152,767 matches
-
cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (98,41%). Pentru 1,35% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Principala activitate economică este agricultura. Terenurile agricole și pășunile naturale pot fi valorificate în scopul obținerii de produse agricole și zootehnice ecologice. Atragerea de întreprinzători în varii domenii va genera ocupare profesională, venituri crescute ale locuitorilor, o mai eficientă utilizare a resurselor locale, apariția resurselor financiare necesare demarării unor proiecte de reabilitare/extindere a infrastructurii fizice și sociale, de
Comuna Fântânele, Teleorman () [Corola-website/Science/301801_a_303130]
-
florin și 66 dinari. 1590-1843 În acest răstimp satul ajunge să fie dat prin donații succesive către nobili mărunți, nu mai puțin de 31 de proprietari nobili de origine maghiară. Satul este iobăgit. Au loc defrișări masive pentru extinderea suprafețelor agricole lucru care a redus substanțial suprafețele de pășunat. Gospodării țărănești au împânzit locurile și urmele trudei lor de veacuri se mai văd și azi prin răzoarele ce se întind peste tot pe Maotea, coborând pe la Pilei, Motrici, Rupturi, Solnici, Motroapa
Căpâlna, Sălaj () [Corola-website/Science/301782_a_303111]
-
Iulii și Făgărașului publică o dată la câțiva ani niște documente numite șematisme în care erau prezentate date statistice despre biserică și școală. Concomitent, autoritățile ungare și apoi cele austro-ungare au efectuat recensăminte ale populației dar și ale locuinței precum și recensăminte agricole. Date ale acestora au fost traduse, sistematizate și apoi publicate în seria de cinci volume ",Studia Censualia Transsilvanica"” apărute în anii ᾽90 la editura Staff. Sunt prezentate date ale recensămintelor din Transilvania în anii 1850, 1857, 1880, 1900 și 1910
Lupoaia, Sălaj () [Corola-website/Science/301807_a_303136]
-
Sus și schimbarea structurii etnice a populației satului, între anii 1880- 1992 Populația totală a așezării la recensământul din 1992 număra 987 locuitori, din care 966 erau români, 20 rromi și unul de etnie germană. Economia localității este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor, creșterea animalelor, pomicultură, precum și pe comerțul cu produse agricole. Fiind o zonă bogată în livezi de pruni, aici se produce "pălinca de prune" (băutură alcoolică specifică zonei Ardealului) obținută prin fierberea borhotului rezultat în urma fermentarii fructelor
Meseșenii de Sus, Sălaj () [Corola-website/Science/301810_a_303139]
-
totală a așezării la recensământul din 1992 număra 987 locuitori, din care 966 erau români, 20 rromi și unul de etnie germană. Economia localității este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor, creșterea animalelor, pomicultură, precum și pe comerțul cu produse agricole. Fiind o zonă bogată în livezi de pruni, aici se produce "pălinca de prune" (băutură alcoolică specifică zonei Ardealului) obținută prin fierberea borhotului rezultat în urma fermentarii fructelor, printr-un proces de dublă distilare.
Meseșenii de Sus, Sălaj () [Corola-website/Science/301810_a_303139]
-
Barbu Știrbey ( în perioada 1859-1869),principele Dimitrie Barbu Știrbey,fiul domnitorului (între anii 1870-1913).În anul 1919 pe proprietatea expropriată care aparținuse familiei boierești Știrbey a luat ființă ferma-model Pietroșani ,condusă de inginerul agronom Marius Constantinescu, transformată apoi în întreprindere agricolă de stat în timpul regimului comunist. Începând din secolul al XVIII-lea și până în anul 1945 a existat la Dunăre o schelă, ceea ce conferea localității Pietroșani statutul unui punct vamal și comercial. În anul 1812 frații Lapati au ctitorit biserica "Sfânta
Comuna Pietroșani, Teleorman () [Corola-website/Science/301821_a_303150]
-
anul 1949 s-a sfințit biserica "Adormirea Maicii Domnului" de către patriarhul Justinian. Școala a luat ființă în anul 1837, iar după primul război mondial comuna Pietroșani avea patru școli și anume de băieți,de fete,de economie casnică, de ucenici agricoli.Este demn de a fi amintit numele învățătorului Teodor Popescu, autor de manuale, director al școlii de băieți, revizor școlar al județului Vlașca.În războiul de independență comuna Pietroșani a dat 2 eroi, în primul război mondial 139 eroi, iar
Comuna Pietroșani, Teleorman () [Corola-website/Science/301821_a_303150]
-
altitudine de 325 m, cu un aspect semicircular orientat pe direcția N-E, S-V. Luncile și terasele cuprinse în acest culoar cu o deschizătură maximă de 500-1000 m în zona cuprinsă între Poarta Sălajului-Românași-Păușa reprezintă cele mai bune terenuri agricole. Teritoriul aparține din punct de vedere hidrografic bazinului Someșului, colector principal fiind râul Agrij care are un curs sinuos și o vale parțial neregulată, din care cauză în mai multe rânduri au fost inundate mari suprafețe agricole. Pe raza satului
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
mai bune terenuri agricole. Teritoriul aparține din punct de vedere hidrografic bazinului Someșului, colector principal fiind râul Agrij care are un curs sinuos și o vale parțial neregulată, din care cauză în mai multe rânduri au fost inundate mari suprafețe agricole. Pe raza satului Poarta Sălajului, Agrijul are ca afluent Valea Rastolțului (Pustii), care trece prin partea vestică a satului. Răstolțul are un debit scăzut în timpul verii și al iernii în timp ce primăvara și toamna are un debit destul de mare și uneori
Poarta Sălajului, Sălaj () [Corola-website/Science/301819_a_303148]
-
Apare din nou menționată la anul 1808, fiind conscriși, ca având proprietăți, 13 familii nobiliare, din care cele mai multe familia Teleki. La anul 1847, populația localității Plesca număra 192 de locuitori, toți greco-catolici, care aveau o biserică de lemn. Conform recensământului agricol din 1895 existau 66 de gospodării, localitatea având un hotar de 454 jugăre din care arabil - 244, pășune - 91, fânețe - 81, grădini - 5, neproductiv - 99. La sfârșitul secolului XIX averea activă a comunei era de 4.444 de coroane și
Plesca, Sălaj () [Corola-website/Science/301818_a_303147]
-
meglenoromâni), sosiți aici în 1940. Până în 1940 trăia în sat și o importantă comunitate bulgărească care a fost strămutată în Dobrogea de Sud în urma prevederilor din tratatul româno-bulgar de la Craiova din 1940. Potențialul economic al zonei este valorificat în domeniile: agricol, exploatarea pietrei, industrie mică. Localitatea este punct de plecare pentru trasee în Munții Măcin. Pe teritoriul satului Cerna se află Muzeul memorial Panait Cerna, cu exponate ce evocă viața poetului.
Cerna, Tulcea () [Corola-website/Science/301833_a_303162]
-
1842, aceeași dieceză de Făgăraș consemnează, la paginile 200-201 în șematismul acelui an, un număr de 186 locuitori. Începând cu anul 1850 în Transilvania, ca de altfel în întreaga Europă, se organizează periodic recensăminte ale populației și locuinței sau recensăminte agricole. Datele acestor recensăminte au fost publicate în seria de volume ,"Studia Censualia Transsilvanica”" publicate de editura Staff în anii ᾽90. În acestea sunt sintetizate informații din anii 1850, 1857, 1880, 1890, 1900, 1910. Alte date despre sat apar în șematismele
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
2 de alte naționalități); erau 176 greco-catolici, 3 ortodocși, 1 romano-catolic, 2 reformați, 4 izraeliți; 1890: 236 locuitori (224 români, 10 unguri, 2 de altă naționalitate); dintre locuitori 216 erau greco-catolici, 7 romano-catolici, 13 izraeliți 1894: 220 locuitori La recensământul agricol din anul 1895, Prodăneștiul era consemnat cu următoarele date privind avuția satului: erau 72 de gospodării care dețineau 239 iugăre de pământ arător, 18 iugăre de grădini, 106 iugăre de fânațe, 134 iugăre de pășuni, 214 iugăre de păduri și
Prodănești, Sălaj () [Corola-website/Science/301825_a_303154]
-
de paie, bețe de floarea-soarelui etc., în sensul de murdărie. În portul sătenilor din Plopi intră obiecte de vestimentație și încălțăminte precum: pieptarul, fota, ia, călțunii. În perioada comunistă (anii 70), a fost descoperit în vatra satului, cu ocazia muncilor agricole, unul dintre cele mai mari tezaure de monede turcești timpurii, format din 211 piese, bătute în a doua jumătate a sec. XV și primele două decenii ale sec. XVI. În anul 1993 s-a descoperit un tezaur de c. 200
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
1992 număra 594 locuitori, din care 566 erau români și 28 rromi. Numărul locuitorilor este într-o accentuată scădere, astfel că s-a ajuns la înjumătățirea populației față de cea existentă la recensământul din anul 1966. Economia așezării este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor, creșterea animalelor, pomicultura precum și pe comerțul cu produse agricole, captarea și îmbutelierea apei de izvor. Fiind o zonă bogată în livezi de pruni, aici se produce băutura tradițională ""pălinca de prune"", specifică zonei. În Măgura Priei
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
locuitorilor este într-o accentuată scădere, astfel că s-a ajuns la înjumătățirea populației față de cea existentă la recensământul din anul 1966. Economia așezării este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor, creșterea animalelor, pomicultura precum și pe comerțul cu produse agricole, captarea și îmbutelierea apei de izvor. Fiind o zonă bogată în livezi de pruni, aici se produce băutura tradițională ""pălinca de prune"", specifică zonei. În Măgura Priei (996 m.), vârful cel mai înalt al Munților Meseșului, în hotarul satului, în
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
și 52 de bivoli. Alte animale prezente în gospodării: 39 de cai, 21 de capre, 184 de porci, 421 de oi, 837 păsări de curte, 46 coșnițe de albine. Măgarii și catârii nu se regăsesc în statistică. În prezent, terenurile agricole ale Marinului sunt cultivate cu cereale, legume, pomi fructiferi și viță de vie. Cerealele cele mai prezente sunt porumbul, ovăzul și grâul. Legumele sunt cultivate doar în grădini, pe suprafețe care asigură necesarul familiei. Dintre speciile de pomi fructiferi, prunul
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
când și cum ?" - experiența și inițiativa de a efectua lucrări: "ce fel, unde, când și cum ?" - obișnuința și inițiativa de a crește și îngriji: "animale, păsări, plante, pomi, etc." - obișnuința și inițiativa de a-și procura, îngriji și repara: "unelte agricole, mijloace de transport" Toate aceste calități, moștenite din tată -n fiu de țărănimea satului, se năruiră treptat!... Țăranul deveni un fel de robot care primea instrucțiuni, seara la sediul C.A.P.-ului și le executa conștiincios a 2-a zi
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
Teleorman), care după ce a lucrat, într-o zi de Duminică cu elevii săi la strângerea buruienilor din porumb, a luat câțiva ștuleți de porumb în servieta sa. A fost reclamat, judecat și înlăturat din învățământ. Pentru a nu rămâne lucrările agricole neefectuate, sub masca: "educație patriotică", "patriotism în rândurile tineretului", "educație prin muncă", fură scoși câte 2-3 săptămâni elevii și studenții de la cursuri și militarii în termen din cazărmi și obligați să efectueze diferite munci agricole. Însă calitatea lucrărilor efectuate de
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
Pentru a nu rămâne lucrările agricole neefectuate, sub masca: "educație patriotică", "patriotism în rândurile tineretului", "educație prin muncă", fură scoși câte 2-3 săptămâni elevii și studenții de la cursuri și militarii în termen din cazărmi și obligați să efectueze diferite munci agricole. Însă calitatea lucrărilor efectuate de elevi, studenți și militari lăsa de dorit. Pe de altă parte întreținerea acestora cu hrană depășea cota obișnuită cu care era retribuit țăranul. Pe lângă părțile negative aduse satului Năvodari de regimul instaurat după al doilea
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
Vegetația ierboasa se întâlnește în zonele necultivate și în zona canalelor de irigații nefolosite, speciile representative fiind: iarbă scaioasa, colții babei, troscot, știr, coada șoricelului, lumânărica, trifoiul sălbatic, pirul gros, etc. AFACERI Din totalul de 5026 ha cât are suprafață agricolă, cea mai mare parte, 3972 ha este teren arabil, 408 ha pășune și 54 ha vii. Efectivele de animale din comuna se prezintă astfel : 25000 păsări, 1800 ovine, 780 porcine și 200 bovine. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei
Comuna Traian, Teleorman () [Corola-website/Science/301845_a_303174]
-
din comunitate este pescuitul, ce le asigură hrana și reprezintă principala sursă de venit. Creșterea animalelor se face într-un fel aparte în Delta Dunării: animalele sunt lăsate libere pe grindurile nisipoase unde își caută hrana. Suprafața redusă a terenurilor agricole din zonă îi determină pe localnici să păstreze în saivane doar animalele de tracțiune și mai rar câte una sau două cornute, restul fiind aduse în gospodării înaintea sacrificării. În trecut, persistând chiar până la colectivizare (1951), una din principalele ocupații
Letea, Tulcea () [Corola-website/Science/301848_a_303177]
-
locală se ocupă cu morăritul,construcții,etc. Această deține câțiva angajați din comuna,dar și din împrejurimi. În comuna se mai găsește o fermă,o presă de ulei, o secție de tractoare,o microfermă,etc. Ceilalți agenți economici desfășoară activități agricole și comerciale. Comună deține câteva tractoare,combine,pluguri și altele.
Comuna Băcani, Vaslui () [Corola-website/Science/301860_a_303189]
-
județul Tulcea, Dobrogea, România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Este așezată pe malul drept al brațului Chilia Veche pe o lungime de 6 km. Populația este formată din ucrainieni și moldoveni (care au venit la muncile agricole și s-au stabilit aici). Are o suprafață agricolă de 30.600 ha. Populația se ocupă cu creșterea animalelor și cultura agricolă. Îndeletnicirea tradițională, pescuitul, este pe cale de dispariție pentru că bătrânii pescari au murit iar tinerii nu îmbrățișează această meserie
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
reședință cu același nume. Este așezată pe malul drept al brațului Chilia Veche pe o lungime de 6 km. Populația este formată din ucrainieni și moldoveni (care au venit la muncile agricole și s-au stabilit aici). Are o suprafață agricolă de 30.600 ha. Populația se ocupă cu creșterea animalelor și cultura agricolă. Îndeletnicirea tradițională, pescuitul, este pe cale de dispariție pentru că bătrânii pescari au murit iar tinerii nu îmbrățișează această meserie. Comuna este de categoria a 3-a cu o
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]