15,985 matches
-
dat multe lovituri mortale' (napolitana veche; Ledgeway 2008) Napolitana veche verifică deci ipoteza că regula V2 trebuie înțeleasă ca o constrângere venind dinspre domeniul complementizator, satisfăcută cel mai adesea de deplasarea verbului, nu neapărat ca un caz de ridicare a verbului determinat dinspre verb (Ledgeway 2008: 467). În fine, eliminarea diacronică a gramaticii V2 romanice stă sub semnul procesului de schimbare lingvistică denumit reanaliză: reanaliza este o schimbare în structura (în acest caz, sintactică a) unei expresii / clase de expresii care
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
mortale' (napolitana veche; Ledgeway 2008) Napolitana veche verifică deci ipoteza că regula V2 trebuie înțeleasă ca o constrângere venind dinspre domeniul complementizator, satisfăcută cel mai adesea de deplasarea verbului, nu neapărat ca un caz de ridicare a verbului determinat dinspre verb (Ledgeway 2008: 467). În fine, eliminarea diacronică a gramaticii V2 romanice stă sub semnul procesului de schimbare lingvistică denumit reanaliză: reanaliza este o schimbare în structura (în acest caz, sintactică a) unei expresii / clase de expresii care nu afectează în
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
2015e: §46.3.3.1) arată că, drept efect al topicalizării frecvente a subiectului, structura (60) conținând un subiect periferic topic este reanalizată ca o structură în care subiectul ocupă o poziție nonderivată în nucleul propozițional, adică [Spec, IP], iar verbul ocupă o poziție în domeniul flexionar IP (63). (63) [P. stângăTOP / FOC V [N. propozițional S tV X] ==> [P. stângăØ [N. propozițional S V X] În analiza românei este important de reținut că, spre deosebire de majoritatea celorlalte limbi romanice, româna nu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
propozițiile principale. Din punctul de vedere al unei analize teoretice în care proiecția C este scindată în două proiecții completive (FORCE și FIN), poziția FIN din propozițiile subordonate nu este în general ocupată de un complementizator și poate deci găzdui verbul deplasat în domeniul C. Rămâne de explicat totuși asimetria aplicării regulii V2 în propozițiile principale vs propozițiile subordonate. O perspectivă de analiză a fenomenului V2, care explică și restricția de aplicare a regulii V2 în contextele finite, introduce ideea că
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în domeniul C. Rămâne de explicat totuși asimetria aplicării regulii V2 în propozițiile principale vs propozițiile subordonate. O perspectivă de analiză a fenomenului V2, care explică și restricția de aplicare a regulii V2 în contextele finite, introduce ideea că deplasarea verbului la C funcționează ca o strategie de codare a forței asertive (Ledgeway 2008: 456, pe baza analizelor din Platzack și Holmberg 1989; Klein 1994, 1998; Brandner 2004). Întrucât forța asertivă a enunțului se marchează în propoziția principală, este de așteptat
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
subordonate prezintă o gramatică V2, însă mult mai constrânsă din punctul de vedere al frecvenței decât propozițiile principale, opțiunea dominantă în subordonate fiind V1. Analiza calitativă confirmă analiza statistică: cel puțin unele dintre linearizările V2 reprezintă cazuri reale în care verbul se deplasează la C, dată fiind encliza pronumelor clitice în propoziția subordonată (64), analizată de Ledgeway (2007: 144-145) ca deplasare V-la-FIN (65). (64) credea certamente che li Troyani crede.IMPERF.3SG sigur că DEF troieni portasserole odio purta.IMPERF.3PL
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
de a găzdui constituenți multipli (Ledgeway 2007, 2008; Poletto 2014; Wolfe 2015a, 2015b i.a). Gramatica V2 romanică nu este, așadar, caracterizată de așa-numitul efect de "gât de sticlă" (engl. bottleneck effect, Poletto 2002) - ridicarea unui singur constituent la stânga verbului deplasat la C - caracteristic limbilor germanice. (70) E per volontà de le Virtuditutta questa roba și prin testament GENDEF Virtuți toate aceste lucruri tra' poveri dispense între săraci împărți.PS.3SG ' Și conform testamentului Virtuților a împărțit toate aceste lucruri
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în propoziții neinterogative 23: (71) Leggesi di Salamone che... citi.PREZ.3SG=se de Solomon că ' Se știe despre Solomon că' (italiana veche; Poletto 2014) Urmând cercetări mai vechi ale Paolei Benincà, Poletto (2014) analizează aceste structuri ca implicând ridicarea verbului la proiecția de Topic pentru a satisface o constrângere de tip Tobler-Mussafia. Analizând date din siciliana veche, venețiana veche, spaniola veche, occitana veche, franceza veche și sarda veche 24, Wolfe (2015a) propune însă o analiză mai rafinată a structurilor romanice
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
veche, franceza veche și sarda veche 24, Wolfe (2015a) propune însă o analiză mai rafinată a structurilor romanice vechi V1, exploatând între altele și Teoriatopicului nul (= elemente eliptice cu valoare de topic), și identifică patru valori pentru structurile în care verbul ocupă prima poziție: topic de continuitate (topicul nul este coreferențial cu o expresie nominală anterior menționată) (72a); topic deictic (topicul nul este legitimat doar dacă este legat deictic și folosit într-o manieră conversațională) (72b); structuri V1 narative (72c); structuri
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
după cum s-a insistat adesea în bibliografia tradițională (v. Dragomirescu 2015a; Zafiu 2016 pentru discuții). Structurile AUX-la-C ilustrează faptul că, în limbile romanice vechi, domeniul C poate fi accesat și prin deplasarea centrului, rezultând deci o tipologie cvadruplă a deplasării verbului la C / gramaticii V2: (a) structuri sintetice: deplasarea verbului sintetic în domeniul C (e.g. (64), (66) supra); (b) structuri analitice: deplasarea (prin inversiune) a verbului lexical în domeniul C ((73) infra); (c) structuri analitice: deplasarea auxiliarului la C ((74), (75
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Dragomirescu 2015a; Zafiu 2016 pentru discuții). Structurile AUX-la-C ilustrează faptul că, în limbile romanice vechi, domeniul C poate fi accesat și prin deplasarea centrului, rezultând deci o tipologie cvadruplă a deplasării verbului la C / gramaticii V2: (a) structuri sintetice: deplasarea verbului sintetic în domeniul C (e.g. (64), (66) supra); (b) structuri analitice: deplasarea (prin inversiune) a verbului lexical în domeniul C ((73) infra); (c) structuri analitice: deplasarea auxiliarului la C ((74), (75) infra); (d) satisfacerea constrângerii V2 prin INSERARE: inserarea particulei
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
C poate fi accesat și prin deplasarea centrului, rezultând deci o tipologie cvadruplă a deplasării verbului la C / gramaticii V2: (a) structuri sintetice: deplasarea verbului sintetic în domeniul C (e.g. (64), (66) supra); (b) structuri analitice: deplasarea (prin inversiune) a verbului lexical în domeniul C ((73) infra); (c) structuri analitice: deplasarea auxiliarului la C ((74), (75) infra); (d) satisfacerea constrângerii V2 prin INSERARE: inserarea particulei SÌ în FIN (napolitana veche, v. supra (62); Ledgeway 2008). Pentru studiul românei vechi, așa-numita
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
74), (75) infra); (d) satisfacerea constrângerii V2 prin INSERARE: inserarea particulei SÌ în FIN (napolitana veche, v. supra (62); Ledgeway 2008). Pentru studiul românei vechi, așa-numita "atestare negativă" (i.e. inexistență) a fenomenului Aux-la-C verifică ipoteza deplasării ca grup a verbului românesc și explică în mod direct faptul că gramatica V2 a românei se manifestă în mod sistematic prin inversiune: opțiunea de deplasare a centrului nu este disponibilă în gramatica limbii vechi, după cum nu este disponibilă nici în gramatica limbii moderne
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
manifestă în mod sistematic prin inversiune: opțiunea de deplasare a centrului nu este disponibilă în gramatica limbii vechi, după cum nu este disponibilă nici în gramatica limbii moderne (v. §III.3.2). Astfel, în structurile perifrastice, auxiliarul rămâne in situ, iar verbul lexical (participiu trecut, infinitiv sau, mult mai rar, gerunziu) se deplasează în domeniul complementizator. 3.1.4.1. Deplasarea V-la-C prin inversiune V-AUX Discutând influența slav(on)ă asupra sintaxei românei vechi, Dragomirescu (2015a) subliniază faptul că fenomenele de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
că analiza inversiunilor în termenii deplasării lungi a centrului are impedimente atât teoretice (i.e. omiterea de centre intermediare), cât și empirice (încorporarea semiadverbelor, efectele de blocare induse de negatorul nu etc.) și am propus derivarea inversiunii prin deplasare XP a verbului (XP-movement), i.e. aceeași operațiune propusă de Mensching (2012); în §2 supra, am arătat că analiza deplasării verbului în termenii deplasării XP se poate extinde și la româna veche. Punând cap la cap aceste observații, vom reține ideea că structurile cu
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
intermediare), cât și empirice (încorporarea semiadverbelor, efectele de blocare induse de negatorul nu etc.) și am propus derivarea inversiunii prin deplasare XP a verbului (XP-movement), i.e. aceeași operațiune propusă de Mensching (2012); în §2 supra, am arătat că analiza deplasării verbului în termenii deplasării XP se poate extinde și la româna veche. Punând cap la cap aceste observații, vom reține ideea că structurile cu inversiune pot fi analizate drept un mijloc de satisfacere a constrângerilor V2, realizat prin deplasarea ca grup
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
termenii deplasării XP se poate extinde și la româna veche. Punând cap la cap aceste observații, vom reține ideea că structurile cu inversiune pot fi analizate drept un mijloc de satisfacere a constrângerilor V2, realizat prin deplasarea ca grup a verbului în domeniul C (la [Spec, FIN]); deplasarea ca grup rezolvă problemele de localitate pe care le întâmpină o analiză în termenii deplasării centrului verbal (oricare ar fi implementarea acesteia, deplasare centru-la-centru clasică; Long Head Movement etc.). 3.1.4.2
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
contexte în care testele sintactice arată cu destulă claritate că avem a face cu deplasarea auxiliarului din domeniul flexionar în domeniul complementizator, nu cu un fenomen de dislocare a nucleului verbal (interpolare / scrambling) în care auxiliarul rămâne în flexiune, iar verbul nu se ridică din domeniul lexical vP (v. analiza românei vechi în §4 infra): (i) structuri cu encliză pronominală la auxiliar; (ii) structuri în care diagnosticele de deplasare a verbului indică faptul că verbul lexical și subiectul au părăsit domeniul
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
verbal (interpolare / scrambling) în care auxiliarul rămâne în flexiune, iar verbul nu se ridică din domeniul lexical vP (v. analiza românei vechi în §4 infra): (i) structuri cu encliză pronominală la auxiliar; (ii) structuri în care diagnosticele de deplasare a verbului indică faptul că verbul lexical și subiectul au părăsit domeniul vP, deplasându-se în domeniul flexionar. Fenomenul deplasării auxiliarului la C nu este sistematic investigat în bibliografie; datele de care dispunem sunt deci mai limitate, majoritatea autorilor consultați (Rivero 1993
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
care auxiliarul rămâne în flexiune, iar verbul nu se ridică din domeniul lexical vP (v. analiza românei vechi în §4 infra): (i) structuri cu encliză pronominală la auxiliar; (ii) structuri în care diagnosticele de deplasare a verbului indică faptul că verbul lexical și subiectul au părăsit domeniul vP, deplasându-se în domeniul flexionar. Fenomenul deplasării auxiliarului la C nu este sistematic investigat în bibliografie; datele de care dispunem sunt deci mai limitate, majoritatea autorilor consultați (Rivero 1993; Roberts 1993, 1994; Mensching
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
în care diagnosticele sintactice arată cu claritate că auxiliarul se deplasează în domeniul complementizator sunt structurile cu inversiune AUX-Subiect-V din italiana veche, discutate de Poletto (2014). Autoarea arată că aceste structuri prezintă următoarele caracteristici: (i) elementul interpolat între auxiliar și verbul lexical este subiectul (realizat ca grup nominal definit, pronume, cuantificator / expresie cuantificațională); (ii) verbul lexical apare înaintea modificatorilor verbali (inclusiv adverbe care diagnostichează deplasarea verbului), a altor argumente sau a predicatelor adjectivale. Această distribuție indică cu claritate că subiectul ocupă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
sunt structurile cu inversiune AUX-Subiect-V din italiana veche, discutate de Poletto (2014). Autoarea arată că aceste structuri prezintă următoarele caracteristici: (i) elementul interpolat între auxiliar și verbul lexical este subiectul (realizat ca grup nominal definit, pronume, cuantificator / expresie cuantificațională); (ii) verbul lexical apare înaintea modificatorilor verbali (inclusiv adverbe care diagnostichează deplasarea verbului), a altor argumente sau a predicatelor adjectivale. Această distribuție indică cu claritate că subiectul ocupă poziția [Spec, IP/TP], poziția elementelor verbale fiind următoarea: auxilarul este deplasat la stânga subiectului
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
2014). Autoarea arată că aceste structuri prezintă următoarele caracteristici: (i) elementul interpolat între auxiliar și verbul lexical este subiectul (realizat ca grup nominal definit, pronume, cuantificator / expresie cuantificațională); (ii) verbul lexical apare înaintea modificatorilor verbali (inclusiv adverbe care diagnostichează deplasarea verbului), a altor argumente sau a predicatelor adjectivale. Această distribuție indică cu claritate că subiectul ocupă poziția [Spec, IP/TP], poziția elementelor verbale fiind următoarea: auxilarul este deplasat la stânga subiectului (AUX-la-C), iar verbul lexical se părăsește domeniul lexical vP, deplasându-se
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
înaintea modificatorilor verbali (inclusiv adverbe care diagnostichează deplasarea verbului), a altor argumente sau a predicatelor adjectivale. Această distribuție indică cu claritate că subiectul ocupă poziția [Spec, IP/TP], poziția elementelor verbale fiind următoarea: auxilarul este deplasat la stânga subiectului (AUX-la-C), iar verbul lexical se părăsește domeniul lexical vP, deplasându-se în domeniul flexionar IP (V-la-I). (75) a. quali denari avea Baldovino lasciati loro care monede avea.AUX.IMPERF.3SG Baldovino lăsat lor 'pe care monede li le lăsase lor Baldovino' (italiana veche
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
scrambling / interpolare), prezente în alte limbi romanice vechi, inclusiv româna veche (Dragomirescu 2013b, 2014, 2015a; v. §4 infra), în care se poate interpola orice tip de constituent, nu doar subiectul. Desigur, exemplele simple (fără clitice pronominale, adverbe care diagnostichează deplasarea verbului etc.) sunt parametric ambigue (v. Clark și Roberts 1993; Roberts 2007), fiind compatibile cu două analize sintactice: fie o analiză cu AUX-la-C de tipul celei discutate mai sus cu subiectul în [Spec, IP/TP] (76a), fie o analiză cu dislocarea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]