152,767 matches
-
satelor comunei sunt „sate de adunătură”, constituite în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, prin comasarea „târlelor” înființate în Bărăgan. Ele au evoluat de la grupurile de locuințe individuale, fără un plan anume, cu vatra satului delimitată de proprietăți agricole sau de elemente naturale, la satul de tip „adunat”, cu loturile de casă bine delimitate. Nucleul în jurul căruia s-au dezvoltat satele a fost constituit din clădirile publice - biserica, primăria, școala, precum și locuințele micilor negustori cu prăvăliile aflate de-a
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
comunală, un dispensar comunal, un parc public (în satul Bordei Verde, zona Vintilești), alimentare cu apă potabilă, trei biserici ortodoxe și o casă de rugăciuni adventistă. Agricultura beneficiază de o infrastructură diversificată cuprinzând: sistem de irigații care acoperă toată suprafața agricolă a comunei, sistem de îmbunătățiri funciare și o bază de recepție și depozitare produse agricole aparținândS.C. Prutul S.A Galați. Principalele lipsuri în domeniul infrastructurii sunt reprezentate de: lipsa infrastructurii feroviare (cea mai apropiată gară este Gara Ianca fiind
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
apă potabilă, trei biserici ortodoxe și o casă de rugăciuni adventistă. Agricultura beneficiază de o infrastructură diversificată cuprinzând: sistem de irigații care acoperă toată suprafața agricolă a comunei, sistem de îmbunătățiri funciare și o bază de recepție și depozitare produse agricole aparținândS.C. Prutul S.A Galați. Principalele lipsuri în domeniul infrastructurii sunt reprezentate de: lipsa infrastructurii feroviare (cea mai apropiată gară este Gara Ianca fiind situată la 8 kilometri de satul Bordei Verde), lipsa alimentării localităților cu gaze naturale și
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
și în mod specific a evoluției județului Brăila. Are loc un proces de consolidare economico-administrativă în cele două noi comune, caracterizate prin crearea și dezvoltarea instituțiilor (primării, școli, biserici, cămine culturale, etc.) precum și a diferitelor forme de activitate economică (exploatații agricole, mori, bănci populare, comerț etc). în satul Bordeiul-Verde, școala de băieți este înființată în 1864 iar școala de fete în 1879. Biserica, cu hramul „Sfântul Dumitru”, este înființată la 1869 și rezidită, în forma actuală, la 1881). În comună exista
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
Socec din 1925 este o reproducere actualizată a unei ediții mai vechi.El surprinde deja un început de transformare capitalistă în societatea din comuna Bordei Verde, apărând pe lângă agricultori un număr semnificativ de persoane care se ocupau cu activități ne-agricole: „intelectualitatea sătească” (funcționari publici, învățători, preoți, medici, funcționari ai băncilor populare etc.), proprietari de exploatații agricole, meseriași și comercianți (croitori, dulgheri, fierari, cârciumari etc.) sau muncitori în industria agricolă (morari, dărăcitori de lână, mecanici agricoli etc.). Cel mai relevant aspect
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
început de transformare capitalistă în societatea din comuna Bordei Verde, apărând pe lângă agricultori un număr semnificativ de persoane care se ocupau cu activități ne-agricole: „intelectualitatea sătească” (funcționari publici, învățători, preoți, medici, funcționari ai băncilor populare etc.), proprietari de exploatații agricole, meseriași și comercianți (croitori, dulgheri, fierari, cârciumari etc.) sau muncitori în industria agricolă (morari, dărăcitori de lână, mecanici agricoli etc.). Cel mai relevant aspect economic este prezența activă a băncilor populare, în număr de 3 cu un capital total de
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
un număr semnificativ de persoane care se ocupau cu activități ne-agricole: „intelectualitatea sătească” (funcționari publici, învățători, preoți, medici, funcționari ai băncilor populare etc.), proprietari de exploatații agricole, meseriași și comercianți (croitori, dulgheri, fierari, cârciumari etc.) sau muncitori în industria agricolă (morari, dărăcitori de lână, mecanici agricoli etc.). Cel mai relevant aspect economic este prezența activă a băncilor populare, în număr de 3 cu un capital total de 364.758 lei. În 1931, o nouă reorganizare administrativă, creează pe teritoriul actual
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
se ocupau cu activități ne-agricole: „intelectualitatea sătească” (funcționari publici, învățători, preoți, medici, funcționari ai băncilor populare etc.), proprietari de exploatații agricole, meseriași și comercianți (croitori, dulgheri, fierari, cârciumari etc.) sau muncitori în industria agricolă (morari, dărăcitori de lână, mecanici agricoli etc.). Cel mai relevant aspect economic este prezența activă a băncilor populare, în număr de 3 cu un capital total de 364.758 lei. În 1931, o nouă reorganizare administrativă, creează pe teritoriul actual al comunei următoarele unități administrative: comuna
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
va fi înlocuit în documentele oficiale cu denumirea „Bordei Verde”, folosită și astăzi. În al doilea rând este pentru prima dată când Lișcoteanca devine comună, și tot pentru prima dată este menționat satul „Pănești”, astăzi dispărut, sat format în jurul exploatației agricole a boierului "Petru Pană". (circa 3 kilometri Est de Lișcoteanca). Între 1931 - 1950 s-a menținut această împărțire la nivel de comune, deși ele au fost arondate la diferitele entități administrative superioare, create și desființate succesiv în această perioadă (Ținut
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
în patrimoniul comunei"” (naționalizează) „"moara, fosta proprietatea Mircea Nicorescu, din comuna Bordei-Verde"”, precum și moara Vlăsceanu din Filiu. Pe parcursul anilor 1950 s-a desfășurat procesul de colectivizare a agriculturii, care a afectat profund structura socio-economică a localităților. S-au înființat cooperative agricole de producție se în toate satele comunei între 1950-1954 iar sub conducerea unor comuniști ""cu înalte calități formate la școala muncii de partid ca Vasile Hornea"" autoritățile au reușit până la sfârșitul deceniului să-i „convingă” pe toți proprietarii de terenuri
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
de producție se în toate satele comunei între 1950-1954 iar sub conducerea unor comuniști ""cu înalte calități formate la școala muncii de partid ca Vasile Hornea"" autoritățile au reușit până la sfârșitul deceniului să-i „convingă” pe toți proprietarii de terenuri agricole să intre în „colhoz”. Cooperativizarea nu a fost acceptată cu resemnare, opoziția elementelor harnice și fruntașe ale comunității făcându-se simțită, chiar dacă unii dintre ei au suferit suferințe, ani grei de închisoare sau chiar moartea. Dintre aceștia pot fi amintiți
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
să se stabilească, în special în Târlele Filiu, Ianca și Brăila. În anul 1973 au părăsit vatra satului ultimii locuitori, în marea lor parte bătrâni care nu doriseră să părăsească satul. Vatra satului a fost arată și transformată în teren agricol, în prezent mai putând fi vizibile doar ruinele bisericii și fostul cimitir al satului. După 1990 o parte din foștii locuitori din Filiu au revenit creând o zonă cu locuire temporară/sezonieră, situată la mijlocul distanței dintre Bordei Verde și Lișcoteanca
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
extremități cu bariere metalice, pentru a nu permite accesul în sate decât prin câteva puncte bine stabilite și controlate de autorități, în timp ce un număr semnificativ de locuitori au fost anchetați și judecați, în special pentru așa zise „furturi” de produse agricole. După revoluția din 1989 comuna Bordei Verde a cunoscut frământările și convulsiile prin care a trecut societatea românească, în general. La nivel local, cele mai importante evoluții din această perioadă au fost: desființarea cooperativelor agricole de producție și retrocedarea proprietăților
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
așa zise „furturi” de produse agricole. După revoluția din 1989 comuna Bordei Verde a cunoscut frământările și convulsiile prin care a trecut societatea românească, în general. La nivel local, cele mai importante evoluții din această perioadă au fost: desființarea cooperativelor agricole de producție și retrocedarea proprietăților agricole, degradarea infrastructurii agricole și a sistemului de îmbunătățiri funciare, apariția a noi forme de asociere agricolă și arendare, diminuarea activității industriale (extracția de petrol și gaze), îmbătrânirea populației, stagnare economică etc. Până în 1880 tinerii
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
După revoluția din 1989 comuna Bordei Verde a cunoscut frământările și convulsiile prin care a trecut societatea românească, în general. La nivel local, cele mai importante evoluții din această perioadă au fost: desființarea cooperativelor agricole de producție și retrocedarea proprietăților agricole, degradarea infrastructurii agricole și a sistemului de îmbunătățiri funciare, apariția a noi forme de asociere agricolă și arendare, diminuarea activității industriale (extracția de petrol și gaze), îmbătrânirea populației, stagnare economică etc. Până în 1880 tinerii din comună au executat serviciul militar
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
1989 comuna Bordei Verde a cunoscut frământările și convulsiile prin care a trecut societatea românească, în general. La nivel local, cele mai importante evoluții din această perioadă au fost: desființarea cooperativelor agricole de producție și retrocedarea proprietăților agricole, degradarea infrastructurii agricole și a sistemului de îmbunătățiri funciare, apariția a noi forme de asociere agricolă și arendare, diminuarea activității industriale (extracția de petrol și gaze), îmbătrânirea populației, stagnare economică etc. Până în 1880 tinerii din comună au executat serviciul militar, de regulă, în cadrul
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
societatea românească, în general. La nivel local, cele mai importante evoluții din această perioadă au fost: desființarea cooperativelor agricole de producție și retrocedarea proprietăților agricole, degradarea infrastructurii agricole și a sistemului de îmbunătățiri funciare, apariția a noi forme de asociere agricolă și arendare, diminuarea activității industriale (extracția de petrol și gaze), îmbătrânirea populației, stagnare economică etc. Până în 1880 tinerii din comună au executat serviciul militar, de regulă, în cadrul "Companiei 3" din "Batalionul I" a Regimentului 9 Dorobanți, dislocată la Viziru, unde
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
reprezentată prin speciile de stepă. Aceasta a fost în mare parte desțelenită cu vegetație de culturî în proporție de 90%.</br> În zona studiată nu se indentifică ecosisteme specifice. Cea mai mare parte a teritoriului administrativ este ocupată de terenuri agricole. Se găsesc și rămășițe de stepă reprezentată de pajiști naturale precum și marginea drumurilor de-a lungul digurilor și canalelor de irigație. În pajiștele xerofile, speciile predominante sunt reprezentate prin graminee: negara, păiușurile stepice, pirul crestat, ovăzul sălbatic. Mai cresc traista
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
S.A. (moara) are sediul societății în intravilan, în partea de sud a localității cu o incintă de 4755 mp. Moara funcționează pe baza cererilor și are 2 angajați. La data întocmirii planului urbanistic general, acesta nu funcționa. Activitățile de tip agricol sunt reprezentate de: S.C. „AGRODUD” S.R.L.; S.C. „AGROMEC” S.A.; S.C. „AGRIPROD NOAR” S.R.L.; S.C. „AGROELADIL” S.R.L. și „RAIF” București-Sucursala Brăila-sistem Dudești. S.C. „COMCEREAL” S.A.- baza de siloz Dudești are sediul în intravilan cu o incintă de 9,7 ha adiacentă
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
Brăila-sistem Dudești. S.C. „COMCEREAL” S.A.- baza de siloz Dudești are sediul în intravilan cu o incintă de 9,7 ha adiacentă căii ferate, situată în partea de nord a localității. Societatea are ca profil recepționarea (pe auto), păstrarea, condiționarea produselor agricole și transportarea acestora către beneficiari (mai mult vagonabil). Capacitatea bazei siloz este de 80.000 tone. Numărul de angajați este de 74 de persoane. R.A.I.F. București-Sucursala Brăila-Sistem Dudești-are sediul în intravilan cu o incintă de 4224 mp și
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
celelalte componente ale mediului natural și artificial. Din datele de la Agenția de Protecția Mediului rezultă că nu există surse majore de poluare, neexistând activitate industrială importantă în zonă. Principalele surse de poluare ale aerului sunt : S.C. „AGROMEC”; S.C.’’ „COMAGRIM” (FERME AGRICOLE); MOARA ; SILOZ; S.C. D.P.-PREPARĂRI MIXTURI ASFALTICE Noxele emise de acestea sunt : gaze arse, aerosoli, pesticide. Impactul acestora cu atmosfera este mediu. La aceasta se adaugă factorii poluanți rezultați din activitățile legate de viața de zi cu zi a locuitorilor
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
numai la deteriorarea atmosferei ci și a celorlalți factori de mediu, biotici și abiotici, afectând astfel direct sau indirect omul. Factorul de mediu- sol O pondere în poluarea solului o dețin deșeurile menajere și animaliere provenite de la populație și unitățile agricole. Caracteristicile deșeurilor reprezintă factorul principal care stă la baza stabilirii procedeelor și tehnologiilor optime de tratare, valorificare și depozitare. În marea lor majoritate deșeurile menajere sunt materiale solide și cu umiditate redusă, cu excepția resturilor alimentare. Depozitul de deșeuri al localității
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
caracterizate prin substrat biologic format din loess și formațiuni leossoide în cea mai mare parte, ca și energie redusă a reliefului , nu au generat degradări importante de teren. O altă sursă de poluare a solului este S.C.’’AGROMEC’’. În urma lucrărilor agricole datorită utilizării pesticidelor s-a constatat o poluare a solurilor. Impactul acestora asupra solurilor este deocamdată minim. În urma degradării potențialului productiv al solului, este în studiu posibilitatea de a se împăduri circa 3 ha din terenurile degradate. Poluarea fonică se
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
Zona localității este săracă în surse de apă de suprafață și adâncime, situată fiind la limita între bazinele hidrografice Ialomița și Călmățui. Sursele existente nu pot asigura necesarul de apă al localității din punct de vedere calitativ și cantitativ. Terenul agricol aparținând comunei este asigurat cu : a. sistem de irigații (canale aducțiune principale, antene, etc.); b. sistem de desecare (canale de colectare, evacuare, stații de pompare, etc.) parțial în funcțiune. Sistemul de alimentare existent este compus din puțuri forate, rezervor 250
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
Disfuncționalități și dezechilibre în dezvoltarea economică Analiza situației existente pune în evidență principalele disfuncționalități cu care se confruntă localitatea, legate în principal pe dezvoltarea social-economică și de infrastructură tehnică. Localitatea Dudești este un centru de capacități de producție și potențial agricol important. Producția agricolă și vegetală s-a depreciat în ultimii ani, un grad mai mare de depreciere costatându-se la nivelul producției animale. Astfel din cele două complexe de taurine nu mai funcționează nici unul. În localitatea Dudești activitatea economică de bază
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]