15,855 matches
-
ulterior prin recunoașterea acestui drept tocmai persoanelor care conduc instituțiile care au propus reconstituirea dreptului de proprietate și au validat titlurile de proprietate. 11. Se mai invocă Decizia Curții Constituționale nr. 296 din 8 iulie 2003 , prin care s-a statuat că regula prescripției dreptului la acțiune pentru constatarea nulității absolute într-o perioadă de un an, prin derogare de la regula imprescriptibilității dreptului la acțiune pentru constatarea nulității absolute, este constituțională tocmai în considerarea necesității respectării principiului securității și stabilității juridice
DECIZIE nr. 676 din 17 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (1) lit. a) pct. (vi) şi alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280107_a_281436]
-
motive care le sunt exclusiv imputabile, în acest sens fiind Hotărârea din 25 noiembrie 2008, pronunțată în Cauza Toșcuță și alții împotriva României. De asemenea, prin Hotărârea din 1 iulie 2008, pronunțată în Cauza Ioan împotriva României, Curtea Europeană a statuat, între altele, că autoritățile administrative cărora le revin atribuții în baza Legii nr. 18/1991 nu pot fi exonerate de responsabilități în cazul în care, prin acțiunile lor, aduc atingere drepturilor protejate de art. 1 din Primul Protocol adițional la
DECIZIE nr. 676 din 17 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (1) lit. a) pct. (vi) şi alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280107_a_281436]
-
de control constituțional, pronunțându-se prin Decizia nr. 1.563 din 7 decembrie 2010 cu privire la constituționalitatea art. III alin. (1), (2) și (2^1) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 , a statuat că "dispozițiile criticate precizează o dată în plus sancțiunea nulității actelor translative de proprietate încheiate cu încălcarea normelor legale imperative. Or, cum un act nul nu poate produce efecte, fiind desființat de la data încheierii lui, un asemenea act nu poate să
DECIZIE nr. 676 din 17 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (1) lit. a) pct. (vi) şi alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280107_a_281436]
-
cu încălcarea normelor legale imperative. Or, cum un act nul nu poate produce efecte, fiind desființat de la data încheierii lui, un asemenea act nu poate să constituie temeiul dobândirii valabile a dreptului de proprietate". 17. Prin aceeași decizie, Curtea a statuat că, având în vedere regimul juridic al nulității absolute, "orice persoană care justifică un interes o poate invoca. Calitate procesuală activă în vederea promovării unei astfel de acțiuni în justiție o au atât persoanele care justifică un interes legitim, cât și
DECIZIE nr. 676 din 17 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (1) lit. a) pct. (vi) şi alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280107_a_281436]
-
asupra unor terenuri forestiere pentru persoanele care nu au deținut anterior în proprietate astfel de terenuri, chiar dacă trebuie să apeleze la consiliere de specialitate în materie. În realitate, legiuitorul nu a adus atingere drepturilor câștigate în mod legal, ci a statuat, prin norme imperative, că actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate, emise în afara coordonatelor legale, sunt lovite de nulitate absolută. Efectul nulității absolute de repunere în situația anterioară deschide posibilitatea celor îndreptățiți să beneficieze de reconstituirea dreptului de
DECIZIE nr. 676 din 17 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (1) lit. a) pct. (vi) şi alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280107_a_281436]
-
de piață. 35. De asemenea, în susținerea criticii de neconstituționalitate, autorul excepției invocă Decizia Curții Constituționale nr. 296 din 8 iulie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 577 din 12 august 2003, prin care Curtea a statuat că opțiunea legiuitorului de a deroga de la regula imprescriptibilității dreptului la acțiune pentru constatarea nulității absolute, prin instituirea prescripției dreptului la acțiune pentru constatarea nulității absolute a actelor juridice de înstrăinare a imobilelor preluate în mod abuziv, într-o perioadă
DECIZIE nr. 676 din 17 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (1) lit. a) pct. (vi) şi alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280107_a_281436]
-
acțiune pentru constatarea nulității absolute a actelor juridice de înstrăinare a imobilelor preluate în mod abuziv, într-o perioadă de un an, este constituțională tocmai în considerarea necesității respectării principiului securității și stabilității juridice în ceea ce privește dreptul de proprietate. 36. Cele statuate în decizia menționată, prin care a fost constatată constituționalitatea prevederilor art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, nu pot constitui argumente
DECIZIE nr. 676 din 17 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (1) lit. a) pct. (vi) şi alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280107_a_281436]
-
normative, respectiv art. III alin. (1) lit. a) pct. (vi) și alin. (2) din Legea nr. 169/1997 , care reprezintă o aplicare a regulii de drept comun potrivit căreia dreptul la acțiune pentru constatarea nulității absolute este imprescriptibil, invocând cele statuate în Decizia Curții Constituționale nr. 296 din 8 iulie 2003 , potrivit cărora tocmai situația opusă, a instituirii unui termen pentru exercitarea acestei acțiuni, a fost apreciată de Curte ca fiind constituțională, justificată de necesitatea securității și stabilității raporturilor juridice civile
DECIZIE nr. 676 din 17 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. III alin. (1) lit. a) pct. (vi) şi alin. (2) din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280107_a_281436]
-
3 decembrie 1998, pronunțată în cauza C-381/97, Belgocodex împotriva Belgiei și Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului, din 26 aprilie 1979, pronunțată în Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit, prin care cele două instanțe europene anterior menționate au statuat imperativul asigurării previzibilității legii, standard ce constituie un mijloc de garantare a securității juridice a destinatarilor acesteia, subiecte de drept ce trebuie să își poată adapta conduita la condițiile prevăzute în cuprinsul dispozițiilor legale în vigoare. Se conchide că textul
DECIZIE nr. 689 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280126_a_281455]
-
adevăr în discuție respectarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, de vreme ce, în mod evident, persoanele trecute în tranșe de vechime în muncă diferite se află în situații care impun un tratament juridic diferit. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa că situația diferită în care se află diferite categorii de persoane justifică și chiar impun un tratament juridic diferit. (A se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 436 din 8 iulie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIE nr. 707 din 29 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, art. II art. 1 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, precum şi pentru instituirea altor măsuri financiare în domeniul bugetar şi art. 1, art. 2 şi art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 84/2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280106_a_281435]
-
să ia măsurile necesare pentru ca libertatea manifestărilor să fie pe deplin asigurată. Se face trimitere la deciziile Curții Constituționale nr. 199 din 23 noiembrie 1999 și nr. 1.123 din 16 octombrie 2008, prin care instanța de contencios constituțional a statuat că dispozițiile Legii nr. 60/1991 nu contravin libertății întrunirilor. 11. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a
DECIZIE nr. 687 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (2) şi art. 26 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280164_a_281493]
-
pedepsei închisorii, și de reducerea cu o pătrime a acestor limite, în cazul pedepsei amenzii. În acest fel, legiuitorul a remediat neajunsul legislativ semnalat în momentul invocării excepției de neconstituționalitate. Cu toate acestea, se arată că, așa cum Curtea Constituțională a statuat, în mod constant, în jurisprudența, spre exemplu, prin Decizia nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008 , chiar dacă textul de lege criticat a suferit modificări legislative, sunt supuse controlului de constituționalitate și legile, ordonanțele și dispozițiile din legi sau din ordonanțe
DECIZIE nr. 690 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului I - Acordul de recunoaştere a vinovăţiei din titlul IV - Proceduri speciale al părţii speciale a Codului de procedură penală şi, în mod special, a dispoziţiilor art. 480 şi art. 485 alin. (1) lit. b) din acelaşi cod. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280160_a_281489]
-
diferite sisteme de drept. Se arată că dispozițiile legale criticate au mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, prin raportare la critici similare, instanța de contencios constituțional pronunțând, în acest sens, Decizia nr. 53 din 16 februarie 2016 , prin care a statuat că neconstituționalitatea textului criticat nu poate fi dedusă din compararea regimului juridic al acordului de recunoaștere a vinovăției cu cel al recunoașterii învinuirii în cursul judecății, întrucât premisele reglementării modului de stabilire a pedepsei în cele două situații procesuale sunt
DECIZIE nr. 690 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor capitolului I - Acordul de recunoaştere a vinovăţiei din titlul IV - Proceduri speciale al părţii speciale a Codului de procedură penală şi, în mod special, a dispoziţiilor art. 480 şi art. 485 alin. (1) lit. b) din acelaşi cod. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280160_a_281489]
-
și ziua în care acesta începe să curgă și ziua când se împlinește ( Decizia nr. 89 din 26 ianuarie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 115 din 19 februarie 2010). 19. Prin această decizie, Curtea a statuat că "în exercitarea controlului a priori de constituționalitate, esențial este fie ca legea să nu fi fost promulgată la data înregistrării sesizării la Curtea Constituțională (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 20 din 2 februarie 2000 , publicată în Monitorul
DECIZIE nr. 767 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea art. 4^1 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 , precum şi ale Legii privind modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
în interiorul termenului de protecție, dar deja ea fusese promulgată de Președintele României [ Decizia nr. 975 din 7 iulie 2010 ]. 24. Curtea, prin deciziile menționate, nu a reținut nicio neregularitate în prima ipoteză enunțată, pe când în acea de-a doua a statuat că "indiferent de forma de exercitare a controlului de constituționalitate pe cale a priori sau a posteriori, acesta se va putea realiza, întotdeauna, numai prin respectarea strictă a Legii nr. 47/1992 , republicată, cu modificările ulterioare, precum și a dispozițiilor regulamentelor celor
DECIZIE nr. 767 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea art. 4^1 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 , precum şi ale Legii privind modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
multe legi sau dispoziții din mai multe legi. Astfel, prevederile art. 15 alin. (2) și (3) teza întâi din Legea nr. 47/1992 se referă numai la "lege" - ca unic act normativ supus controlului -, iar nu la mai multe legi, statuând că: "(2) În vederea exercitării dreptului de sesizare a Curții Constituționale, cu 5 zile înainte de a fi trimisă spre promulgare, legea se comunică Guvernului, Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și Avocatului Poporului și se depune la secretarul general al Camerei
DECIZIE nr. 767 din 14 decembrie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea art. 4^1 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004 , precum şi ale Legii privind modificarea şi completarea Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280140_a_281469]
-
61 alin. (2) din Constituție privind principiul bicameralismului (2.5.1) Jurisprudența Curții Constituționale 25. Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 710 din 6 mai 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 28 mai 2009, a statuat că, "potrivit art. 61 din Constituția României, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, iar structura sa este bicamerală, fiind alcătuit din Camera Deputaților și Senat. Principiul bicameralismului, astfel consacrat, se reflectă însă
DECIZIE nr. 765 din 21 februarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280151_a_281480]
-
adoptat-o Senatul, se îndepărtează în mod substanțial atât de textul adoptat în Camera Deputaților, cât și de obiectivele urmărite de inițiativa legislativă". Pornind de la premisa că legea este, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament, Curtea a statuat că autoritatea legiuitoare trebuie să respecte principiile constituționale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de către o singură Cameră. Or, din examinarea dispozițiilor deduse controlului de constituționalitate, Curtea a constatat că majoritatea soluțiilor adoptate de Senat nu a făcut
DECIZIE nr. 765 din 21 februarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280151_a_281480]
-
Guvernul, la elaborarea proiectului bugetului de stat pe anul 2017, urmează a previziona și cheltuielile generate de noua reglementare legală, care, în sine, trebuie să fie calificată ca o prioritate în ceea ce privește obligația statului român de a se conforma la cele statuate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României [în special, pct. 6 al dispozitivului hotărârii prin care s-a stabilit că statul pârât trebuie "să ia măsurile
DECIZIE nr. 765 din 21 februarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280151_a_281480]
-
de neconstituționalitate pare a confunda obligația solicitării informării pe care o are Parlamentul, în ipoteza art. 111 din Constituție, cu o pretinsă obligație a autorului propunerii legislative de a întocmi fișa financiară a propunerii legislative. Cu privire la acest aspect, Curtea a statuat că, potrivit dispozițiilor art. 111 alin. (1) teza finală din Constituție, în cazul în care o inițiativă legislativă implică modificări bugetare, solicitarea informării din partea Guvernului este obligatorie. Din aceste dispoziții rezultă că legiuitorul constituant a dorit să consacre garanția constituțională
DECIZIE nr. 765 din 21 februarie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280151_a_281480]
-
571/2003 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 442 din 30 iunie 2010, aprobată prin Legea nr. 88/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 411 din 10 iunie 2011, se statuează în sensul că "persoanele fizice care au în proprietate două sau mai multe clădiri datorează un impozit pe clădiri, majorat după cum urmează: a) cu 65% pentru prima clădire în afara celei de la adresa de domiciliu; b) cu 150% pentru a doua
DECIZIE nr. 686 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 252 alin. (1)-(3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280180_a_281509]
-
cele ale art. 139 din Constituție (a se vedea Decizia nr. 477 din 9 noiembrie 2004 , precitată). 33. De altfel, art. 1 referitor la protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale statuează, pe de o parte, cu privire la faptul că "orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale, nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de
DECIZIE nr. 686 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 252 alin. (1)-(3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280180_a_281509]
-
perioadele respective (a se vedea Decizia nr. 607 din 12 iunie 2012 , precitată), fără ca prin aceasta să fie instituită o discriminare prin prisma așezării juste a sarcinilor fiscale. 35. De altfel, referitor la principiul egalității, instanța de contencios constituțional a statuat în mod constant, spre exemplu, prin Decizia nr. 102 din 6 iunie 2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 389 din 21 august 2000, că acesta nu înseamnă uniformitate, așa încât, dacă la situații egale trebuie să corespundă
DECIZIE nr. 686 din 24 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 252 alin. (1)-(3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280180_a_281509]
-
apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei, în ultimă instanță, constatând că există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective și asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii în curs de soluționare, va putea solicita Înaltei Curți de Casație și Justiție să pronunțe o hotărâre prin care să se dea o rezolvare de principiu chestiunii de drept
DECIZIE nr. 2 din 25 ianuarie 2017 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă în interpretarea şi aplicarea formei agravate prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie (forma în vigoare anterior anului 2014) este suficient ca făptuitorul să aibă ca atribuţii de serviciu constatarea ori sancţionarea contravenţiilor indiferent dacă infracţiunea de luare de mită nu are legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor sau reţinerea formei agravate este condiţionată de săvârşirea infracţiunii de luare de mită în legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280161_a_281490]
-
Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului; ... 3) chestiunea de drept invocată să fie indispensabilă soluționării pe fond a cauzei respective; ... 4) asupra chestiunii de drept Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii și aceasta să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... Din această perspectivă, se constată ca fiind îndeplinite cumulativ cele patru condiții impuse de
DECIZIE nr. 2 din 25 ianuarie 2017 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept: "dacă în interpretarea şi aplicarea formei agravate prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie (forma în vigoare anterior anului 2014) este suficient ca făptuitorul să aibă ca atribuţii de serviciu constatarea ori sancţionarea contravenţiilor indiferent dacă infracţiunea de luare de mită nu are legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor sau reţinerea formei agravate este condiţionată de săvârşirea infracţiunii de luare de mită în legătură cu atribuţiile de serviciu privind constatarea sau sancţionarea contravenţiilor". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280161_a_281490]