interbelică a lui Mircea Eliade, criticul Ov.S. Crohmălniceanu considera că autorul manifestă o pasiune eminesciană pentru marile mituri cosmogonice, având o intuiție a misterului și un dar al evocării care șterge frontiera ce desparte realitatea cotidiană de miraculos. „Literatura lui înfăptuiește o remarcabilă prospectare a lumii interioare, înspre acele zone-limită de ordin abisal”, concluzionează criticul. Proza fantastică a lui Eliade este o meditație asupra
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
rivale a clubului). Clubul este înlocuit de un quango numit Institutul de Psi Tech (I-Psi-T, pronunțat "Vederea"). Clubul Diogene este un motiv central în mai multe colecții de povestiri ale lui Newman, inclusiv în "Seven Stars" (2000), în care un mister este explorat timp de mai multe decenii de generatii de investigatori în relație cu Clubul Diogene; "The Mân from the Diogenes Club" (2006), în care apare agentul Richard Jeperson din anii 1970; și "The Secret Files of the Diogenes Club
Clubul Diogene () [Corola-website/Science/324147_a_325476]
-
un tip violent. Holmes crede că criptograma provine din acea casă și a fost scrisă de domnișoara Burnet, care nu a mai fost văzută din noaptea crimei. Detectivul decide să intre în camera guvernantei în noaptea următoare pentru a dezlegă misterul. Warner vine însă și-l anunță că Henderson a plecat cu trenul și a încercat să o ia pe domnișoara Burnet cu el. Fostul grădinar a reușit însă să o smulgă din mâinile lui Henderson, si a adus-o cu
Aventura din Wisteria Lodge () [Corola-website/Science/324168_a_325497]
-
fiind aperiodică și neprietenoasă. Stilul grafic al lui Matsuri este foarte specific, detaliat și original (mai ales ochii în acest caz sunt unici), accidentul vascular cerebral este moale și fin și se potrivește perfect cu texturile cufundate în magie și mister, ceea ce fac scenele perfect gotice pline de veselie și relaxare. Multă grijă e pusă în detalii cu privire la haine și păr, care le consideră greu de creat, dar ea face la perfecțiune manierele caracterelor sale protagoniste. Ochii personajelor sunt unici, diferiți
Matsuri Hino () [Corola-website/Science/324182_a_325511]
-
Grimm este un serial de televiziune fantasy/mister/polițist dramă care a avut premiera la NBC pe 28 octombrie 2011. Serialul este descris ca o "„dramă polițistă într-o lume întunecată și fantastică inspirată din poveștile scrise de Frații Grimm”." Acțiunea serialului se desfășoară în prezent, în zilele
Grimm (serial TV) () [Corola-website/Science/324199_a_325528]
-
a-și reface viața și a se îmbogăți cu ajutorul extratereștrilor cărora le-a salvat viața. La data publicării, romanul a fost catalogat ca o nouă referință în SF-ul modern. "The Guardian" l-a considerat un „roman al inițierii în misterele lumilor posibile, carte a explorărilor și a descoperirilor”. "Fantasy Book Critic" a văzut în el „e poveste extraordinară, moralizatoare, care te determină să te întrebi ce înseamnă să fii om și o face într-un mod amuzant, creativ și plin
Fuga vânătorului () [Corola-website/Science/324224_a_325553]
-
prezintă o uriașă navă extraterestră cilindrică de 50 de km care intră în sistemul solar al Pământului. Povestea este prezentată din punctul de vedere al unui grup de exploratori umani care interceptează nava într-o încercare de a-i afla misterele. Acest roman a câștigat atât premiul Hugo cât și Nebula și este, în general, considerat ca fiind una din pietrele de temelie din bibliografia lui Clarke. Este considerat a aparține subgenului științifico-fantastic clasic, deși uneori este văzut ca un text
Rendez-vous cu Rama () [Corola-website/Science/324230_a_325559]
-
și "Război pe Rama". La 70 de ani după evenimentele descrise în "Rendez-vous cu Rama", o a doua navă Ramană intră în sistemul nostru solar. Sosirea acesteia era așteptată și o expediție este trimisă pentru a afla mai multe dintre misterele Rama. Însă echipajul nu este pregătit nici pentru ceea ce va găsi, nici pentru conflictele care vor apărea datorită acestor descoperiri. "Rama II" aduce noi personaje într-o poveste nouă și, în cea mai mare parte, nu are nicio legătură cu
Rama II () [Corola-website/Science/324247_a_325576]
-
în care Pământul se află în mijlocul unei succesiuni de sfere celeste. Ea prezintă un tânăr miner din Elam care urcă în Turnul Babel pentru a ajuta la spargerea bolții cerești. Pe drum are parte de numeroase priveliști superbe și de mistere neelucidate ale cerurilor și pământului. În 1991, povestirea a câștigat premiul Nebula pentru "Cea mai bună nuveletă" și a fost nominalizată la premiul Hugo în cadrul aceleiași categorii. Ea a mai fost publicată în limba română și sub titlul Turnul Babilonului
Împărțirea la zero (carte) () [Corola-website/Science/324322_a_325651]
-
care a fost cantonat o perioadă în insula Blair din grupul insulelor Andaman. El a obținut în 1878 o permisie de 12 luni și a venit în Anglia, dar a dispărut la 3 decembrie 1878 în circumstanțe misterioase, relaționate cu misterul din "Semnul celor patru". Mama sa a murit la scurtă vreme după nașterea ei și ea nu avea alte rude în Anglia. Tatăl ei a trimis-o în Anglia, pe când ea era încă un copil. Ea a fost dată la
Mary Morstan () [Corola-website/Science/324323_a_325652]
-
Holmes. Cei doi s-au căsătorit în 1889. Deși a fost "dragoste la prima vedere", căsătoria lui Mary Morstan și a dr. Watson a avut parte de unele fluctuații. În "Povestea cocoșatului" Watson iese din casă cu Holmes pentru a rezolva misterul dintr-o cameră închisă într-o noapte de vară, la câteva luni după căsătoria sa. Ea este destul de preocupată de sănătatea sa și-l trimite la țară în timpul acțiunii din "Misterul din Valea Boscombe", dar când Mary Morstan moare (circumstanțele
Mary Morstan () [Corola-website/Science/324323_a_325652]