15,306 matches
-
concrete sunt pe primul loc: foarte multe cifre apar în articolele lui Adrian Niculescu pentru simplul fapt că vorbesc de la sine - "într-o policlinica de ăginecologie infantilă termometrul înregistra... -9o C ..." Și de aici o avalanșă de statistici și de triste recorduri: cea mai mare mortalitate infantilă din Europa, cele mai multe decese la naștere etc. Marea ruptură reprezentată de revoluția din decembrie ^89 nu schimbă nimic din atitudinea lui Adrian Niculescu. La patru zile după "procesul" celebru el afirmă "Cu procesul de
Un exil exemplar by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17660_a_18985]
-
decît notă personală, clară și pregnanta. Lipsa de informare, de cultură duce la alegerea unui monolog sărac, ales la prima mîna și ajustat să intre în normele temei Galei și nu pregătit special. Și după aceste zile îngrijorarea crește. E trist și alarmant. Lipsa de profiluri este din ce in ce mai mare. Chiar lipsa de interes și de grija pentru profesia aleasă și pentru cariera. Lipsa de individualități și deci, de actori. E drept că și criza materială este o notă care accentuează dezinteresul
Tînărul actor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17681_a_19006]
-
aici cenzură opera drastic. Volumele șase și șapte au trecut de cenzură fără mari dificultăți. Marea încercare a fost al optulea volum, conținînd discursurile parlamentare. S-a nimerit că data apariției să fie anul 1971, cînd au apărut acele de tristă amintire Teze din iulie, care au semnificat o reîntoarcere la proletcultism. Așa stînd lucrurile, materia celui de-al optulea volum din ediție a fost efectiv desfigurata. Unele discursuri au fost croșetate îngrozitor (adică s-au operat multe tăieturi din text
Delavrancea si ravagiile cenzurii by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17662_a_18987]
-
fată pentru cinema!), vezi atmosferă din mass-media. Filonul cel mai inspirat al filmului ține de povestea "ratatului vesel" (jucat cu brio de Mircea Diaconu) și a tonicei lui neveste (Magda Catone, picanta că întotdeauna.). Pus în pagina cu un umor trist, acest "caz" e mult mai dureros decît "cazul vedetelor Petroni": el sugerează condiția unei întregi generații, povestea atîtor ratări tăcute și neștiute, datorate unor turnătorii colegiale sau unor simple adieri de vînt! Cred că "dramă" ar fi avut de cîștigat
Între legea dosarelor si legea inimii by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/18156_a_19481]
-
fraze de încurajare. Când vom reuși să scoatem copilul din pușcăria în aer liber care era pe vremea aceea România? ne întrebam cu sufletul sfâșiat de tristețe și de dor. Aproape doi ani a durat despărțirea - o adevarată istorie de tristă aducere aminte, iar în apartamentul nostru confiscat atunci, nici până în prezent nu am putut pune piciorul - dar asta este altă poveste. În noaptea de Înviere a anului 1985, pe 14 aprilie, după terminarea slujbei, părintele Petre Popescu ne-a anunțat
Românii "vechi și noi" din Canada. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_444]
-
clare și rigoare morală, și cele mai bune intenții devin derizorii. Din această pricina toate celelalte premii enumerate mai sus au o demnitate firească, iar cele acordate de U.A.P., chiar și acolo unde valoarea celor premiați este incontestabila, par triste afaceri de familie. Adică primele par premii, iar celelalte cadouri!
Premii si cadouri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18155_a_19480]
-
Dar toate acestea s-au întîmplat în celălalt regim, au făcut parte dintr-un alt orizont moral și s-au sprijinit, la urma urmelor, pe alți oameni. Aparent, lucrurile așa stau. Numai că dincolo de aceste aparente ele sînt mult mai triste. Președintele Emil Constantinescu a preluat, o dată cu învestitură, si o parte din inventarul predecesorilor săi. Pe Sabin Bălașa l-a preluat, de pildă, de la curtea lui Ceaușescu și l-a reciclat punîndu-l în legătură directă cu Casa Albă. O lucrare a
Despre vanitate, prostie si geniu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18170_a_19495]
-
propriu-zisă, autorul îl aduce în scenă pe Ion Codru-Drăgusanu, cu ale sale însemnări de călătorie prin Germania, în care relevă că prețuita cinste a germanilor nu se prea lasă identificată peste tot iar divizarea politică a țarii e o prea tristă realitate. Apoi Alecsandri a găsit, la nemți, metehne că, de pildă, tendința lor de autosuprapretuire (infatuare). Iar Gh. Barit, și el călător prin Germania, observă critic că germanii "prea șunt procopsiți peste măsură", ceea ce era tot o apreciere despre infatuarea
Un studiu imagologic by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18165_a_19490]
-
o "Călătorie spre mine însămi", al cărei temei este acela "de a rămîne un om liber și după așa-zisa noastră eliberare, cînd nevoia autointitulatei elite de a se încolona cu orice preț după cineva mi se pare și mai tristă decît încolonarea forțată de altădată". Neliniștitor, nu?! Neliniștitor și în același timp de neînțeles, cînd cei mai mulți știu la ce poate duce "încolonarea". "Cronica melancoliei", rubrica din "România literară" (și titlul volumului de publicistică din 1998) semnată de Ileana Mălăncioiu, despre
"Oare glorie să fie a vorbi într-un pustiu?" by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/14309_a_15634]
-
cunoaștere a operei lui Zaharia Stancu. Dacă ar fi existat în epocă o adevărată solidaritate între scriitorii români și diplomații români, Zaharia Stancu ar fi primit premiul Nobel. N-a fost să fie. De ce? Ne-ați reamintit tot Dv. recent tristul, dar profundul adevăr că în România "Solidaritatea este exclusiv de tip mafiot".[...] Asemenea mărturii vă fac cinste și provoacă admirația și gratitudinea unui cititor situat geografic la peste 10 mii de kilometri de Dvs., dar care se simte atât de
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/14319_a_15644]
-
devină iarăși actuale, viguroase. Cine nu-i cu noi, e împotriva noastră". Este unul dintre sloganuri care funcționează astăzi, slogan care funcționează în locul dialogului, al polemicii culturale, un slogan care exclude respectul din orice context și aduce tonuri dictatoriale, de tristă amintire, amenințări, colpotări. Tot tacîmul. Mi se pare că este mai greu să supraviețuiești decent și vertical astăzi, decît în 1991 sau 1994. Atunci nu ți se vîra pumnul în gură. Acum, nici vorbă de toleranță, de flexibilitate în discursuri
Regele e gol! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14314_a_15639]
-
-o cu confrații lor purtați în lesă, beneficiarii îmbietoarelor produse speciale care umplu rafturile shopurilor și ecranele noastre vesperale. Adevărata lor decădere și blestemul care s-a abătut asupra lor apar însă atunci cînd cîinii străzii zac inerți, nepăsători și triști sub aceleași automobile sau de-a lungul trotuarelor, lăsîndu-se ocoliți de pasul grijuliu al trecătorilor prudent-înțelegători. Ei sînt reprezentanții unei caste cînd detestată, cînd compătimită și ocrotită, căci “ei au, se înțelege, legătură cu săracii, complicitatea de soartă mai degrabă
București: poezie și adevăr by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/14340_a_15665]
-
și civilizații străvechi în care, cel mai adesea, cîinii au fost asociați cu moartea și infernul, ca paznici la porțile lumii de dincolo, cerberi devorînd bolnavii, muribunzii și cadavrele. Aceasta îi permite autorului să ridice cîinii vagabonzi ai Bucureștiului din trista lor realitate la înălțimea unui simbol. Ei sînt zeii decăzuți ai unei civilizații și ai unei societăți care “nu și-au rupt lanțurile decît ca să-și făurească altele noi”. Oricît de mare ar fi ascendentul imaginarului asupra realului, Bucureștiul îi
București: poezie și adevăr by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/14340_a_15665]
-
de Revelion am baleiat cu telecomanda pe toate canalele Tv aflându-mă într-o stare de... cârcotaș. Era, la urma urmei, noaptea dintre ani și-mi doream să trec vesel spre 2003. N-am putut. Dimpotrivă, m-au prins zorii trist și îndopat cu bălmăjeli zise momente vesele la care nu puteai râde nici gâdilat sau plătit, cum am auzit că se practică și la noi în ultimii ani. Adică hohotele de râs venite dinspre ecran ne transmit un mesaj clar
Cu umorul stăm prost... by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14364_a_15689]
-
al rugăciunii (... Prima jumătate a anului), Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2002, 92 pag. Rațiuni obsesive Încercarea de restituire în limba română a scrierilor lui Alexandru Ciorănescu, cunoscut comparatist, istoric literar, lexicograf, se îmbogățește cu un nou volum beletristic, Paiață tristă, douăsprezece povestiri în traducerea Simonei Cioculescu. Prima impresie la lectură este a unor povestiri stranii și insolite, coșmaruri perfect articulate care nu-și dezvăluie devianța de la normele zilei decît după ce ai plonjat adînc în poveste, iar legile lumii ei îți
Peisaj post-apocaliptic () [Corola-journal/Journalistic/14349_a_15674]
-
funcționează" (Simona Cioculescu, în prefața volumului). Povestirile se dezvoltă din chiar observarea felului în care, pentru aceste personaje, anormalul este realitatea însăși, lăsîndu-le să vorbească și să pretindă înțelegere de la cititorul credul, plonjat astfel în plin coșmar. Alexandru Ciorănescu, Paiață tristă, traducere și prefață de Simona Cioculescu, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2002, 142 pag. La mauvaise conscience Romanul lui Nicolae Goja, Clopotul cu două limbi, realizează, într-un proiect îndrăzneț, o formulă care aduce între aceleași coperți cele două limbi
Peisaj post-apocaliptic () [Corola-journal/Journalistic/14349_a_15674]
-
1880 sau 1881, Eminescu scria despre Harieta, în chip admirativ-ironic: "Mai am o soră, un geniu în felul ei, cu o memorie ca a lui Napoleon I și c-o înțelepciune naturală cum rar se află". Poetul adăuga cu o tristă resemnare: "dar ea-i pe jumătate moartă, căci e lovită de apoplexie." De fapt Harieta era infirmă, neputând umbla decât ajutată de niște foarte rudimentare proteze din fier. Boala o contractase la vârsta de cinci ani. Putea fi vorba de
Sora poetului by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15556_a_16881]
-
aceea pe care i-o crease îndrăgostitul. Cine scria: "prețuiesc întotdeauna inima și caracterul nobil, dar nu numai cultura. Ea pune numai mască caracterului rău..." vădea o gândire intelectuală, în ciuda puținătății învățăturii. Boala, oboseala, grijile o doboară uneori. Harieta e tristă, îngrijorată de suferințele fratelui, dar și de altele, încât: "Sunt momente în care nu mă pricep eu pe mine însămi" și, pesimistă, scrie: "pentru noi, binele nu-i destinat". Acest "noi" însemna familia ei în care nimeni nu avusese parte
Sora poetului by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15556_a_16881]
-
primarul orașului și anume că ,,domnu Eminescu a dat o chitanță d-nei Micle care de trei săptămâni e aici în oraș și stăruie în fiecare zi să-i dăm pensia." Singură și întristată foarte, Harieta afirmă "...am petrecut niște sărbători triste" și "în ziua de Anul-Nou îmi venea să mă ucid, să pun capăt supărărilor mele." În martie 1889 Harieta află că poetul este "iarăși plin de bube". Și în iunie că este din nou internat la spitalul doctorului Șuțu. Iar
Sora poetului by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/15556_a_16881]
-
-l citească pe nietzsche, atunci am belit-o și, în mod sigur, la toate alegerile de acum și pînă la sfîrșitul vremurilor va ieși necontenit iliescu. și tu dormi, dormi și în clipa aceasta, în seara de crăciun, pentru că ești tristă și prostuță, iar somnul este un leac perfect, cel puțin împotriva memoriei și a tristeții". Imaginația, scria Jacques Hérold, este "ceea ce există, dar necunoscut". Uneori, putem adăuga, și ceea ce există ca foarte cunoscut... Pavel Șușară, Tetraktys, cu douăsprezece ilustrații de
Realul ca imaginar by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15586_a_16911]
-
2. Titus Livius - De la întemeierea Romei (Ab Urbe condita), XXI - XXII; 3. Catullus- Poezii (Carmina)**); 4. Publius Vergilius Maro- Eneida (Aeneis); 5. Quintus Horatius Flaccus - Ode (Carmina), Satire (Sermones) Arta poetică (Epistulae ad Pisones)**); 6. Publius Ovidius Naso Metamorfoze (Metamorphoses), Tristele (Tristia), Ponticele (Epistulae ex Ponto)**); 7. Titus Petronius Niger - Satyricon; 8. Publius Cornelius Tacitus - Anale (Annales)**). **) Textele din cele trei manuale aprobate Testul grilă evaluează cunoștințe fundamentale de cultură greco-latină, cu referire la operele autorilor studiați și contextul socio-politic. Textele
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
Univers, București, 1980, traducere de G. Coșbuc; Eneida, Editura Tineretului, Lyceum, București, 1964, traducere E. Lovinescu; HORATIUS, Q.F - Opera omnia, vol. I-II, Editura Univers, București, 1980 (ediție bilingvă); OVIDIUS, P. N. - Metamorfoze, Cluj, 1972, traducere de David Popescu; Tristele și Ponticele, Editura pentru Literatură, București, 1966; Scrisori din exil (Tristele și Ponticele), ediția a II-a, Editura Univers, 1972; PETRONIUS, T. N.- Satyricon în volumul Seneca-Petronius,Editura pentru Literatură,1967, traducere de E. Cizek(și alte ediții); TACITUS, P.C.
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
București, 1964, traducere E. Lovinescu; HORATIUS, Q.F - Opera omnia, vol. I-II, Editura Univers, București, 1980 (ediție bilingvă); OVIDIUS, P. N. - Metamorfoze, Cluj, 1972, traducere de David Popescu; Tristele și Ponticele, Editura pentru Literatură, București, 1966; Scrisori din exil (Tristele și Ponticele), ediția a II-a, Editura Univers, 1972; PETRONIUS, T. N.- Satyricon în volumul Seneca-Petronius,Editura pentru Literatură,1967, traducere de E. Cizek(și alte ediții); TACITUS, P.C.- Anale, Editura Humanitas, București, 1995, traducere Gh. Guțu. 2.5 Pentru
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
2. Titus Livius - De la întemeierea Romei (Ab Urbe condita), XXI - XXII; 3. Catullus - Poezii (Carmina)**); 4. Publius Vergilius Maro - Eneida (Aeneis); 5. Quintus Horatius Flaccus - Ode (Carmina), Satire (Sermones) Artă poetica (Epistulae ad Pisones)**); 6. Publius Ovidius Nașo - Metamorfoze (Metamorphoses), Tristele (Tristia), Ponticele (Epistulae ex Ponto)**); 7. Titus Petronius Niger - Satyricon; 8. Publius Cornelius Tacitus - Anale (Annales)**). MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NAȚIONAL DE BACALAUREAT 2005 DISCIPLINELE TEOLOGICE PENTRU SEMINARII ȘI LICEE TEOLOGICE - PE CULTE - STATUTUL DISCIPLINELOR În cadrul examenului
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
2. Titus Livius - De la întemeierea Romei (Ab Urbe condita), XXI - XXII; 3. Catullus- Poezii (Carmina)**); 4. Publius Vergilius Maro- Eneida (Aeneis); 5. Quintus Horatius Flaccus - Ode (Carmina), Satire (Sermones) Arta poetică (Epistulae ad Pisones)**); 6. Publius Ovidius Naso Metamorfoze (Metamorphoses), Tristele (Tristia), Ponticele (Epistulae ex Ponto)**); 7. Titus Petronius Niger - Satyricon; 8. Publius Cornelius Tacitus - Anale (Annales)**). **) Textele din cele trei manuale aprobate Testul grilă evaluează cunoștințe fundamentale de cultură greco-latină, cu referire la operele autorilor studiați și contextul socio-politic. Textele
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]