152,767 matches
-
Fagi> Bătrânii au lăsat, prin tradiție, generațiilor viitoare știrea că aici erau niște fagi seculari, rămași din faimoasele păduri ale Teleormanului, păduri care, cu timpul, s-au uscat sub influența condițiilor naturale sau au fost tăiate pentru crearea de terenuri agricole. Cu această denumire de bucov, slavii au botezat, mai întâi, pădurea, apoi râul care trecea prin pădure și prin apropierea satului, după care satul însuși și-a luat această denumire de la râu. Primul document care atestă formarea nucleului acestui sat
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
predominând terenurile cu suprafețe netede , ușor înclinate , caracteristice pentru interfluvii și lunci. Terenurile înclinate au o extensiune în general redusă , corespunzând versanților văilor Dâmbovnicului și Negrișorii. Analiza pantelor are o importanță deosebită în stabilirea principalelor moduri de folosință a terenurilor agricole , ca urmare a limitelor ce există în cadrul lucrărilor mecanizate . COMPONENȚA ȘI STRUCTURA VEGETAȚIEI DIN ZONĂ Se întâlnesc și plante care în zona studiată sunt mai rare , cum ar fi : măzărichea ( vicia cracca ) și oreșnița ( lathirus tuberosus ). COMPONENȚA ȘI STRUCTURA FAUNEI
Comuna Slobozia, Argeș () [Corola-website/Science/300643_a_301972]
-
540 m, Diaconești 522 m, Sulța 630 m, Coșnea 745 m. Majoritatea suprafețelor sunt deluroase, acoperite cu păduri în proporție de peste 50%, iar diferența este reprezentată de pajiști naturale, numai o mică parte este suprafață plană, care se pretează culturilor agricole. Munții Ciucului, așezați pe partea dreaptă a râului Trotuș, pe teritoriul comunei Agăș, sunt străbătuți de mai multe culmi dintre care cele mai importante sunt: Cărunta 1517m, Felțuian 863m, Felțuienaș 1233m, Grohotiș 785m, Cristeș 1385m. Munții Tarcăului sunt situați pe
Comuna Agăș, Bacău () [Corola-website/Science/300652_a_301981]
-
al gospodăriilor, rămâne în continuare caracteristică localnicilor, deși au existat posibilități de finanțare cu bani de la UE pentru dezvoltarea unor afaceri. Din punct de vedere economic, singurele afaceri dezvoltate sunt micile magazine mixte sătești, și comerțul cu amănuntul de produse agricole practicat de săteni în piețele agroalimentare din localitățile vecine. Cei mai mulți dintre localnici sunt victime ale disponibilizărilor masive de la Platforma Petrochimică Borzești Anterior căderii comunismului, și până în anii 1992-93, în localitate funcționa fosta fermă zootehnică a CAP (Cooperativa Agricolă de Producție
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
de produse agricole practicat de săteni în piețele agroalimentare din localitățile vecine. Cei mai mulți dintre localnici sunt victime ale disponibilizărilor masive de la Platforma Petrochimică Borzești Anterior căderii comunismului, și până în anii 1992-93, în localitate funcționa fosta fermă zootehnică a CAP (Cooperativa Agricolă de Producție), însă aceasta a fost desființată, iar cele 10 grajduri au fost distruse în totalitate. În secolul al XIX-lea, mai exista un sat pe actualul teritoriu al comunei - în Hută - în care exista și o importantă fabrică de
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
fost agricultura , creșterea animalelor, dar și diferite meșteșuguri precum: olăritul, prelucrarea lemnului, cărăușia . Viața agrară nu poate fi completă fără a ține seama de zootehnie Animalele asigurau oamenilor o bună parte din hrană, îmbrăcăminte și forța de tracțiune în producția agricolă și nu numai. În „ Condica Liuzilor„ pe anul 1803, se menționează că oamenii aveau loc puțin , ocupându-se și cu cărăușia. Din Catagrafia pe anul 1820, rezultă că oamenii se ocupau și cu olăritul , pe lângă dogărit. Studiul „ Olăritul meșteșug de
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
sud cu comunele Hemeiuș și Mărgineni, la est cu comuna Berești-Bistrița și la vest cu comuna Blăgesti. Localitățile comunei s-au dezvoltat, în general, de-a lungul căilor de comunicație importante. Comuna se întinde pe 3582 hectare, din care suprafața agricolă este de 1448 hectare. În 2004, această suprafață avea următoarele distribuiri: 1001 ha teren arabil, 1 ha livezi, 30 ha vii, 270 ha pășuni și 146 ha fânețe. În nordul comunei, aproape de Racila, se află Ocolul Silvic Fântânele. Prin comună
Comuna Gârleni, Bacău () [Corola-website/Science/300672_a_302001]
-
făcut ca cele 123 de familii din Stroești să nu beneficieze de „"claca mare"”, prin eliminarea de la împroprietărire a „"treimii proprietății"” situată în lunca văii Vâlsanului, 279 pogoane și 16 prăjini de teren foarte productiv și prin scoaterea din circuitul agricol a Șoptanei, peste 100 de pogoane, și considerarea acesteia drept izlaz. În anii 1878 - 1880, după Războiul de Independență, au fost împroprietăriți 15 însurăței și școala cu 123 de pogoane în țarină și vatra satului, ceea ce reprezenta 43,19 % din
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
care și-a desfășurat peste 20 de ani activitatea în situl arheologic al cetății Sarmizegetusa romană, ne-a furnizat date privind modul de oprire a desfășurării lucrărilor arheologice în cursul anilor 1960-70 în zonă. Astfel, organele locale, din conducerea Gospodăriei Agricole Colective proaspăt înfințate în anul 1962, au oprit cercetătorii arheologi ai muzeului din Deva să studieze urmele unui castru roman amplasat lângă satul Valea Lupului, 2 km de Livadia. De asemenea Hadrian Daicoviciu și Dorin Alicu în lucrarea “Inscripțiile Daciei
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
de I.Lazăr (5) scrie că Târgul Hațegului împreună cu câteva sate de pe Valea Streiului, între care este nominalizat și satul Livadia, făceau parte din “perimetrele inferioare “ ale domeniului Hunedoara (în anul 1480). La aceste târguri se făceau schimburi de produse agricole și meșteșugărești. Probabil că atunci sătenii cu statut de grăniceri, au participat la acțiuni (lupte) în apărarea principatului, fiind apoi răsplătiți pentru aceasta; ei se opuneau împotriva unor ingerințe ale nobililor din împrejurimi, în drepturile lor de proprietate moștenite sau
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
viață liniștită, continuând vechile tradiții de port, limbă și obiceiuri. În sat au fost desigur evenimente noi legate de problemele politice din țară (alegeri repetate, probleme legate de composesorat, comisiile financiare de după primul război mondial, apariția curentului legionar, etc.). Activitatea agricolă a început să predomine față de păstoritul majoritar din secolele anterioare. Al doila razboi mondial prin încorporările de rezerviști și morții de pe cele două fronturi (răsărit și apus) au perturbat mult viața satului. Trecerea armatelor ruse în 1944-45, în cele două
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
perturbator pentru mediul rural tradițional. În Livadia au fost puține familii refugiate din Ardeal sau Basarabia. Dar începând cu anul 1945 regimul comunist de la început a fost dur, de tip rusesc și a devenit progresiv tot mai impilator (impozite, cote agricole, arestări, etc.), administrația a fost schimbată, biserica greco-catolică transformată în biserică ortodoxă. După anul 1950 a fost trecută cca. o treime din populatie în clasa chiaburilor ( pentru o scurtă perioadă de timp ) și înfințarea întovărășirilor agricole, o treaptă spre colectivizarea
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
mai impilator (impozite, cote agricole, arestări, etc.), administrația a fost schimbată, biserica greco-catolică transformată în biserică ortodoxă. După anul 1950 a fost trecută cca. o treime din populatie în clasa chiaburilor ( pentru o scurtă perioadă de timp ) și înfințarea întovărășirilor agricole, o treaptă spre colectivizarea agriculturii și în Livadia. Toate cele prezentate anterior au produs în rândul localnicilor o atmosferă de teama și frica, ca și-n restul țării. După colectivizarea din anul 1961 oamenii ne mai având surse de trai
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
actelor în cetatea noastra Alba-Iulia - Luna Mai anul Domnului 1670. Apafi Mihai Sigiliul Acest act este de cea mai mare valoare documentară și istorică pentru dreptul de proprietate a locuitorilor satului nostru de sute și sute de ani asupra terenurilor agricole și forestiere aparținătoare de satele Livadia. Este scris în limba latină, pe piele de căprioară și cu litere aurite, a fost multă vreme în posesia membrilor familiei preotului Vladislav. Ultimul posesor al actului a fost Vladislav Silviu, decedat în anul
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
În continuare prezentăm câteva date din istoria administrației satului: - linia ferată prin Livadia s-a construit în anii 1871 -1875, la această muncă fiind angajați mulți săteni din acea generație ; - Cartea Funduală în Ardeal s-a fondat în 1873, - Gospodăria Agricolă Colectivă ( G.A.C. ) a fost înființată la 20 august 1962, primul președinte a fost Cincora Ion Țilică iar contabil provizoriu Turcu Petru Ponoran. Tot în august 1962, GAC Livadia s-a contopit cu cei din Valea Lupului, și apoi cu
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
sau pe dealuri, - vara (iunie-iulie) erau duse la pășune pe muntele Dealul Mare, unde erau multe stâne pentru păstori în care locuiau și prelucrau laptele, precum și staule pentru animale, - sfârșitul verii (august) animalele coborâte de la munte pășteau pe miriștile (terenurile agricole rămase după recoltarea cerealelor) din jurul satului. În cursul zilelor de vară și de toamnă era pregătit nutrețul animalelor (fân, tulei de porumb, etc.), hrana pentru anotimpul rece al acestora. Toamna se sacrificau sau se vindeau oile sterpe. Din sursele orale
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
decât s-a semănat, deși câmpul era îngrășat cu îngrășăminte naturale, existente în cantități suficiente de la animale. Satul Livadia este primul sat de pe Valea Streiului, așezat în vecinătatea munților, care are terenuri pretabile la cultivarea cerealelor. Trebuie remarcat că muncile agricole pentru cultivarea cerealelor solicitau o cantitate mare de activitate pentru numeroasele operații, ogorât, arat, săpat, plivit, cosit, treerat (după apariția batozelor), etc. De asemenea se impune a remarcă dificultățile înregistrate la cultura porumbului, aceasta fiind cea mai laborioasă cultură. În
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
loitre la căruțe, sănii, etc.) erau locuitorii din cătunul ,Valea lui Ion”, o vale paralelă cu satul Livadia, pe dealul din apropiere. Acești oameni erau numiți ,bănieși”,denumire care exprima specificul meseriei pe care o practicau ca producători de unelte agricole și de uz gospodăresc din lemn. Statutul lor era (curios), inferior social, ceva între români și rromi. Câteva din uneltele agricole întâlnite în gospodăria unui livedean sunt: - plugurile din lemn, care ulterior au fost făcute din fier, - grapa, pentru fărâmițatul
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
apropiere. Acești oameni erau numiți ,bănieși”,denumire care exprima specificul meseriei pe care o practicau ca producători de unelte agricole și de uz gospodăresc din lemn. Statutul lor era (curios), inferior social, ceva între români și rromi. Câteva din uneltele agricole întâlnite în gospodăria unui livedean sunt: - plugurile din lemn, care ulterior au fost făcute din fier, - grapa, pentru fărâmițatul pământului după arat, - coase, - sape, - greble,etc. Înainte de apariția grapei de fier la sfârșitul secolului XIX, între uneltele agricole folosite în
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
din uneltele agricole întâlnite în gospodăria unui livedean sunt: - plugurile din lemn, care ulterior au fost făcute din fier, - grapa, pentru fărâmițatul pământului după arat, - coase, - sape, - greble,etc. Înainte de apariția grapei de fier la sfârșitul secolului XIX, între uneltele agricole folosite în Livadia, aceasta era din lemn cu ,târși”, asemănătoare unei greble, fiind confecționată din crengi de mesteacăn cu ramuri bogate, trase de animale prin < târâre> pe pământul arat. La începutul secolului XX, înainte de apariția batozelor, grâul era bătut cu
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
pentru oameni și animale. De asemenea în această clădire era amplasat și cuptorul de pâine (de aceea clădirii I se mai spunea “cuptor”). În gospodărie se mai găsea șura cu: grajdurile pentru vite, podul pentru nutrețuri ( po-limar), magaziile pentru uneltele agricole, magazia din nuiele pentru păstrarea porumbului ( ,cotarcă” ). Olăritul era o îndeletnicire care s-a dezvoltat mult în trecut deoarece se găsea din abundență argila (materia primă) la baza dealului din vecinătatea satului Livadia de Coastă care se numește “Glămee”și
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
la practicile de prelucrare a materiei prime și a existenței lutului în solul dealului învecinat localității. Unelte și instalații pentru prelucrarea lânii și cânepii. Istoricul grec Herodot semnala în lucrările sale că tracii se îndeletniceau cu cultivarea cânepii. Această practică agricolă străveche a persistat până în deceniile 40-50 ale secolului XX, în prezent a dispărut datorită apariției pe piață a unei game variate de textile. Tehnicile de cultivare și prelucrare a cânepei erau cele tradiționale, astfel tulpinile plantelor erau smulse cu rădăcină
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
adunau în fața cârciumilor la șosea. Tinerii jucau dansuri populare obișnuite, iar adulții se cinsteau mai ales cu un pahar de țuică și femeile priveau la cei care jucau sau stăteau pe băncile din jur comentând evenimentele curente anotimpului sau lucrările agricole. De asemenea se mai abordau de către femei probleme matrimoniale și unii dintre bărbați discutau probleme despre politica locală sau generală. În general era o atmosferă cu adevărat de sărbătoare. Cu toate acestea uneori bărbații care se „cinstiseră" cu băutură mai
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
în datele scriptice din secolul XX (de-a lungul timpului bineînțeles au apărut și nume noi). De asemenea trebuie subliniat faptul că satul Livadia (cu ambele părți) fiind așezat în partea de sus a Văii Streiului, înspre izvoare, are terenuri agricole cu un sol sărac și suprafețe reduse, ceea ce a dezavantajat satul și locuitorii acestuia față de satele din aval, unde lunca Streiului se lărgește iar proprietățile sunt mai mari și solurile mai fertile. Datorită acestor motive generațiile trecute din sat s-
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
-lea din secolul XX făcând comerț cu vite și nutrețuri pentru vite, se pot aminti următoarele exemple: frații Popescu Mălăoni, Ianăș Ilie, Iacob Barb, Ianăș Finanț și Ceuță Ianăș Ciot. Aceste familii și-au construit case noi, au cumpărat terenuri agricole, au trimis copiii la studii liceale și superioare, etc. Această prosperitate materială a acestor familii s-a dezvoltat și în anii celui de al II-lea război mondial până prin anii 1945-46, după care regimul comunist, instalat de armatele sovietice după
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]