16,850 matches
-
reziști ca să trăiești și să mă faci să retrăiesc în tine. [...] Spune-i lui Georges că mi-e foarte drag; că e chiar foarte frumos din partea lui să vrea ca eu, cu silueta mea rotunjoară și bătrâioară, să urâțesc masa tinereții voastre nostalgice. Te iubesc, scumpa mea Mouette. Mamina 16/1947 I 23 noembrie [1947], duminecă [...] Mamy dragă, te rog numerotează-ți scrisorile, pentru ca să-mi pot da seama dacă s’a pierdut vreuna. Câtă vreme putem să ne scriem, chiar cu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
fiu singură, cu lucrurile mele vechi și pline de amintiri într’o odaie de azil... Eu aștept tropotul pașilor micuți și moi și râsul clar în camera mea de bunică; și tu, după plecarea mea, nu trebuie să rămâi singură. Tinerețea e victorie și victoriile au apusuri. Să nu crezi că sunt nefericită în astă seară; ușor melancolică, da. Aș fi vrut la întoarcerea prin ploaie să te găsesc acasă, să-ți spun ușor agresiv (de teamă să nu răcești): „Ai
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
vi s’ar întâmpla vouă. Te iubesc, Monică. În această iubire voi încerca să prind putere, mă voi târî în genunchi să trăiesc, să te revăd. De multe ori îmi spun că astfel de iubire e o nebunie, și cer tinereții tale să iubești, să-ți faci viața, să te măriți, să ai copii, ca nicio dată să nu cunoști tragedia cumplitei mele izolări. Vreau să te știu fără complexe și îngenunchieri. De ce ești la Paris? De ce am făcut eu sacrificiul
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
toate astea. Ce vârstă aveam eu acum 7 ani, când ne-am mutat aici? Mobilând apartamentul ăsta, [abia] la 55 de ani am creat casa visurilor mele, și încă nu perfect! Tu, scumpa mea, ai înai ntea ta viitorul și tinerețea. Știi, dulcea mea dragă, tot prin acest curier am să încerc să-ți trimit o rochie superbă, de un verde ca jadul, pe care Maria mi-a dat-o pentru tine în contul lecțiilor. Dacă ți-o ajustează croitoreasa, poate
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
să mă înlocuiască întrucâtva. Nu sunt normale strigătele astea traversând distanțele ca și cum noi două am fi legate pe viață și pe moarte. Sunt așa de bătrână, dulcea mea. Iar tu ești așa de tânără și de frumoasă. Bucură-te de tinerețea ta. Te iubesc infinit și te binecuvântez cu tandrețe și dragoste, M. c. p. 1 mai [1950], luni [...] Mă apuc imediat de scrisoarea către Rodica, odată ce ție nu pot să-ți scriu decât cărți poștale. [...] Dragostea mea pentru tine, neclintită
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
ți vine să înnebunești: sunt oameni și situații care nu se pot doborî; suntem învinse. Asta nu înseamnă că n-am să lupt ca să te merit iarăși înapoi, ca să te obțin. Dacă n-aș fi bătrână aș avea măcar forța tinereții, care e tenace și plină de viață. Sunt, însă, bătrână. Într-o zi un om, beat sau nebun, sau poate lucid, mi-a spus trecând pe lângă mine: „N’ai mai murit?“ M-a lovit drept în inimă. Chiar așa bătrână
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
acest „mijloc sau amiază“ a secolului 20 în atâtea griji și sâcâieli, de nu mai sunt în stare să fiu o femeie de lume, ci doar o biată Ceres, aș fi bucuroasă să știu că fata mea dragă, în plină tinerețe, frumusețe și grație, se comportă ca mine la sfârșitul vieții mele? Nu, fetița mea blândă. Sus inima, sus fruntea, micuța mea dragă. Chiar dacă neno rocirea de care ne temem amândouă, în fond, adică... plecarea mea înaintea întoarcerii tale, ar tăia
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
mentalitatea populară, există un fel de specializare pe criterii etnice a femeii. Vezi și zicalele din folclorul românesc, de tipul „O am pe româncă,/ Pentru că știe să gătească/ Și pe țigancă,/ Pentru că știe să iubească” <endnote id="(403)"/> sau „La tinerețe omul, fiind dornic de dragoste, Își ia o țigancă pentru că sunt mai focoase ; mai Încolo, vrând să strângă avere și să Înainteze, Își ia o evreică, pentru că sunt frumoase și le duce mintea ; apoi, dorind să mănânce bine, Își ia
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
frumoase și ele gante”. Este cazul unui personaj, baroneasa Ada von Stein, din povestirea Voința de fericire scrisă de Thomas Mann În 1895 : „Era pur și simplu o evreicuță urâtă, Îmbrăcată Într-o rochie gri lipsită de gust”. Proză de tinerețe, În care romancierul german (pe atunci În vârstă de 20 de ani) Își dezvăluie unele „incipiente accente antisemite”, În formularea lui Ion Ianoși <endnote id="(785, p. 373)"/>. Tot la sfâr șitul secolului al XIX-lea, Jacob Riis susținea că
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
interesează acum În mod special : „Evreii Încurajează prostituția și profită de pe urma ei” (N. Roșu, Orientări În veac, 1937 ; <endnote id="cf. 693, I, p. 134"/>). Codreanu, Moța, Roșu & co. Își luaseră probabil ca model pe Adolf Hitler. Petrecându-și anii tinereții (1907-1913) În Viena ultranaționalistă a primarului antisemit Karl Lueger, Hitler era obsedat de teoria tipic vieneză (formulată și În Mein Kampf, 1924) conform căreia, chipurile, Ostjuden practicau „comerțul cu carne vie” În Europa Centrală, aducând din estul continentului prostituate evreice
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
66-69)"/>. Abraham este un evreu călător și etern, așa cum sunt cărțile pe care le negustorește. Un caz interesant și tragic este cel al poetului Leonid Dimov, reprezentant de frunte al curentului oniric din România anilor ’60-’70. Autostigmatizarea sa În tinerețe ca „jidov rătăcitor” provine dintr-o profundă criză identitară și din resimțirea umilinței unei origini iudaice. Plin de spaime și de incertitudini, poetul rătăcește În spațiul identitar. Cu un tată evreu din sudul Basarabiei (Naum Mordcovici), Dimov trăiește sentimentul autodistructiv
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Bucovina. Unele legende hasidice susțin că el s-a născut și a trăit „În provincia Valahia, În apropierea graniței” (344, I, p. 89, și II, p. 372), fiind evidentă confuzia cu Moldova. Conform tradiției, Beșt s-ar fi retras În tinerețe Într-o peșteră din Carpații Orientali, În nordul Moldovei, unde s-a produs revelația mistică (298, pp. 66-67 ; 319, p. 138). De altfel, se pare că pe seama lui sunt puse unele toponime populare („Poteca jidovului” etc.) atestate În Munții Carpați
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Politologul american Jan T. Gross - evreu originar din Polonia - Își aduce aminte „cum bona mea obișnuia să mă sperie spunându-mi că mă vor lua țiganii dacă nu mă cumințesc” (784, p. 196). 325. Elias Canetti, Limba salvată. Istoria unei tinereți, prefață și tradu cere de Elena Viorel, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984 (prima ediție, Die gerettete Zunge. Geschichte einer Jugend, Carl Hanser Verlag, München, 1977). 326. Dumitru Drăghicescu, Din psihologia poporului român, ediție Îngrijită și note de Elisabeta Simion, Editura Albatros
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prin contrast. Momentul istoric și unii dintre oameni i-au fost, în mai multe rînduri, potrivnici. încordarea lui își avea originea încă din perioada copilăriei (ciudat, nu l-am auzit niciodată povestind o întîmplare fericită de atunci) și a adolescenței. Tinerețea i-a intensificat-o, uneori pînă la paroxism. Scrisorile corectează imaginea idilică pe care, din superstiție, unii o au despre universitari și despre intelectualii din presă, nebănuind, mai ales în cazul celor dintîi, existența rivalităților, a „împoncișărilor”, a certurilor dintre
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
mult că sora ta Lucica n-a putut să se bucure de un succes care îi era aproape și pe care îl merita. Dacă a luat prin propriile ei forțe 6 la teză, la C. Dimitriu și E. Sorohan (în tinerețe erau să devină soț și soție!), pot spune că teza era cel puțin de nota 7, dacă nu chiar mai mult. Am vorbit în patru rînduri cu amicul C[orneliu] D[imitriu] , care m-a asigurat solemn că dacă „trece
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
zi, în comportamente și mentalități. Profesorul (care era mai mic cu nouă luni decît tatăl meu) îmi vorbea - lucru firesc - ca unui tînăr, apăsînd pe diferențele dintre timpul său și timpul meu (climat, mituri intelectuale etc.). înțelegea iluziile și excesele tinereții: „N-aveți idoli, n-aveți frîne, n-aveți cenzuri”. Nu mi s-a părut că ne invidiază, ci - mai degrabă - că ne compătimește. Nostalgic în unele privințe, era optimist și hortativ în altele. Scrisorile sale, îndeosebi cele referitoare la chestiunile
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
care te felicit... I.D. Lăudat </citation> (21) <citation author=”I.D. Lăudat” loc="[Iași]" data =”6.II.1968”>[Iași], 1.I.1982 Dragă domnule Călin, Îți mulțumesc pentru gîndul bun de a-ți mai aduce aminte, nu de mine, ci de tinerețea adolescentină a d-tale. Căci, de la un rînd de vreme nu alții sînt în conștiința noastră, ci noi îi proiectăm în viață dintr-un fond adînc al nostru... Mergînd pe acest psihologism [sic!], ți-aș putea spune și eu care
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
cinstea și plăcerea să mi-l trimiteți, spre atentă și prietenească lectură. Cer iertare, am păcătuit din nou față de conciziunea și laconismul rândurilor d-voastră atît de supravegheate și la obiect. Pentru mine genul epistolar rămîne aceeași desfătare ca și tinerețea aceea ce a zburat mai iute decît cea mai iute pasăre. Aș fi bucuros să vă știu bine, plin de energie și dispoziție de lucru, chiar dispoziția de a mai scrie din cînd în cînd cîteva rînduri pentru cel ce
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Întregi sau mai multe materiale. Au fost folosite formele cele mai diverse și speciile publicistice cele mai variate: pagini speciale săptămânale, cu titlul <<Noi și faptele noastre din perspectiva eticii și echității socialiste>> sau <<Etica și echitatea socialistă>>. Apoi: <<Adnotări>>; <<Tinerețea față În față cu propriile răspunderi>>; <<Să asigur o servire exemplară a cetățenilor>>; <<Curier 7>>; note, interviuri, portrete, reportaje, anchete, știri, moto-uri citînd din documentele de partid, și <<Codul principiilor și normelor muncii și vieții comuniștilor, ale eticii și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
membru dar și ca ne-membru!”. f. După 22 decembrie 1989... Faptul că la conducerea țării s-a cocoțat tot un om al vechii gărzi este demonstrat de reangajarea unor foști securiști În noua structură numită SRI, numai pe criteriul tinereții care, cică, ar fi fost un atu prin aceea că nu au avut timp, bieții de ei, să facă poliție politică! Nimic mai fals și mai neadevărat! Totuși, acestora li s-a pus În vedere că vor rămâne În noul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Cercetări agronomice în Moldova”, Iași, an 32, vol. 3 - 4, 1999, p. 21 SAVIUC, VICTOR (1929-1999) INGINER ELECTROTEHNIC Pasionat cercetător și distins cadru didactic, prof. univ. dr. ing. Victor Saviuc și-a desfășurat activitatea științifică și didactică, atât în orașul tinereții sale, unde s-a format, la Institutul Politehnic Iași, cât și la Craiova. S-a născut la 15 noiembrie 1929, în satul Hlipiceni, comuna Trușești, județul Botoșani. Studiile le-a urmat la Iași: școala primară (1940), Liceul Național (1940-1948) și
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
aer prin telecomandă. Mai aproape de atît nu se putea. și nu era aproape. Nu era deloc aproape. Sigur, existaseră și vremuri mai bune. Existase desfrîul franco-romîn din șapte băieți și o ștrengăriță ; existaseră vedete occidentale ; onorabilitatea lui Tiberius, voiniciile de tinerețe ale lui Nicolaescu, primele haiducii ale Haiducilor... și presupun că se poate susține că lipsa totală de creier îi conferă lui Păcală o libertate de mișcare ce merită prețuită. Ca s-o luăm altfel : de cîtă libertate de mișcare se
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
film hollywoodian, numai că, aici, participarea noastră e din start mai intensă. și filmul n-are aerul ăla de mașinărie pe care-l au majoritatea producțiilor hollywoodiene de azi. Poți să simți în el personalitatea omului care l-a făcut tinerețea lui, sentimentul că are ceva de demonstrat, apetitul lui spielbergian pentru anvergură și giumbușlucărie vizuală, nerăbdarea de a folosi tot ce a învățat. încă din prolog o secvență plasată în 1944 și filmată în alb-negru neorealist, cu o familie care
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
unde chiar se simte bine. Cum marea ei ambiție e să fie manechin, Maurice îi aranjează să pozeze într-un studio de pictură. Dar (și aici filmul iese definitiv de pe terenul tradițional, igienic și bine luminat al duelurilor cinematografice dintre tinerețe și bătrînețe și intră pe un teritoriu mai dificil) interesul lui Maurice nu se limitează la progresul ei cultural și profesional, ci încearcă să îmbrățișeze și alte zone. Picioarele tale, fundul tău, ochii tăi... , enumeră el. și, după o pauză
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
moment dat, Nicole Kidman a făcut cîteva roluri mari unul după altul, dar atît deciziile ei ulterioare în privința propriei cariere, cît și prestațiile actoricești propriu-zise indică o dezorientare totală. Cate Blanchett are o excentricitate care amintește de Kate Hepburn în tinerețe ; poate fi mai lirică și totodată mai comică mai magică decît Winslet, dar nu e niciodată atît de prezentă ca ea. Winslet se azvîrle în emoțiile personajelor ei cu o aviditate de-a dreptul fizică încă și mai lipsită de
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]