152,767 matches
-
ca iernile să fie moderate , fără geruri puternice. Rețeaua hidrografică este în cea mai mare parte antropică, fiind reprezentată printr-o serie de canale create pentru eliminarea excesului de apă din teritoriu, pentru alimentarea crescătoriilor piscicole și pentru irigarea ternurilor agricole. Principalul curs natural de apă este Râul Gepiu (pe hărțile vechi Nyarer sau valea Iandi), un mic curs de apă care izvorăște din zona colinară și primește ca afluent principal râul Bicaci străbate pe direcția est-vest hotarul satului. Chiar dacă debitul
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
se formează cernoziomuri levigate, cernoziomuri ciocolatii și soluri sărăturoase. În extravilanul Cefa predomină cernoziomul. Textura solurilor este diversificată. Există soluri cu un foarte bun potențial în humus (cernoziom levigat cu până la 7,5% pH), precum și soluri slabe cu un potențial agricol scăzut (sub 3, 5%pH). În anul 1905, la Cefa s-a amenajat prima crescătorie sistematică de crap de pe teritoriul României. În urma extinderii lacurilor între satele Cefa și Ateaș, se întind astăzi peste 693 ha de amenajări piscicole din care
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
a constituit întotdeauna un cadru deosebit de favorabil vieții și activității oamenilor. Relieful neted dar ușor fragmentat și împădurit, zăvoaiele și mlaștinile din câmpia joasă precum și absența stepei au făcut să existe condiții propice unui mod de viață axat pe îndeletniciri agricole, caracteristic populațiilor sedentare.
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
s-a dezvoltat; au avut o fermă model, struguri și pivnițerie la subsolul castelului, fabrică de coniac, etc. Astăzi grădina vechiului castel este locația de desfășurare a diferitelor evenimente culturale spre exemplu: Zilele Diosigului. Principala resursă locală o reprezintă suprafața agricolă, care poate fi exploatată prin închirieri sau concesionări. Alte resurse locale pot fi considerate resursele bugetare ale localității și nu în ultimul rând resursele mediului de afaceri. Ca resurse, mai amintim cele 2 lacuri de acumulare cu fondul piscicol, râul
Diosig, Bihor () [Corola-website/Science/300853_a_302182]
-
mergeau înspre Arad iar nu spre Oradea. Dialectul de la noi se aseamănă cu cel din Mocirla - Lunca Deutz, lângă Ineu, unde s-ar părea că sarmatenii să fi avut pământ în “satescu”. - În 1959 s-a făcut și o întovărășie agricolă care a funcționat numai cu numele. Satul Sânmartin a fost ultima localitate din fostul raion Beiuș, care a fost colectivizata pentru că oamenii s-au opus și era unul dintre cele mai înstărite din zona în raport cu numărul de case din sat
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
vechi timpuri. Pe malul râului oamenii au construit mori și piua necesare măcinării cerealelor și prelucrării materialelor din lână. Pioritul a fost o mare îndeletnicireși de venituri bănești făcându-se mai ales toamna și iarna, când oamenii terminau cu muncile agricole folosind timpul pentru aprovizionare cu lemne de foc, transportul gunoiului la câmp și îngrijirea animalelor. Morile erau acționate de apă acesta fiind adusă pe un pârâu din râul care curgea prin mijlocul satului, iar prin cădere pe un jgheab apa
Poienile Zagrei, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300887_a_302216]
-
cu numerele topografice 59 și 60, unde se crede că a fost acea biserică, în anul 1897 s-a descoperit fundația care, în parte, a fost scoasă și din piatra rezultată s-a construit o „magazie de bucate“ pentru tovărășia agricolă de aici, după cum se consemnează în „Cronica Parohiei Greco-catolice din Șoimuș“. De-a lungul istoriei, satul a fost în proprietatea diferiților nobili din Transilvania. Spre exemplu, Șoimușul, împreună cu satele Ardan, Budacul de Sus, Friș (azi Lunca), Șieuț, Sebiș, Bârla, Ragla
Șoimuș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300895_a_302224]
-
cu obârșii în Munții Țibleșului. Majoritatea afluenților, Agries, Racateș, Zambrita, Mihaleasa sunt încă subsecventa cu asimetrii pronunțate ale pofilelor transversale, flancați de cueste. La baza cuestelor și a abrupturilor de natură litologică s-au format mici terase de galcisuri, utilizate agricol. Formate, mai ales în parte superioară a bazinului hidrografic al Văii Ilișua într-un mediu preponderat forestier, prin procese de bioacumulare caracterizate prin humificarea activă a suprafeței organice, solurile sunt în mare parte brune, brune acide, brune podzolice și podzolice
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
în asociații graminee și leguminoase de mică valoare furajeră, îndeosebi pe terenurile intens și irațional pășunate: iarba vântului, păiușul roșu, toposica, dar și firuța, trifoiul alb, trifoiu roșu, ghizdeiul. Este frecventă și leurda, salvia, vinarița, colțișor, plămânărița, murul. În culturile agricole cresc numeroase buruieni: nemțișorul de câmp, neghina, mohorul, pălămida, costreiul, susaiul, volbura etc. Pe terenurile umede cresc plante hidrofile și mezohidrofile: rugina,rogozul, păiușul de lacuri umede, coada vulpii, pălămida. Există o bogată vegetație ierboasă cu calități terapeutice,care este
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
grajd, deși nu se făcea îndeajuns din cauza dificultății de a-l transporta. Se practica în schimb târlirea (staționarea turmei de oi pe o anumită suprafață de teren, în așa numită târlă. Excrementele oilor devin un îngrășământ natural). Nevoia de terenuri agricole, determinate în bună măsură de sporul demografic, i-a silit pe oameni să despădurească versanții cu expunere sud-estică și declivitate mai puțin accentuate, folosind sapa de laz sau întreruperea activității biologice a copacilor prin secuire sau înconjurare, respectiv jupuirea trunchiurilor
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
animalelor-oi, capre, porci, bivoli, vaci, boi și cai a fost nu doar o ocupație lesnicioasă ci și de mare folos. În anul 1957 au fost înființate întovărășiri zootehnice, tpzuri, cum le spuneau oamenii, forme de organizare socialistă, premergătoare Cooperativelor Agricole de producție. În anul 1977 a fost înființata Asociația Crescătorilor de Animale în care au fost cuprinse 890 de gospodării din cele 995 care se ocupau cu agricultura. Albinăritul este o ocupație arhaică practicată de locuitorii așezărilor de la izvoarele Ilișuei
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
zona s-a observat că în urma procesului de umectare profundă, au fost afectate straturile de rocă, gresie și marne, producându-se desprinderea unor volume importante de pământ, care au generat monticule. Sunt destul de păgubitoare și alunecările vălurite, active, de pe terenurile agricole din satele vecine: Oarzina, Cireși și Borleasa. Pentru protejarea terenurilor, așezărilor și a căilor de comunicație, se impune luare unor măsuri de împădurire cu esențe repede crescătoare, efectuarea unor lucrări de cleionaje, diguri de protecție și consolidări de maluri. Rleieful
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
cu obârșii în Munții Țibleșului. Majoritatea afluenților Agrieș, Răcăteș, Zâmbrița , Mihăleasa sunt inca subsecventa cu asimetrii pronunțate ale profilelor transversale, flancați de cueste. La baza cuestelor și a abrupturilor de natură litologica s-au format mici terase de galcisuri, utilizate agricol. În deprsiunea Tărlișua cursul văii a fost rectificat și parțial îndiguit înlăturandu-se sinuozitățile prea pronunțate și despletirile. Acest fenomen apare mai pronunțat între Târlișua și Borleasa, imediat în amonte de confluenta cu Zâmbrița care depune un con de dejecție destul de
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
cresc în asciații, graminee și leguminoase de mică valoare furajera, în deosebit pe terenurile intens pășunate: iarbă vântului, păiușul roșu, toposica, dar și firuța, trifoiul alb, trifoiu roșu, ghizdeiul. Este frecvență și leurda, salvia, vânărița, colțișor, plămânărița, murul. În culturile agricole cresc numeroase buruieni: nemțișorul de câmp, neghina, mohorul, pălămida, costreiul, susaiul, volbura etc. Pe terenurile umede cresc plante hidrofile și mezohidrofile: rugina, rogozul, păiușul de lacuri umede, coada vulpii, pălămida. Există o bogată vegetație ierboasa cu calități terapeutice, utilizată doar
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
dar în condiții grele. În trecut (1750) se ara cu pluguri trase de 4-6 boi, iar fertilizarea cu gunoi de grajd, desi necesară nu se făcea din cauza dificultății de a-l transporta. Se practică în schimb târlirea. Nevoia de terenuri agricole, determinate în bună măsură de sporul demografic, i-a silit pe oameni sa despădurească versanții cu expunere sud-estică și declivitate mai puțin accentuate, folosind sapă de laz sau întreruperea activității biologice a copacilor prin secuire sau înconjurare, respectiv jupuirea tunchiurilor
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
bogate în jir fiind suficiente, creșterea animalelor - oi, capre, porci, bivoli, vaci, boi, căi, a fost nu doar o ocupație lesnicioasa ci și de mare folos. În anul 1957 au fost înființate întovărășiri zootehnice, forme de organizare socialistă, premergătoare Cooperativelor Agricole de Producție. În anul 1977 a fost înfințată Asociația Crescătorilor de Animale în care au fost cuprinse 890 de gospodării, din cele 995 care se ocupau cu agricultura . Albinăritul este o ocupație arhaica, practicată de locuitorii așezărilor de la izvoarele Ilișuei
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
Se cultivă grâu, porumb, orz-orzoaică, plante pentru furaje, legume și pe suprafețe mai mici floarea soarelui, ovăz, rapiță. Usturoiul se cultivă pe suprafețe mai mari, terenul existent permițând obținerea unor producții de calitate. După anul 1990 au apărut mici asociații agricole, unități comerciale pentru desfacerea mărfurilor cu amănuntul și de alimentație publică. In prezent activează 45 agenți economici. Mica industrie și serviciile către populație sunt puțin dezvoltate: funcționează un atelier de împletituri în satul Cotu și ghișeele Poștei și Romtelecomului. Infrastructura
Comuna Copălău, Botoșani () [Corola-website/Science/300903_a_302232]
-
cerealele păioase, porumbul, cartoful, sfecla de zahăr, legumele și floarea soarelui. Locuitorii comunei își păstrează tradiția de crescători de animale, efectivele menținându-se la un nivel ridicat. Pe teritoriul comunei funcționează 48 societăți cu capital privat: Mai funcționează o societate agricolă cu personalitate juridică. Comuna Răchiți dispune de 108 km străzi și ulițe și 196 km drumuri comunale care sunt pietruite în marea lor majoritate. Situată la doar 3 km de municipiul Botoșani, comuna Răchiți are avantajul că este străbătută de
Comuna Răchiți, Botoșani () [Corola-website/Science/300920_a_302249]
-
Situat în marginea de nord, este un deal destul de mare, nord-est a satului Corni, pe partea dreaptă a drumului județean Corni-Baisa, la circa 0,3 km (în dreptul locuinței lui Oniciuc Ion), pe terenul aflat pe stânga și pe dreapta drumului agricol care duce la Gura Goronei-Buda, s-au descoperit fragmente ceramice din cea de-a doua epocă a fierului (La Tène) și din perioada feudalismului târziu (sec. XVII-XVIII) și care se găsesc în colecția Muzeului Județean Botoșani cu numărul de inventar
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
Dumbrăveni. În anul 1888 proprietară a moșiei din Corni era Catinca (Catița) Leon Ghica, născută Balș. Anul 1888 este cunoscut în istoria României ca anul unor puternice mișcări sociale ale țărănimii de la sate. Exploatarea, lipsa de pământ și de inventar agricol îi mișca și pe locuitorii din Corni. O asemenea mișcare, care rămâne drept o pagină de eroism din lupta țărănimii din Corni pentru dreptate socială și pământ, este cea din 1 mai 1888, în legătură cu care numărul din 7 mai 1888
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
sporirea gradului de aprovizionare în substanțe nutritive în urma încorporării în sol a îngrășămintelor minerale și organice. Acivitatea omului a avut și efecte negative. Prin administrarea continuă a îngrășămintelor azotoase a avut loc acidifierea secundară a profilului de sol. Efectuarea lucrărilor agricole cu mașini grele pe pământul jilav a dus la tasarea lui într-o oarecare masură. Executarea arăturii la aceeași adâncime a favorizat formarea hardpanului (de peste 20 cm.), care pe lângă distrugerea structurii solului, are ca efect negativ stagnarea apei din precipitații
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
județului, a determinat mutații structurale importante în ce priveste mișcarea populației, în special cea activă, cât si asupra economiei comunei în general. Aceste fenomene de deplasare a populației cât si îmbatrânirea a determinat o scadere a eficientei activității în sectoarele agricole. Dotarea tehnico-materială si lipsa cadrelor de specialitate sunt înca alte impedimente pentru a se putea trece la o agricultură modernă și mai ales eficientă. Mica industrie și prestările de servicii sunt reprezentate la nivelul comunei de următoarele unități: 2 abatoare
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
urmatoarele obiective: Școli generale, o gradiniță, 2 biserici, un cămin cultural și un dispensar uman. În ceea ce privește comerțul și desfacerea mărfurilor existente pe raza satelor Iorga, Loturi și Livenii Noi sunt aproximativ 14 magazine privatizate iar în domeniul prestărilor de servicii agricole, exista 6 prestatori particulari de sisteme de mașini și tractoare proprii. Teritoriul localitații Liveni, județul Botoșani ocupa pe hartă o poziție nord-estică, iar ca așezare geografică în cadrul actualei comune Manoleasa, este așezată în partea de nord a centrului de comună
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
păstrează în prezent, doar pe suprafețele destinate pașunilor iar la partea superioară a interfluviilor apar pădurile - „Pădurea Liveni”. Biocenoza satului Liveni cuprinde o lume variată, în funcție de forma de relief și de factorul geobotanic. Astfel în zona de deal și terenuri agricole vom întâlni o populație numeroasă reprezentată prin mamifere din grupul rozătoarelor (popândăul, cățelul de pământ, soarecele de câmp, hârciogul etc.) iar din rândul rozătoarelor mari vom întalni iepurele de câmp. Între carnivore pot fi găsite: dihorul, vulpea, jderul etc. Aceasta
Liveni, Botoșani () [Corola-website/Science/300915_a_302244]
-
alcătuită din iarba sărată, limba peștelui și altele. Fauna este specifică vegetației de silvostepă fiind reprezentată în special prin rozătoare ca: popândăul, cățelul de pământ, șoarecele de stepă, șobolanul de câmp, iepuri de câmp. Aceste rozătoare sunt specii dăunătoare culturilor agricole. Dintre păsări, cele mai des întâlnite sunt: vrăbiile, ciorile, graurii, ulii etc. Pe iaz întâlnim rațele sălbatice, broasca de lac, etc. Insectele sunt într-o mare diversitate de specii, cu precădere lăcuste, fluturi, gândaci, greieri, țânțari de baltă. Solul pe
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]