19,920 matches
-
pentru care nu era destinat prin naștere, ieșind în afara tagmei lui, cea a jigăniilor lipsite de "duh vitejesc sau inimos""3. În acest moment intră în joc abilitatea lui Cantemir. Cum poate el rezolva o atare "inadecvare" pe care o acuză în cazul personajelor negative? Mai ales că în carte există, e drept că abia amintit, un alt hibrid care este alcătuit după același mecanism precum eroul tată al Inorogului: e vorba de Coracopardalis. O combinație cum nu se poate mai
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu[Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
poate avea, în viziunea maniheistă specifică Istoriei ieroglifice, nici o calitate, ci scoate la iveală doar viciile pe care unii gânditori vechi i le-au pus pe seamă, dar pe care favorurile nobililor i le-au șters: lăcomia, de care îl "acuza" Rabanus Maurus 11, mândria și valorificarea plăcerilor lumești, pe care le simboliza în arta religioasă medievală 12. Dar putea să rămână Cantemir fidel acestor "reproșuri" marginale, își putea el permite să le absolutizeze? Nu fără riscul de a zdruncina o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu[Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
socotește că ar aparține, el se declară, în cel mai iluminist mod cu putință, un cetățean al propriei lumi, prețuind mai mult libertatea decât societatea celor lipsiți de libertate. Termenii prin care se detașează de orice apartenență sunt categorici și acuză tirania: el poftește "nici supt unghia Vulturului, nici supt talpa Leului a să supune, și nici în aer, nici pre pământ a lăcui" (s.m.)27. Prin urmare, alege să fie independent, chiar dacă prețul este izolarea, viața dusă la adăpostul tenebrelor
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu[Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
-și s-au izgonit, ce încă și din izvodul neamului său s-au lipsit, și aceasta nu dintr-altă pricină, precum mi să pare, au purces, fără numai din véchea și rânceda pizmăluire"7. El are, deci, îndrăzneala de a acuza de fățărnicie o hotărâre care liniștea apele agitate ale confruntării politice. Atent la nuanțe, Ciacalul știe că, deși nu lipsită de vină, Vidra a rostit totuși, cu toată ticăloșia sa înnăscută, adevărul: anume că întreaga șaradă nu era decât o
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu[Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mult sau mai puțin oficială, de toleranță. Statul are datoria atât în situații publice, cât și în cele private să asigure drepturile fiecărui cetățean, să-l protejeze contra violării drepturilor fundamentale. Dacă această protecție nu se realizează, statul poate fi acuzat de „consimțire”la actele de violență, care în acest caz țin de domeniul privat. în statul Kentucky (SUA), victimei i se explică faptul că statul este acuzatorul agresorului și că procurorul va lua decizia: „Victima poate să aleagă între a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Kentucky (SUA), victimei i se explică faptul că statul este acuzatorul agresorului și că procurorul va lua decizia: „Victima poate să aleagă între a continua relația cu agresorul sau nu, dar ea nu poate să aleagă dacă el poate fi acuzat sau nu”. în cazul violenței domestice, statul este implicat în mod indirect, prin tolerarea practicilor violente, și, în mod implicit, procedurile de anchetă și urmărire penală nu mai pot funcționa normal. Agresorul are o poziție „oficială” în raport cu victima, în măsura în care prin
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sunt permise decât bărbatului; ele sunt deci rezultatul unor discriminări la care este supusă femeia. Raportul OMCT arată că: „Violența domestică este, înainte de toate, o violare a drepturilor omului. Mai mult, reluând argumentul sancțiunilor în cazuri de violență domestică, putem acuza statul pentru asumarea unei părți din responsabilitățile privind consecințele violenței domestice, deoarece aceasta se produce de fapt cu autorizarea și consimțământul său”. 1.7.2. Definirea violenței domestice Definițiile sunt necesare în primul rând cercetătorilor și profesioniștilor, pentru a putea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a-l sprijini, frânează dezvoltarea de comportamente violente în relația de cuplu, în ciuda disciplinării prin pedepsirea fizică a copilului. Adesea, chiar portretul partenerului agresiv este descris cu caracteristici ce se regăsesc la tipul atașamentului ambivalent: impredictibil, imatur și labil emoțional, acuzându-l pe celălalt pentru problemele apărute, gelos, suspicios, cu nevoie de a-l controla, de a-l domina și de a-l folosi pe celălalt, nesigur, cu personalitate inconstantă, incapabil de a-și controla impulsurile, exploziv (Mayseless, 1991). Tipul evitant
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
că societatea promovează violența în general și împotriva copilului în special (discriminare de gen, de etnie, socioeconomică etc.) în familie, școală, alte medii? Din cei 15 respondenți, 12 afirmă că societatea promovează, în general, violența. în majoritatea răspunsurilor mass-media este acuzată de a contribui la această situație de toleranță a societății față de violență. 10. Dacă răspunsul a fost da, ce credeți că s ar putea face pentru ameliorarea stării lucrurilor și cine ar trebui să se implice? Sunt recomandate: campanii și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sublinieze congruența răspunsurilor. Respondenții aleg răspunsurile, după cum urmează: da (29), nu (3); apare, din nou, un chestionar fără răspuns. Răspunsurile creionează servicii medicale grijulii, de calitate, cu o atenție crescută față de aspectul holistic al persoanei. 9. Pe lângă durere, ce mai acuză pacienții spitalizați? Răspunsurile sugerate și lăsate la alegerea respondenților sunt: simptomele (nici o alegere); condițiile igienico-sanitare (15); medicamentele (14); hrana (14); condițiile de cazare (12); atitudinea personalului (8). Frecvența crescută a plângerilor pacienților față de condițiile proprii spitalelor ne obligă să reflectăm
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
din perspectiva considerării durerii „doar în funcție de intensitate”. Răspunsurile arată că aprecierea durerii se face astfel: „aprecieri personale”(21), „aprecierile pacientului” (15), „scala vizual analogă”(6), în vreme ce două chestionare nu dau nici un răspuns. Așadar două treimi din răspunsuri afirmă că durerea, acuză subiectivă, este apreciată tot subiectiv de personalul medical. Subiectivitatea celui care este chinuit de durere este mai puțin importantă în ochii personalului medical sau altfel spus: „eu știu cât și cum te doare!”. 15. Considerați durerea un simptom important? Este
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
întrebată despre sarcina cu cel de al doilea copil mama dezvăluie că nu îl dorise, că se simțea încă obosită după primul copil și mai ales că al doilea copil fusese dorit de tată, soțul ei, și de soacra ei. Acuză de asemenea că între soțul ei și soacră e o relație mult prea strânsă, pe care ea însă o acceptă. Așadar, apar toate motivele pentru ca al doilea copil să nu fie un copil dorit. Literatura de specialitate consemnează caracteristicile copilului
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
plasamentul copiilor în aceste familii pot fi catalogate ca abuz societal în momentul în care devin o rutină. Când statul nu ia măsuri eficiente pentru protejarea copiilor aflați în suferință și când există practica unor măsuri superficiale, statul poate fi acuzat de abuz. Abuzul și neglijarea societală pot fi identificate în cadrul serviciilor și al instituțiilor sistemului social. Ele includ atât neglijarea de către societate a nevoilor copilului 3, cât și practici de rutină, promovate în anumite servicii din sistemul de protecție, sănătate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
al unor multe alte concepte referitoare la capacitatea de adaptare, i-a adus eticheta de „concept-burete”(Thomas, 2008). Alte voci critice, așa cum remarca Șerban Ionescu (2010, p. 292), subliniază amestecul conceptului de reziliență peste tot, cu pierderea specificității lui sau acuză sărăcia lui, numindu-l o „scoică vidă”. Cu referire la reziliența familiei, J.M. Patterson (2002) evidențiază faptul că cercetarea utilizează conceptul cu alte note distincte decât o fac practicienii. ̨ n vreme ce practicienii utilizează conceptul ca fiind sinonim cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
societate pur literară din țară. Poate că a fost vorba de invidie, poate că Heliade Rădulescu s-a simțit concurat, nu știm cu certitudine. Pamfletul care îl desființează pe Bolliac vizează explicit calitatea de scriitor a acestuia. Heliade Rădulescu îl acuză de impostură auctorială și îi reproșează ambiția de a se afirma ca poet. Oarecum surprinzător, după ce i-a vegheat și i-a încurajat începuturile literare, îl critică tocmai pentru că urmează o carieră în domeniul literaturii. Nu era prima dată când
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
publică repudierea lui Grigore Alexandrescu. Cele două situații se asemănau aproape în toate privințele. Poetul era mai tânăr, întreținuse o relație de discipolat cu Heliade Rădulescu și fusese ajutat de acesta - găzduit, editat etc. La sfârșit, și pe Alexandrescu îl acuză tot de impostură auctorială, făcând un rechizitoriu al greșelilor de limbă dintr-o fabulă 14. Ca și cum în Heliade Rădulescu s-ar găsi doi oameni, unul care formează școlari, le deschide gustul pentru literatură, le pune la dispoziție mijloace pentru profesionalizare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de conceput și de înțeles ulterior, care îi permite lui Heliade Rădulescu să adopte o poziție paradoxală în raport cu societatea autorilor contemporani. Cel care a rămas ca fondator al literaturii române a fost indiferent la realizările scriitorilor, pe care i-a acuzat adesea de impostură. Din perspectiva lui Heliade Rădulescu, Grigore Alexandrescu sau Cezar Bolliac sunt mai puțin "poeți" decât personaje generice - precum fecioara virtuoasă. Modul în care gândește e simplu: pe cine au reușit să influențeze prin poeziile lor? Ce viață
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
să fie conștient de existența ei: e o bogăție care se rătăcește între lucrurile banale, se dispersează și se pierde în materia lumii. Revin la situația fericită în care se găsește personajul jucat de Audrey Hepburn. Nimeni nu o poate acuza pentru că a ignorat bogăția care era în posesia ei. Într-un fel, nu prea avea ce să vadă. Asta pentru că cele mai scumpe mărci poștale nu sunt imagini executate de desenatori talentați și trase pe hârtie de lux, ci simple
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cât mai complet aspectele în care deciziile politice ale partidului-stat s-au răsfrânt asupra întregii existențe a celor intervievați. Astfel, pe lângă cele câteva date biografice minimale am vrut să aflu care a fost motivul real, vina pentru care au fost acuzați și întemnițați, încercând să disting cu atenție faptele, adică ce anume s-a petrecut, și felul în care autoritățile comuniste interpretau acele fapte ca abatere de la lege. Cel mai adesea, așa-zisele "fapte" erau doar simple discuții și exprimarea unor
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
unde-i?" C. I.: Cu alte cuvinte, nu aveați nici informații, nici experiență și nici conștiință politică? S. M.: Nu și nici nu m-a interesat. C. I.: Și ce anume s-a petrecut de fapt, pentru ce anume ați fost acuzat și întemnițat? S. M.: M-am dus cu căruța cu cai într-un sat, de la Ivești mai în sus, cu încă doi bărbați și o femeie. Ăia s-au dus undeva și au vorbit cu proprietarul casei, numai că proprietarul casei
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cine să am martori? C. I.: Ați avut apărător? S. M.: Cred că da, nu mai știu. Eu n-am pus, poate au pus mama sau tata sau vreunul pus din oficiu. C. I.: Și în fond pentru ce v-au acuzat? S. M.: Verdict de uneltire contra ordinii sociale a statului 14. C. I.: Și asta doar pentru că voiați să plecați în munți cu prietenul dumneavoastră? S. M.: Dar nu s-a pomenit nimic, domnule, și nimeni din lotul acela n-a fost
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a mai stat cu dumneavoastră? I. N.: N-a stat mult, că imediat cum am intrat eu în celulă, l-au luat chiar a doua zi. C. I.: N-ați vorbit cu colonelul, nu v-a spus de ce anume era acuzat, de ce era acolo? I. N.: Am vorbit, dar numai asta mi-a spus, că de aici nu mai scăpăm, deși a fost adus acolo tot așa, că vorbise contra guvernului. C. I.: Într-o lume normală nu poți fi arestat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
după un an și ceva de școală. Dar ce credeți, că știau topografie sau să citească o hartă sau cum să comande un pluton? Erau făcuți pe bandă rulantă. C. I.: Avocatul din oficiu v-a apărat sau v-a acuzat și el, cum se mai întâmpla? I. N.: N-a vorbit nimic. Și m-au condamnat direct de la primul proces. C. I.: N-ați avut dreptul la recurs? N-ați făcut recurs? I. N.: Ce să mai faci recurs? Unde
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de orice rațiune, nu numai cu unul ca Hahău, ci cu mulți alții. Și nu toți cei care au fost numiți foști deținuți politici au fost cu adevărat luptători împotriva Ohranei comuniste, ci numai o parte. Că mulți dintre cei acuzați de sabotaj sau de multe alte infracțiuni, hoții ordinare, de drept comun au fost condamnați și închiși fără să aibă nimic de-a face cu politica. Dar aceștia, să fim drepți, au fost foarte, foarte puțini în comparație cu masa uriașă de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
C. I.: Dacă se întâmpla să fure cineva din sămânță și nu ieșea densitatea, dumneavoastră ca "dușman al poporului" erați primul responsabil, după cum cred că indiferent ce se putea petrece tot dumneavostră erați primul pasibil de a fi suspectat și acuzat. După detenție n-ați simțit ochii Securității pe viața dumneavoastră? D. B.: Ba da, au venit să dau declarații, să torn, să informez. Și la Tansa au venit să dau declarații. "Ce declarații domnule?" Să spun cutare, cutare, că mă duc
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]