152,767 matches
-
din București și Craiova, membru al Academiei Române din anul 1870. Numele satului "Otetelișu", vine de la numele dat de familia boierilor Otetelișeni, sprijinitoare a acțiunilor revoluționarului Tudor Vladimirescu. Economia orașului se bazează în general pe producția agricolă, dipunând de o suprafață agricolă mare, de specialiști agrari, de asociații agricole. De asemeni se mai bazează și pe producția IMM-urilor. Localitatea a dispus de un spital zonal (unul dintre primele spitale „rurale” din România) cu policlinică, acesta fiind însă transformat în azil de
Bălcești () [Corola-website/Science/300532_a_301861]
-
din anul 1870. Numele satului "Otetelișu", vine de la numele dat de familia boierilor Otetelișeni, sprijinitoare a acțiunilor revoluționarului Tudor Vladimirescu. Economia orașului se bazează în general pe producția agricolă, dipunând de o suprafață agricolă mare, de specialiști agrari, de asociații agricole. De asemeni se mai bazează și pe producția IMM-urilor. Localitatea a dispus de un spital zonal (unul dintre primele spitale „rurale” din România) cu policlinică, acesta fiind însă transformat în azil de bătrâni. De asemenea, aici funcționează un liceu
Bălcești () [Corola-website/Science/300532_a_301861]
-
De asemeni se mai bazează și pe producția IMM-urilor. Localitatea a dispus de un spital zonal (unul dintre primele spitale „rurale” din România) cu policlinică, acesta fiind însă transformat în azil de bătrâni. De asemenea, aici funcționează un liceu agricol, școli generale și grădinițe în fiecare localitate componentă. Are o casa de cultură și bibliotecă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Bălcești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori
Bălcești () [Corola-website/Science/300532_a_301861]
-
din anul 1387 sub numele maghiar Iwfiw (Jófű), ("rom".cereale bune) o adaptare a numelui inițial de origine slavă. La Dobra este atestată și o cetățuie, ale carei ruine mai existau până spre 1900, ulterior fiind distruse prin extinderea terenului agricol. În epoca medievală a fost un important centru comercial, târgurile de la Dobra atrăgând chiar și negustori din Boemia, Polonia, Germania. În 1721 aici a izbucnit o răscoală țărănească, rapid înăbușită de autorități, cunoscută ca "Răscoala de la Dobra". Pe la 1744, aici
Dobra, Hunedoara () [Corola-website/Science/300546_a_301875]
-
Cioclovina este o zonă deosebită, în care natura a creat o misterioasă lume subterană, mereu fascinantă pentru om. Peșteră Cioclovina are și o importanță economică, de aici extrăgându-se guanofosfatul cunoscut sub denumirea "fosfat de Cioclovina". Acesta este un îngrășământ agricol fosfatic care provine din excrementele și cadavrele unor animale mici (mai ales lilieci). Conține 11,8-15% pentaoxid de fosfor (PO) și are culoarea cărămizie, datorită argilei conținute în resturile de oase și se folosește sub formă de pulbere sau granule
Cioclovina, Hunedoara () [Corola-website/Science/300543_a_301872]
-
în , în , în traducere românească: „Lupenii de Jos”) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Hunedoara, Transilvania, România. Localitatea își trage denumirea de la numele generalului francez Henri Berthelot, care poseda acolo o reședință și un teren agricol primite de la regele Ferdinand I și de la Regina Maria a României, drept recunoștință la contribuția armatei franceze la eliberarea României. Din 1923, încă în timpul vieții generalului, consiliul local a botezat localitatea "General Berthelot". La moartea sa survenită în 1931, "Generalul
General Berthelot, Hunedoara () [Corola-website/Science/300548_a_301877]
-
Regina Maria a României, drept recunoștință la contribuția armatei franceze la eliberarea României. Din 1923, încă în timpul vieții generalului, consiliul local a botezat localitatea "General Berthelot". La moartea sa survenită în 1931, "Generalul Henri Mathias Berthelot" a lăsat Academiei Române ferma agricolă din localitate, cu dispoziția fermă de a utiliza veniturile obținute din exploatarea ei, pentru finanțarea unei burse de studii destinate tinerilor studenți de la "Școala Militară din București", pentru perfecționare la "Academia Militară din Nancy." În 1965, în perioada comunistă, denumirea
General Berthelot, Hunedoara () [Corola-website/Science/300548_a_301877]
-
unei burse de studii destinate tinerilor studenți de la "Școala Militară din București", pentru perfecționare la "Academia Militară din Nancy." În 1965, în perioada comunistă, denumirea localității a fost schimbată în "Unirea", iar reședința Generalului Berthelot a fost transformată în antrepozit agricol și jefuită. După căderea lui Ceaușescu, un referendum local a aprobat, în 2001, revenirea la de numirea de General Berthelot a localității. În mod simbolic, revenirea la numele de "General Berthelot" a avut loc la 7 decembrie 2001, la fix
General Berthelot, Hunedoara () [Corola-website/Science/300548_a_301877]
-
au constatat: ”Sunt destule pășuni pentru toate neamurile de dobitoace... Izlazurile sunt bune, produc fân bun pentru hrănirea vitelor, dar câteodată, după revărsarea apelor Mureșului, ogoarele se umplu cu nămol și de aceea fânul obișnuiește să se strice.” Din cauza posibilităților agricole reduse, istoria satului în sec. XVIII-XIX a fost caracterizată de luptele pentru ogoare și pășuni. În urma ocupărilor prin violență și a marilor litigii pentru pământul satelor învecinate (1662, 1674, 1707, 1713, 1768-1774, 1823, 1826) au obținut până la urmă părțile limitrofe
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
declara: „sunt 35 de ani, de când am început să plutăresc”. András Fodor nota în 1838: „cel mai mare loc de adunare a plutelor cumpărate din Gheorgheni, de unde se obișnuiește să se pornească în țară, este Remetea.” Toamna, după terminarea lucrărilor agricole, începea exploatarea pădurilor. Iarna, lemnele tăiate erau transportate cu săniile pe malul Mureșului, unde se legau în plute. Aici se întâlneau negustorii armeni, sași și secui, angajau argații și pregăteau grupurile de plutași. Între aprilie și iunie, când apele Mureșul
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
După revoluția din 1989, în anii 2000 începe un nou avânt economic și demografic. În anul 2005 se înființează două noi cartiere: Mihai Sturza și Tineretului. În oraș există în prezent două licee: Liceul Teoretic "Duiliu Zamfirescu" și Grupul Școlar Agricol. Casă culturală a orașului a primit numele istoricului Constantin C. Giurescu. În anul 2001 s-au sărbătorit 100 de ani de existență a învățământului viticol în Odobesti. Cu această ocazie numeroși foști elevi ai școlii, astăzi personalități de marcă ale
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
relief, orașul se integrează în zona de coline joase cu înălțimi medii de 380m, înălțimea maximă fiind în jur de 500m. Compoziția geologică este reprezentată în cea mai mare parte de cernoziomuri și soluri brun-roșcate, ce permit o intensă activitate agricolă. Hidrografia este slab reprezentată, Pârâul de Câmpie neavând un debit considerabil, fiind în perioada verilor toride aproape secat. Dintre bogățiile naturale cele mai semnificative sunt domurile gazeifere din zonă. Localitatea este pentru prima dată atestată documentar la data de 10
Sărmașu () [Corola-website/Science/300567_a_301896]
-
datorat lui Emil Georgescu (cel care ulterior va deveni celebrul crainic al postului de radio „Europa Liberă”) precum și colonelului de securitate Baicu, care convinși de nedreptățile făcute țăranilor, s-au opus oricărei forme de represiune, iar țăranii au primit terenuri agricole în schimbul celor confiscate, unele la distanțe de peste 30 de Km. Abia după Revoluția din 1989, locuitorii satului Șteia au putut reintra în terenurile lor. Ca sat românesc și ortodox, satul Șteia a avut biserică încă din cele mai vechi timpuri
Șteia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300561_a_301890]
-
Târgu Mureș prin Ungheni - Gheorghe Doja sau dinspre Sovata prin Bălăușeri - Acățari. Tirimia se învecinează cu satele: Văidăcuța, Satu-Nou, Cerghid, Cerghizel, Leordeni și Ilieni. După recensământul din 2002, satul are o populație de 801 locuitori Structură etnică: Este una predominant agricolă bazată pe cultura plantelor și creșterea animalelor. Se practică păstoritul.
Tirimia, Mureș () [Corola-website/Science/300597_a_301926]
-
5 km pentru cercetări arheologice unde au fost redescoperite urme ale locuirii din comuna primitivă,(primele săpături au fost făcute prin anii 1935-36) lucrările trebuiau să continue, dar din motive necunoscute au fost sistate definitiv. Până prin anul 1970 în timpul lucrărilor agricole (arat, săpat, grăpat) ieșeau la iveală tot felul de cioburi, hârburi de ceramică (după această perioadă terenul respectiv nemaifiind lucrat).Coordonator de lucrări în '35-'37 a fost istoricul Octavian Floca.( Sargeția 1) Notă 2-Pe dealul Gliganu s-a descoperit
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
pe valea Bărăștiului, dar și pe platouașele de pe versanții dealurilor, mini depresiuni, văii (păraie) astfel: - pe dealul Copăciosu cătunul Bâcuiești, pe valea Brezăii cătunul Albești, pe depresiunea de sub Podeu Germănești, în capătul din nord pe vale Anceștii. Cătunele cu zonele agricole, pășunat, pădure aferente se numeau "crânguri". Intrarea (acccesul) în sat se face acum de la sud spre nord pe două drumuri (unul al satului si unul al pădurii), amenajate de o parte și alta a văii, care după vreo 4km se
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
mari realiyări ale sale sunt legate de înființarea unui cămin cultural local (membri acestuia fiind toți locuitorii satului), un monument ridicat în cinstea eroilor români căzuți în apărarea identiții naționale. Același învățător a pornit și o campanie pentru dezvoltarea ramurilor agricole, în aces sens pornind acțiuni concrete în intensificarea culturii legumelor, în extinderea pomiculturii, în selecționarea semințelor de cereale, îmbunătățirea activității de creștere a vitelor. Pe plan cultural, învățătorul a înființat în cadrul "Asociațiunii pentru literatură română și cultură poporului român" o
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
Editura Lumina, Miron Neagu, Blaj, 1944, pagina 302, "„pe timpul acțiunilor antiunioniste a lui Sofronie, care a poposit cinci luni prin aceste părți iar la plecare a lăsat propagator antiunionist pe aprigul preot protopop Popovici al Idicelului”". Între documentele cu valoare agricolă, toponimică, onomastică, juridică și statistică care se păstrează la Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Mureș din Târgu Mureș sunt cele referitoare la cadastrul funciar. Pentru localitatea Idicel sunt cele inventariate în Colecția de evidență cadastrală sub cotele 2067 - 2081. Documentul
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
mp. Naționalitatea populației este pur română, iar ca și orientare religioasă prezente întâlnim ortodocși și adventiști. La început a fost exclusiv creșterea animalelor, vite, oi, apoi, având lemn la dispoziție, au început să se ocupe și cu confecționarea de unelte agricole și gospodărești: sănii, care, furci, greble, războaie de țesut, lăzi de zestre și altele pe care le comercializau în zona de câmpie în schimbul cerealelor sau banilor, fapt menționat și în „Monografia județului Mureș”, ediția 1980, la pagina 238. Pe măsură ce s-
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
care le comercializau în zona de câmpie în schimbul cerealelor sau banilor, fapt menționat și în „Monografia județului Mureș”, ediția 1980, la pagina 238. Pe măsură ce s-a tăiat pădurea în scopul măririi vetrelor gospodărești a început să se formeze și teren agricol, pe care se cultiva porumb și cartofi și în măsură foarte redusă păioase. Dar și în trecut și în prezent creșterea animalelor rămâne ocupația de bază a locuitorilor satului, ocupație care asigură veniturile necesare întreținerii gospodăriilor. Ciobănitul este una din
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
primăvara oile fiind duse pe pășunile de munte „Cica” și „Drâgla” din Munții Călimani, pășuni primite de comuna Idicel la reforma agrară din 1922. Alte ocupații case se întâlnesc în Idicel sunt: vânătoarea, albinăritul, prelucrarea lemnului, morăritul, fierăria și muncile agricole. Inițial au fost foarte modeste, compuse din câte o cameră și o tindă (bucătărie) construite din lemn și acoperite cu stuf, având pe pardoseală pământ bătut, ca mai apoi, pe măsura modernizării, să se extindă cu un „târnaț” (terasă în fața
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
corespund și pădurilor de fag și pădurilor de amestec, fag sau rășinoase.15 În Lunca Mureșului sunt întâlnite solurile argiloiluviale, brune podzolice, soluri higromorfe și de luncă, soluri aluvionale. În general majoritatea solurilor de pe teritoriul comunei sunt favorabile unor culturi agricole.16 Satul Lunca Bradului, reședință de comună, are o vatră cu o suprafața de 223 ha. Suprafața totală a localității Lunca Bradului este de 31.032,99 ha 4, suprafață în care sunt incluse și pădurile ce mărginesc vatra. Toponimia
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
microtoponime, provin din terminologia ocupațiilor de bază, ale românilor, care le-au practicat dintotdeauna. Evoluția acestor ocupații a fost lentă, terminologia ocupațiilor, regăsindu-se în toponimia locală: Văcărie ,La Stână, Țarcuri, termeni legați de creșterea animalelor: Fânațe, termen din cadrul culturilor agricole. De jur împrejur, se înalță dealuri, ca niște ziduri de cetate: Bâtca Pârlituri, Dealul Văcăriei. Urmează alte șiruri de coline, tot mai îndepărtate de centrul de comună, ramificate ce coboară din Munții Gurghiului, în partea de sud a comunei: Făgețel
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
de Pădure. Circumscripția Miercurea Nirajului. Circumscripția Reghinul Săsesc. Circumscripția Gurghiu. Circumscripția Toplița. Circumscripția Toplița era compusă din comunele secretariatelor Toplița, Lunca Deda,care aparțineau Plașii Reghinul de Sus19.Din aceasta rezultă că în anul 1919 fruntașii satului, proprietarii de terenuri agricole, negustorii și micii proprietari, au fost implicați într-o intensă activitate politică, care în acest an era dominată în Lunca Bradului de P.N.R. din Transilvania și P.N.L. Odată cu încheierea primului război mondial, s-au produs unele modificări și în viața
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
război mondial, s-au produs unele modificări și în viața social economică. Astfel în România, în anul 1918 începea „cea mai mare reformă agrară făcută vreodată în lume de un guvern burghez sau în orice caz de însuși proprietarii terenurilor agricole”21. Această reformă agrară nu a avut rezultate simțitoare , deoarece majoritatea terenurilor sunt acoperite de păduri, iar locuitorii erau angrenați în mare număr în activitatea forestieră. Sărăcia locuitorilor din localitate se reflectă în condițiile de muncă extrem de grele ale muncitorilor
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]