152,767 matches
-
total nesatisfăcătoare raportat la nevoile populației. În comună funcționează 2 mori de porumb, 1 abator, 3 prese de ulei, 1 atelier lemnărie, 1 darac, 1 atelier fierărie, 1 fermă piscicolă, 1 brutărie. Activitatea care caracterizează comuna o constituie cultivarea terenurilor agricole și creșterea animalelor. Comuna este recunoscută pentru luciu de apă (iazul Dracșani - vezi si Barajul Sulița ) care este administrat de firma S. C. Piscicola. Peștele este scos din apă cu ajutorul năvoadelor și este comercializat atât în județul Botoșani cât și în afara
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
animalelor. Comuna este recunoscută pentru luciu de apă (iazul Dracșani - vezi si Barajul Sulița ) care este administrat de firma S. C. Piscicola. Peștele este scos din apă cu ajutorul năvoadelor și este comercializat atât în județul Botoșani cât și în afara județului. Terenul agricol al comunei reprezintă 4963 ha din suprafața totală restul fiind luciu de apă și teren neproductiv. Culturile agricole cultivate cu precădere sunt păioasele: grâu, orz, ovăz și plante prăsitoare: sfecla de zahăr, sfecla furajera, cartofi etc. Comuna deține suprafețe de
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
firma S. C. Piscicola. Peștele este scos din apă cu ajutorul năvoadelor și este comercializat atât în județul Botoșani cât și în afara județului. Terenul agricol al comunei reprezintă 4963 ha din suprafața totală restul fiind luciu de apă și teren neproductiv. Culturile agricole cultivate cu precădere sunt păioasele: grâu, orz, ovăz și plante prăsitoare: sfecla de zahăr, sfecla furajera, cartofi etc. Comuna deține suprafețe de pajiști, pășuni, fânețe. Efectivele de animale sunt într-o continuă scădere. Lucrările agricole pe raza comunei sunt asigurate
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
apă și teren neproductiv. Culturile agricole cultivate cu precădere sunt păioasele: grâu, orz, ovăz și plante prăsitoare: sfecla de zahăr, sfecla furajera, cartofi etc. Comuna deține suprafețe de pajiști, pășuni, fânețe. Efectivele de animale sunt într-o continuă scădere. Lucrările agricole pe raza comunei sunt asigurate prin secția Agromec Sulița și de persoanele particulare care dețin mașini agricole. Ion Pribeagu ( Isak Lazarovici) 1887-1971 -umorist,autorul versurilor melodiei Zaraza , textierul lui Constantin Tanase. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sulița se
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
sfecla de zahăr, sfecla furajera, cartofi etc. Comuna deține suprafețe de pajiști, pășuni, fânețe. Efectivele de animale sunt într-o continuă scădere. Lucrările agricole pe raza comunei sunt asigurate prin secția Agromec Sulița și de persoanele particulare care dețin mașini agricole. Ion Pribeagu ( Isak Lazarovici) 1887-1971 -umorist,autorul versurilor melodiei Zaraza , textierul lui Constantin Tanase. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sulița se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
în aval de confluența râului Suceava. Comuna este formată dintr-un singur sat care îi dă și numele: Tudora (fiind o comună monocefală din acest punct de vedere). Teritoriul administrativ al comunei Tudora ocupă o suprafață de 7313 ha. suprafața agricola = 3966,26 ha, din care: arabil=2774,89 ha; pașuni=1022,61 ha; fînețe=99,77 ha; livezi=66,67 ha; vii=2,32 ha. păduri și terenuri cu vegetație forestieră = 3049,11 ha; ape și bălți = 112,53 ha
Comuna Tudora, Botoșani () [Corola-website/Science/300928_a_302257]
-
târziu, în 1941, populația Becleanului scăzuse la 1.131 de persoane, dovadă că procesul emigraționist nu încetase total după 1918. Astăzi, localitatea numără cam 1.600 de persoane. În localitate se practică: exploatarea pământului, cultivarea cartofului prin asociații și societăți agricole, morărit și panificație, comerț cu amănuntul, pescuit, zootehnie. De asemenea, Becleanul deține o serie de firme de construcții. 1. "Documenta Romaniae Historica", vol. I, seria B. Țara Românească, București, 1966 2. Ștefan Meteș, " Situația economică a românilor din Țara Făgărașului
Beclean, Brașov () [Corola-website/Science/300934_a_302263]
-
Până în 1948, actualul teritoriu al comunei a făcut parte din fostul județ Dorohoi (partea din stânga Jijiei) și fostul județ Botoșani (partea din dreapte Jijiei). Înainte de această dată au existat cele două comune: Ungureni și Borzești. Fiind așezată într-o zonă agricolă prin natura sa geografică, comuna a fost o așezare rurală din cele mai vechi timpuri. Locuitorii aveau ca ocupație primordială cultivarea pământului și creșterea animalelor. Se practicau și unele meșteșuguri, mai ales cele casnice. Din punct de vedere cultural, pentru
Comuna Ungureni, Botoșani () [Corola-website/Science/300929_a_302258]
-
bine de-a lungul anilor. Din obiceiurile de iarnă sunt de menționat Irozii, Turca și Turca de bivol. De Bobotează lumea se strânge la pârâul Lupșa și preotul sfințește apa. Primăvara, satul organizează Plugarul, un obicei ce simbolizează începutul anului agricol. Portul din Cuciulata este format din ie, fote la copii si sort (de vara si de iarna) la fete si femei, fusta, cheptar pentru iarna si ilic pentru vara. Înainte de 1918 în Cuciulata funcționa o școală românească sponsorizată și întreținută
Cuciulata, Brașov () [Corola-website/Science/300939_a_302268]
-
Petru Groza, (octombrie) noiembrie 1946 au loc alegerile parlamentare, 30 decembrie 1947 proclamarea republicii (iunie 1948), naționalizarea principalelor mijloace de producție, transformare socialistă a agriculturii, martie 1948 etc. Începând cu anul 1949 s-a demarat acțiunea de înscriere în gospodăriile agricole colective (G.A.C.), cei care refuzau trebuiau să suporte un adevărat război declanșat de autoritățile comuniste. Bătăile, schingiuirile, deportările și închisoarea au constituit principalele metode ale așa numitului " proces de transformare socialistă a agriculturii. Colectivizarea s-a încheiat după 13
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
ale așa numitului " proces de transformare socialistă a agriculturii. Colectivizarea s-a încheiat după 13 ani de ofensivă asupra satelor românești. În toamna anului 1949 țăranii din satul Iurești au "hotărât" să-și unească "averile" și eforturile constituind prima cooperativă agricolă de producție, în anul 1950 a urmat ce-a de-a doua în satul Todireni, iar în anul 1952 se formează a treia care cuprindea locuitorii satelor Cernești și Gârbești În concluzie, menționăm că actuala rețea de localități este rezultatul
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
învățătorii Bucur Pujdercă, Gruia Novac, Moise Câlțea și Vasile Stoicance, toți născuți în Șona unde au revenit căutând să ridice la nivel superior învățământul școlar prin instruirea copiilor din satul lor natal. În anul 1950 a s-a făcut colectivizarea agricolă în satul Șona, prin aceasta naționalizându-se proprietățile funciare ale proprietarilor locali, care au devenit angajați ai CAP. Ceea ce a produs, totuși, o creștere a nivelului de trai, a fost electrificarea satului în anul 1953.
Șona, Brașov () [Corola-website/Science/300971_a_302300]
-
sat către satul Scărlătești și pe un câmp situat între cimitirul satului și tumulul mai sus menționat. În această perioadă cea mai importantă cultură era cea a porumbului și apoi cea a grâului. Sub aspectul tehnicii, efectivul și starea echipamentului agricol din gospodăria țărănească au continuat să fie rudimentare și insuficiente. Principalele unelte agricole au rămas mai departe plugul, rarița, sapa, secera, coasa, etc. care în lipsa unor metode agrotehnice nu asigurau recolte necesare unui trai îmbelșugat. Grâul se cosea cu coasa
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
tumulul mai sus menționat. În această perioadă cea mai importantă cultură era cea a porumbului și apoi cea a grâului. Sub aspectul tehnicii, efectivul și starea echipamentului agricol din gospodăria țărănească au continuat să fie rudimentare și insuficiente. Principalele unelte agricole au rămas mai departe plugul, rarița, sapa, secera, coasa, etc. care în lipsa unor metode agrotehnice nu asigurau recolte necesare unui trai îmbelșugat. Grâul se cosea cu coasa, se strângea în claie de paie, se încărca în căruțe și apoi se
Dudescu, Brăila () [Corola-website/Science/300960_a_302289]
-
888 de persoane, 34 de familii de unguri, cu 191 de persoane, precum și 4 familii de alte naționalități, cu 11 de persoane. Activitățile specifice zonei sunt agricultura, industria alimentară, confecționarea produselor betonate și lemnoase, extracțiile de minereuri, zootehnia și exploatațiile agricole. În comună există ferme de creșterea porcinelor, abatoare, precum și o stațiune de creștere a bubalinelor. În fiecare primăvară are loc "Festivalul Narciselor" (pe 21 mai, de "Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena", la Pădurea Vadului). De asemenea, se mai sărbătoresc
Șercaia, Brașov () [Corola-website/Science/300969_a_302298]
-
mare trudă au reușit să transforme ogoarele lor pietroase,lutoase și reci într-un paradis vegetal. La ora actuală cultura de baza o reprezintă cartoful, sătenii obținând din vinderea cartofilor sume importante. Ca urmare, au sporit enorm investițiile în mașini agricole, în Sebeș fiind astăzi circa 70 de tractoare și 5 combine; totuși de 1-2 ani, se observă o regresie în agricultură multe pământuri arabile rămânând necultivate datorită îmbătrânirii populației. Această îmbătrânire a populației se datorează migrării tineretului în țările occidentale
Sebeș, Brașov () [Corola-website/Science/300968_a_302297]
-
începe va fi un an bogat. Vremea uscată din aceeași zi vestește un an sărac, secetos, lipsit de fructe și cu recolte slabe. Pentru a cunoaște evoluția vremii în anul următor ca în functie de aceasta să-și planifice lucrările agricole, în ajun de Anul Nou își fac un calendar de ceapă. Desfac foile unei cepe în număr de 12, fiecare foaie reprezentând una din lunile anului în ordine, începând cu ianuarie. Pe fiecare foaie pun sare în mod egal și
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
vedere și luat în considerare faptul că în trecutul îndepărtat pădurile subcarpatice coborau până în vecinătatea Oltului. Cu trecerea timpului, oamenii înmulțindu-se au despădurit treptat dinspre Olt spre munte, spre a-și asigura lemnele de foc și teren pentru culturile agricole. Când s-a ajuns cu despăduritul până aproape de poalele munților, au luat ființă și așezările omenești, respectiv satele “de Sus”. Deci, Ucea de Jos e o așezare omenească apărută cu mult înaintea celei “de Sus”. Însuși drumul de țară ce
Ucea de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/300976_a_302305]
-
și luat în considerare faptul că în trecutul îndepărtat pădurile subcarpatice coborau pînă în vecinătatea Oltului. Cu trecerea timpului, oamenii înmulțindu-se au despădurit treptat dinspre Olt spre munte, spre a-și asigura lemnele de foc și teren pentru culturile agricole. Cînd s-a ajuns cu despăduritul pînă aproape de poalele munților, au luat ființă și așezările omenești, respectiv satele “de Sus”. Deci, Ucea de Jos e o așezare omenească apărută cu mult înaintea celei “de Sus”. Însuși drumul de țară ce
Comuna Ucea, Brașov () [Corola-website/Science/300975_a_302304]
-
hrisov a lui Radu cel Mare din 1505, la numai 27 de ani de la prima atestare documentară a județului Brăila, în hrisovul lui Ștefan cel Mare din 1481. În perioada medievală și modernă, au apărut și s-au dezvoltat exploatații agricole aparținând unor mari proprietari ca spătarul Mihail Cantacuzino sau Eforiei Spitalelor Civile. Prima localitate atestată documentar este satul Filiu la 1830. Celelalte sate sunt menționate: la 1835 - Lișcoteanca, 1857 - Bordei Verde și 1906 - Șcheaua Nouă. Localitățile comunei sunt „sate de
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
găsesc un Sit Natura 2000 și o "Arie de protecție specială avifaunistică" - ROSCI 0259 Valea Călmățuiului, precum și un monument istoric de interes local - situl arheologic de la Lișcoteanca-„Moș Filon” (cod LMI ). În perioada comunistă, terenurile au fost colectivizate în cadrul cooperativelor agricole de producție, situație care a durat până în 1990, când terenurile au fost retrocedate vechilor proprietari. Ocupația de bază a locuitorilor comunei a fost și este în continuare agricultura, în special cultivarea cerealelor, desfășurată în prezent în cadrul a câtorva mari exploatații
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
de producție, situație care a durat până în 1990, când terenurile au fost retrocedate vechilor proprietari. Ocupația de bază a locuitorilor comunei a fost și este în continuare agricultura, în special cultivarea cerealelor, desfășurată în prezent în cadrul a câtorva mari exploatații agricole moderne. În subsolul comunei au fost descoperite și exploatate, începând cu anii 1970, importante zăcăminte de petrol și gaze naturale. Comuna Bordei Verde este situată în mijlocul Bărăganului, mai precis în Bărăganul de Nord cunoscut și sub numele de Câmpia Brăilei
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
de câmpie, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion" și "Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice " și protejază specii importante din fauna și ihtiofauna Câmpiei Călmățuiului. Vegetația este specifică de câmpie. Marea majoritate a terenurilor sunt ocupate de culturi agricole, iar o mică parte sunt izlazuri folosite pentru pășunat. Exceptând terenurile cultivate, habitatele întâlnite sunt de tip ruderal. În lunca râului Călmățui, ca și pe văile fără scurgere permanentă, se întâlnesc terenuri, pajiști si mlaștini sărăturate panonice si ponto-sarmatice, cu
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
reprezentată de amfibieni și reptilieni: "Lacerta viridis" (gușter), "Lacerta agilis" (șopârla cenușie) si "Natrix natrix" (șarpe de casă). Avifauna reprezintă componenta faunistică cu cele mai multe specii semnalate majoritatea acestora fiind cantonate în zona așezărilor umane si mult mai puține pe terenurile agricole: "Perdix perdix" (potârniche), "Coturnix coturnix" (prepeliță), "Streptopelia decaocto" (guguștiuc), "Cuculus canorus" (cuc), "Athene noctua" (cucuvea), "Pica pica" (coțofană), "Corvus monedula" (stăncuță), "Corvus frugilegus" (cioară de semănătură), "Sturnus vulgaris" (graur), "Passer domesticus" (vrabie de casă). Mamiferele sunt foarte slab reprezentate, fiind
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
localități rurale de rangul V. Aceeași lege include comuna în lista cu comunele în care s-au produs scăderi accentuate de populație în perioada 1966 - 1998 între 30 și 50% și care necesită acțiuni de sprijin și revitalizare. Conform recensământului agricol din 2002, suprafața totală a comunei era de 8.652 ha, din care 204 ha teren intravilan. În comună existau 1.126 de gospodării și 1.079 de locuințe. La recensământul din 2011 au fost găsite ca existând 1.023
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]