152,767 matches
-
în dezvoltarea economică Analiza situației existente pune în evidență principalele disfuncționalități cu care se confruntă localitatea, legate în principal pe dezvoltarea social-economică și de infrastructură tehnică. Localitatea Dudești este un centru de capacități de producție și potențial agricol important. Producția agricolă și vegetală s-a depreciat în ultimii ani, un grad mai mare de depreciere costatându-se la nivelul producției animale. Astfel din cele două complexe de taurine nu mai funcționează nici unul. În localitatea Dudești activitatea economică de bază este agricultura, care
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
din albia celor două pârâuri necesare în construcție. În cadrul satului Tărlungeni se disting trei perioade diferite: prima perioadă către anii 1950-1960, o a doua între 1960-1990 și o a treia după 1990: Producția este diversificată, de la ouă, păsări și produse agricole, până la apă minerală, pâine și produse de panificație, spirt, cuie, fierăstraie și mașini agricole, cherestea și produse rezultate din prelucrarea lemnului, cărămidă, bolțari și alte materiale de construcții. Pe raza comunei își au sediul și firme mixte româno-ungare, finlandeze și
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
perioade diferite: prima perioadă către anii 1950-1960, o a doua între 1960-1990 și o a treia după 1990: Producția este diversificată, de la ouă, păsări și produse agricole, până la apă minerală, pâine și produse de panificație, spirt, cuie, fierăstraie și mașini agricole, cherestea și produse rezultate din prelucrarea lemnului, cărămidă, bolțari și alte materiale de construcții. Pe raza comunei își au sediul și firme mixte româno-ungare, finlandeze și se obțin produse sub licență, competitive pe plan mondial. Pe raza localității își desfășoară
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
activitatea în fiecare sâmbătă și duminică cel mai mare târg auto din județ, care aduce venituri importante bugetului local. De asemenea, în fiecare duminică are loc târgul de animale, unde pe lângă animale se vând și se cumpără și alte produse agricole. Dintre activitățile din gospodăriile locale, au mai rămas cele legate de sărbătorile religioase, și anume: vopsitul și încondeiatul ouălor, cetele de colindători de Crăciun și Anul Nou și Balul Bisericii. O dată cu apariția Legii arendei, fermierii interesați de suprafețe mai mari
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
vopsitul și încondeiatul ouălor, cetele de colindători de Crăciun și Anul Nou și Balul Bisericii. O dată cu apariția Legii arendei, fermierii interesați de suprafețe mai mari de teren, le pot arenda de la proprietari într-un cadru legal în schimbul banilor sau produselor agricole pe care le stabilesc prin contractul de arendare. În ceea ce privește organizarea stânelor, aceasta se stabilește printr-o adunare cetățenească la care participă toți crescătorii de animale și unde ciobanii fac oferte pentru perioada 1 mai - 30 noiembrie, stabilindu-se cantitatea de
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
dispune de resurse naturale care în momentul de față nu sunt foarte exploatate și anume: apele minerale carbogazoase,argilă pentru cărămidă și țiglă, nisip și pietriș din albia pârâurilor necesare în construcție. Producția este diversificată, de la ouă, păsări și produse agricole, până la apă minerală, pâine și produse de panificație, spirt, cuie, fierăstraie și mașini agricole, cherestea și produse rezultate din prelucrarea lemnului, cărămidă, bolțari și alte materiale de construcții. Efectivele de animale de pe teritoriul satului au urmat în ultimii ani o
Zizin, Brașov () [Corola-website/Science/300985_a_302314]
-
anume: apele minerale carbogazoase,argilă pentru cărămidă și țiglă, nisip și pietriș din albia pârâurilor necesare în construcție. Producția este diversificată, de la ouă, păsări și produse agricole, până la apă minerală, pâine și produse de panificație, spirt, cuie, fierăstraie și mașini agricole, cherestea și produse rezultate din prelucrarea lemnului, cărămidă, bolțari și alte materiale de construcții. Efectivele de animale de pe teritoriul satului au urmat în ultimii ani o curbă descendentă, datorită prețurilor mici de valorificare ale produselor obținute de la acestea. În momentul
Zizin, Brașov () [Corola-website/Science/300985_a_302314]
-
vopsitul și încondeiatul ouălor, cetele de colindători de Crăciun și Anul Nou și Balul Bisericii. O dată cu apariția Legii arendei, fermierii interesați de suprafețe mai mari de teren, le pot arenda de la proprietari într-un cadru legal în schimbul banilor sau produselor agricole pe care le stabilesc prin contractul de arendare. În ceea ce privește organizarea stânelor, aceasta se stabilește printr-o adunare cetățenească la care participă toți crescătorii de animale și unde ciobanii fac oferte pentru perioada 1 mai - 30 noiembrie, stabilindu-se cantitatea de
Zizin, Brașov () [Corola-website/Science/300985_a_302314]
-
localitatea Dudești are un rol de protecție împotriva factorilor climatici și industriali dăunători. Vegetația din extravilanul satului Tătaru este caracteristică stepei pontice și silvosteo panonică. Vegetația caracteristică stepei a fost, în mare parte, desțelenită în vederea înlocuirii cu cea de cultură agricolă. În ceea ce privește fauna, mamiferele cele mai des întâlnite în această zonă sunt rozătoarele: popândăul, hârciogul, șoarecele de câmp, șoarecele de stepă, iepurele de câmp. Dintre păsări, aici conviețuiesc turturele, potârnichi, iar dintre păsările răpitoare uliul porumbac, cucuveaua, șorecarul încălțat. În habitatul
Tătaru, Brăila () [Corola-website/Science/300991_a_302320]
-
Bocșa în 1980, este mentorul înființării "Clubului de la Bocșa". Ideologia Clubului prezidat de Ioan Pușcaș și avandu-i printre membrii activi pe primarul orașului Șimleu Silvaniei Ioan Pop, secretarul Primăriei Șimleu ing. Vasile Popa, ziaristi din Zalău, șefi de ferme agricole se afla la granița dintre protocronism și naționalism, promovată de regimul lui Nicolae Ceaușescu. Monumentul eroilor din Bocșa, căzuți în cele două Războaie Mondiale, a fost dezvelit la 29 iunie 2001. Economic, satul se înscrie între localitățile cu economie preponderent
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
se afla la granița dintre protocronism și naționalism, promovată de regimul lui Nicolae Ceaușescu. Monumentul eroilor din Bocșa, căzuți în cele două Războaie Mondiale, a fost dezvelit la 29 iunie 2001. Economic, satul se înscrie între localitățile cu economie preponderent agricolă, fiind cunoscută ca un important bazin viticol, vița de vie deținând cca 167 ha. Dispunând de un peisaj agricol evident, fondul turistic al comunei este modest. Fondul construit al satului păstrează o construcție cu valoare de patrimoniu, clădirea fostei primării
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
în cele două Războaie Mondiale, a fost dezvelit la 29 iunie 2001. Economic, satul se înscrie între localitățile cu economie preponderent agricolă, fiind cunoscută ca un important bazin viticol, vița de vie deținând cca 167 ha. Dispunând de un peisaj agricol evident, fondul turistic al comunei este modest. Fondul construit al satului păstrează o construcție cu valoare de patrimoniu, clădirea fostei primării din Bocșa (1937-1938) Sute de gospodării sunt branșate la conducta de apă potabilă care trece prin sat, venind din
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
23 km față de Șimleu Silvaniei - cel mai apropiat oraș. Relieful predominant este deluros și aparține Depresiunii Sălajului cu soluri silvestre (brune și brunroșcate de pădure). Vegetația zonei are ca notă caracteristică intercalarea suprafețelor păduroase cu cele de pajiști și terenuri agricole. Speciile predominanțe de arbori sunt: fagul, gorunul, cedrul, carpenul, paltinul de câmp, teiul, frasinul, ulmul, părul pădureț etc. Printre speciile de arbuști se întâlnesc: vornicerul, șulchina, șocul roșu și șocul negru, cornul, alunul, singerul etc. Stratul ierbos al pădurilor este
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
de 9 km și trece prin satul Bobota. Accesul satelor comunei către centrul de comună se face prin drumul județean DJ 110B Șărmășag-Dersida-Zalnoc-Camar, care are o lungime de 14,7 km pe teritoriul comunei. Localitatea Bobota are o economie preponderent agricolă, primordială fiind cultură plantelor de câmp și creșterea animalelor. Resursele de lignit au făcut posibilă dezvoltarea mineritului, ramura economică prezenta aici încă din anul 1919, în mină ce a aparținut familiei Ionisco (1919-1970), iar începând cu anul 1985 în mină
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
5 unguri și 11 de altă naționalitate. 1890: 354 locuitori (351 români, 2 unguri și 1 german); după confesiune, 349 erau greco-catolici, 2 romano-catolici, 1 reformat și 2 izraeliți. 1894: 355 locuitori (pag. 159) În 1895 se face un recensământ agricol. În acel an satul Ciglean deținea 536 iugăre de pământ arător, 26 iugăre de grădini, 93 iugăre de fânețe și 6 de vii. Pășuni erau 151 iugăre iar păduri 314. În sat erau doar 1 atelaj cu 2 cai însă
Ciglean, Sălaj () [Corola-website/Science/301784_a_303113]
-
691 greco-catolici, 181 ortodocși, 8 romano-catolici și 3 izraeliți; 1890: 201 case, 1012 locuitori (974 români, 27 unguri, 11 de alte naționalități); dintre locuitori, 771 erau greco-catolici, 207 ortodocși, 6 romano-catolici, 5 reformați, 23 izraeliți; 1894: 979 locuitori; La recensământul agricol din anul 1895, în cele 186 de gospodării au fost consemnate următoarele date: 984 iugăre pământ arător, 25 iugăre de grădini, 303 iugăre de fânețe, 5 iugăre de vii, 288 iugăre de pășuni și 1202 iugăre de pădure. Oamenii aveau
Brebi, Sălaj () [Corola-website/Science/301780_a_303109]
-
perioada Eneolitică, Cultura Gumelnița. Din păcate, ca mai toate monumentele istorice de acest tip, nici acesta nu este semnalizat sau delimitat, fiind total necunoscut locuitorilor din zonă. Această lipsă de interes face ca pe acest loc să fie cultivate culturi agricole fapt care contribuie la distrugerea obiectelor din ceramică vizibile la suprafața solului. Oamenii vorbesc și de un cutremurător sacrificiu al tinerelor din acea localitate care au ales, în contextul unei iminente invazii a armatei turce, să-și pună capăt zilelor
Cătunu, Teleorman () [Corola-website/Science/301791_a_303120]
-
romano-catolici, 4 reformați, 19 izraeliți; 1886: 380 locuitori, 1890: 335 locuitori (293 români, 20 unguri, 21 germani, 1 de altă naționalitate); 293 dintre locuitori erau greco-catolici, 8 romano-catolici, 13 reformați, 21 izraeliți În 1895 în Transilvania se face un recensământ agricol. Datele acestuia ne arată, parțial, care era nivelul de trai al oamenilor în acele timpuri. Satul deținea 481 iugăre de pământ arător, 18 iugăre de grădini, 145 iugăre de fânețe și 4 de vii. Pășuni erau 172 iugăre iar păduri
Brusturi, Sălaj () [Corola-website/Science/301781_a_303110]
-
Marin. Ceva mai la nord se găsea cetatea Dacidava, pe Măgura Șimleului. Aceasta puteau să apere cea mai mare parte a Depresiunii Șimleului, situație în care așezările mai vechi de la Crasna, Ratin și Huseni puteau să se mențină ca localități agricole și comerciale, pe drumul spre Porolissum. Pe interfluvii erau construiți tumuli de incinerație. Au fost semnalați 15 tumuli pe marginea nordică a comunei, pe dealul Culmea și 9 tumuli pe dealul Corhan. Cucerirea Daciei de către romani se încheie la data
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
au intreprins numeroase incursiuni spre Transilvania, fie pe Culoarul Mureșului, fie pe Poarta Meseșană. Dar tot ei întemeiază și primele formațiuni prestatale. În aceste condiții, cetățile erau distruse sistematic pentru a împiedica o eventuală rezistență a locuitorilor daco-romani, dar terenurile agricole erau în continuare cultivate, iar așezările mici se puteau reface rapid. În secolul al VI-lea sosesc slavii. De la ei a rămas numele actual al comunei și rîului pe care este așezată, care în slava veche însemna "frumos". Sosirea ungurilor
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
și 13 izraeliți; 13 săteni știau carte. 1890: 606 locuitori(559 români, 31 unguri și 16 de alte naționalități nespecificate), adică 17 ortodocși, 556 greco-catolici, 7 romano-catolici, 21 reformați și 5 izraeliți. 1894: 547 locuitori; În anul 1895, conform recensământului agricol efectuat în acel an, hotarul satului cuprindea o suprafață de 485 iugăre de teren arător, 25 iugăre de grădini, 153 iugăre de fânațe și 2 iugăre de vii precum și 141 iugăre de pășuni și 1204 de păduri. În grădini și
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
ortodocși, 45 baptiști, 16 penticostali și 5 de altă religie 2011: 423 locuitori. 2016: 204 case, 452 locuitori Bibliografie: Traian Ience, Monografia școlilor din comuna Creaca, Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2016, <nowiki>ISBN 978-606-914-017-8</nowiki> Economia localității este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor și creșterea animalelor De această comună se leagă numele geografului Ion Mac, profesor al Universitații Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, personalitate marcantă a școlii românești de geomorfologie, cu rezultate recunoscute atât în țară cât și in străinătate. A
Creaca, Sălaj () [Corola-website/Science/301788_a_303117]
-
din care 1816 erau români, 126 rromi, și 5 de alte naționalități. Numărul locuitorilor este într-o accentuată scădere, astfel că s-a ajuns la înjumătățirea populației față de cea existentă la recensământul din anul 1966. Economia așezării este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor și creșterea animalelor. Fondul turistic natural este reprezentat de peisajele montane ale Meseșului, de pitorescul văilor Cizer, Valea Boului și a afluenților lor, de armonia vegetației și a reliefulului și nu în ultimul rând de prezența
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
dovadă a acestui fapt este existența a 2 biserici (greco-catolice, în prezent ortodoxe) cea din Horoat (cum se spune local) și cea din Petenia. Economia satului este predominant agrara, cerealele și cartoful deținând cea mai mare pondere în structura culturilor agricole. În localitatea HOROAT își desfășoară activitatea și două firme care ofera loc de muncă la peste 50 de localnici. Una dintre ele fiind o brutarie care ne produce pâine de cea mai bună calitate. A doua este o fabrică de
Horoatu Crasnei, Sălaj () [Corola-website/Science/301800_a_303129]
-
români (98,71%). Pentru 1,29% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (98,41%). Pentru 1,35% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Principala activitate economică este agricultura. Terenurile agricole și pășunile naturale pot fi valorificate în scopul obținerii de produse agricole și zootehnice ecologice. Atragerea de întreprinzători în varii domenii va genera ocupare profesională, venituri crescute ale locuitorilor, o mai eficientă utilizare a resurselor locale, apariția resurselor financiare necesare
Comuna Fântânele, Teleorman () [Corola-website/Science/301801_a_303130]