24,313 matches
-
largă de stiluri de prezentare, de metode de învățare și materiale suport. În situațiile plictisitoare (din păcate uneori acestea persistă) elevii vor învăța doar în baza unor așa motive foarte cunoscute și vehiculate (din păcate): frica, presiunea profesorilor, a părinților, amenințarea sau alte scopuri extrinseci (statutul profesional al părinților - până într-un punct, prestigiul care-l are elevul în școală, „vânarea” de note bune și foarte bune etc.). Un mediu de învățare menținut prin astfel de motive distructive este, de regulă
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Claudia BOTA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93138]
-
-uri negative, mai ales de la angajați/subordonați, deoarece aceștia consideră că feedback-ul primit se va referi la ei personal, sau la o acțiune cu care ei se identifică 8. Majoritatea managerilor simt o nevoie puternică de a evita rușinea, amenințarea și sentimentele de vulnerabilitate și incompetență. O altă cauză a apariției climatelor injustiției și a tăcerii este reprezentată de credințele implicite ale managerilor. Plecând de la teoreticieni ca McGregor (Teoria X) sau Williamson, autorii Morrison și Milliken 9 sugerează că managerii
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
decizional devine centralizat, există o reacție negativă și o respingere a oricărui input din partea angajaților și o lipsă de mecanisme formale sau informale de feedback organizațional și, deci, de restabilire a justiției organizaționale (managementul încearcă să se protejeze de o amenințare potențială prin anularea oricărui input). Morrison și Milliken argumentează că numai managementul de top are autoritatea de a impune structurile și politicile organizaționale care să conducă la tăcere organizațională 10. Aceste structuri și politici sunt adoptate în cascadă, la diversele
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
contactul cu societăți nesecularizate sau superficial secularizate. Acestea au identități colective puternice, individul contează mai mult ca membru al grupului decât prin el însuși. Atunci când individul experimentează o libertate pentru care nu s-a maturizat, ea îi apare ca o amenințare, așa că se va replia și mai mult pe opțiunile tradiționale și va submina libertatea. Societățile secularizate, în care credința și certitudinea generatoare de violență au fost înlocuite de credințe și certitudini relaxate, cu sferă limitată de influență, sunt vulnerabile în fața
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
a adus-o (împreună cu alte fenomene, precum globalizarea, generalizarea unui mod de viață dominat de tehno-știință ș.a.) le-a schimbat și le-a obligat să se confrunte cu culturi diferite. Insecuritatea fizică a individului a fost depășită, însă au apărut amenințări difuze colective (catastrofe nucleare, terorismul) sau disconfortul psihic determinat de permanenta mobilizare în vederea eficienței sau a reîntemeierii acțiunilor și chiar a identității individuale. Lumea securizată a modernității i-a permis occidentalului să ignore teroarea istoriei, însă aceasta se manifestă acum
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
incertitudini insidioase, fie prin contactul cu civilizații care nu au depășit etapa violenței metafizice. În fața acestor situații, ironistul liberal nu are răspuns. Dacă nimic nu are altă consistență decât cea a limbii, ironistul liberal nu are cum să răspundă unor amenințări care nu respectă regulile lui; tot ce ar putea să facă este să-i convingă pe ceilalți să-i adopte regulile sau să-și creeze un scenariu consolator. Comunitatea de hiperconsum Atunci când cauzele comune nu mai sunt credibile și când
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
acțiune va fi sinonimă cu îngrădirea libertății. "Oricare ar fi programele politice care promit societăți fără clase sau straturi sociale, [...] avem motive să fim bănuitori, fie și numai pentru că promisiunile politice sunt adeseori un val subțire sub care se ascunde amenințarea terorii și a constrângerii"8. Dar epuizarea resurselor istorice ale ideologiilor marxiste egalitariste nu ar trebui să însemne deloc legitimarea unor utopii liberale care să le ia locul. Motivul principal ar fi legat de faptul că utopiile și ideologiile care
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Sibiu, această din urmă funcție deținând-o până în 1946. După război, autoritățile comuniste vor exercita presiuni enorme asupra mitropolitului Ardealului Nicolae Bălan de a-l trimite pe Dumitru Stăniloae la București, tocmai pentru a-l avea sub control strict, cu amenințarea de a închide Academia, în cazul neexecutării ordinului dat. Din 1947 e transferat așadar, la Facultatea de Teologie din București, catedra de Asceză si Mistică, desființată ulterior, părintele rămânând profesor de Dogmatică pentru doctoranzi. În 1958 va fi închis la
Caleidoscop by Gabriel Dumitru Teodorescu, Mihai Cristian Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93250]
-
getică, Dar mă îngrozește faptul că sunt amenințat din toate părțile De Marte, care se află foarte aproape de mine, Iar zidul mic cu greu ne poate apăra de dușman.” Mai departe va deplânge solitudinea sa din surghiun, rigorile climatului dobrogean, amenințările prilejuite de barbari și chiar portul acestora. „Ce-aș putea face mai bun eu, care sunt părăsit aici pe țărmuri singuratice? Ce leac să încerc pentru a-mi ușura necazurile? Dacă privesc acest loc, el îmi apare neprietenos și nicăieri
Caleidoscop by Gicuţa Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93505]
-
îmbunătățirii prezentei lucrări. Indice de termeni/Glosar Resursă orice prezintă valoare pentru organizație (I.S.O. 27001:2006) sau orice persoană, material sau informație care are o valoare pentru deținător; * Impact gradul de pierdere care se așteaptă (Carl A. Roper, 1999);* Amenințare orice indicație, circumstanță sau eveniment care poate cauza o pierdere a unui bun, a unei resurse (Carl A. Roper, 1999);* Adversar orice individ, grup sau organizație care conduc activități sau au în intenție să conducă activități în detrimentul deținătorului de bunuri
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
divulgată persoanelor, entităților sau proceselor neatorizate (I.S.O. 27001:2006);* Incident de securitate a informațiilor un eveniment sau o serie de evenimente de securitate a informației care au o probabilitate semnificativă de a compromite activitățile organizației și de a aduce amenințări la securitatea informației (I.S.O. 27001:2006);* Sistem de Management al Securității Informației parte din întreg sistemul de management, bazată pe abordarea riscului afacerii folosită pentru a stabili, implementa, funcționa, monitoriza, revizui, menține și îmbunătăți securitatea informației (I.S.O. 27001
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
trebui să aloce o treime din timp aspectelor tehnice, iar două treimi ar trebui alocate aspectelor legate de dezvoltarea procedurilor și politicilor de securitate, de realizare a revizuirilor privind analiza de riscuri sau promovării securității în cadrul organizației; * angajații reprezintă o amenințare mai mare la adresa securității informațiilor decât cei din afara organizației; * securitatea informației este ca un lanț: la fel de puternică ca cea mai slabă verigă; * gradul de securitate a informațiilor depinde de trei factori: * gradul de risc pe care organizația este dispusă să
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
I.S.O. 27001:2006 sunt decizii strategice pentru companie deoarece se garantează în acest fel clienților organizației și partenerilor de afaceri securitatea informațiilor. I.S.O. 27001:2006 furnizează recomandări pentru a controla riscurile de securitate a informațiilor, menține tipurile de amenințări și prezintă o abordare pentru protecția informației cu scopul de a minimiza daunele financiare și de a maximiza beneficiile și perspectivele organizației. Sunt prezentate în cele ce urmează cerințele I.S.O. 27001:2006 pentru implementarea unui S.M.S.I. în cadrul unei organizații
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
I.S.O. 27001:2006); b) definească politica S.M.S.I.; c) definească abordarea adoptată de companie pentru analiza riscurilor de securitate a informațiilor (metodologia pentru analiza și evaluarea riscurilor și criteriile pentru acceptarea acestora); d) identifice riscurile de securitate a informațiilor (resursele, amenințări, vulnerabilități și impactul de securitate al incidentelor asupra resurselor); e) analizeze și evalueze riscurile de securitate a informațiilor (probabilitatea de apariție și impactul incidentelor de securitate asupra organizației + să decidă care riscuri sunt acceptabile și metodele de tratare a riscurilor
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
facilitează participarea la licitații. 3.4. Importanța și poziționarea riscurilor de securitate a informațiilor și a managementului acestora în cadrul S.M.S.I. Obiectivul unui Sistem de Management al Securității Informațiilor este implementarea măsurilor potrivite pentru a elimina sau minimiza impactul pe care amenințările și vulnerabilitățile ar putea să le aibă asupra organizației. Organizațiile mici, cu o infrastructură limitată, ale căror operații nu necesită lucrul cu informații confidențiale sau personale, de obicei, nu mențin un Sistem de Management al Securității Informației, ci mențin un
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
determinarea riscurilor de securitate a informațiilor ca parte a managementului riscurilor; * managementul riscurilor de securitate a informațiilor; * selectarea măsurilor; * declarația de aplicabilitate. Riscurile de securitate a informațiilor și managementul acestora reprezintă elemente de bază în cadrul S.M.S.I., prin care vulnerabilitățile și amenințările sunt identificate, iar riscurile cu care se confruntă organizația sunt analizate și evaluate în vederea stabilirii unor măsuri corespunzătoare de tratare. După cum se observă și în figură, determinarea riscurilor de securitate a informațiilor este partea cea mai consistentă în cadrul procesului de
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
O primă abordare a managementului riscurilor de securitate a informațiilor Managementul riscurilor implică mai multe etape specifice, necesare pentru atingerea obiectivelor stabilite privind securitatea informațiilor. Etapele 17 care sunt prezentate și în figura 4.7. vizează: * evaluarea resurselor organizației; * evaluarea amenințărilor existente cu privire la securitatea informațiilor; * evaluarea vulnerabilităților organizației; * evaluarea riscurilor de securitate a informațiilor; * determinarea măsurilor (variante posibile); * luarea deciziilore cu privire la securitatea informațiilor. Figura 4.7. Managementul riscurilor de securitate a informațiilor etape 18 Aceste etape pot fi văzute și ca
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
unei soluții acceptabile pentru organizație. Atunci când se decide introducerea de elemente noi în analiză trebuie avuți în vedere următorii factori: 1) introducerea de noi elemente se face până la încadarea în riscul acceptat de organizație; 2) încadrarea de noi bunuri/valori, amenințări, măsuri de securitate se face în limita resurselor avute la dispoziție. Trebuie avute în vedere mai multe modalități de a cuantiza beneficiile aduse organizației în urma procesului de management al riscurilor de securitate a informațiilor și anume: 1) diminuarea riscului în
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
resursele organizației ținte. Pentru atacator, țintele s-ar putea să aibă valoare diferită decât valoarea atribuită de administratorul resursei. Prin urmare, o clasificare eficientă trebuie să țină cont de ambele viziuni asupra resursei: cea a atacatorului și cea a administratorului. ( Amenințările cu privire la securitatea informațiilor organizației Etapa de identificare și evaluare a amenințărilor este extrem de importantă în procesul de management al riscurilor de securitate a informațiilor. Ea necesită experiență, este subiectivă și pentru aceasta sunt folosite o serie de informații. În principal
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
valoare diferită decât valoarea atribuită de administratorul resursei. Prin urmare, o clasificare eficientă trebuie să țină cont de ambele viziuni asupra resursei: cea a atacatorului și cea a administratorului. ( Amenințările cu privire la securitatea informațiilor organizației Etapa de identificare și evaluare a amenințărilor este extrem de importantă în procesul de management al riscurilor de securitate a informațiilor. Ea necesită experiență, este subiectivă și pentru aceasta sunt folosite o serie de informații. În principal, evaluarea amenințărilor trebuie să răspundă la următoarele tipuri de întrebări 22
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
securitatea informațiilor organizației Etapa de identificare și evaluare a amenințărilor este extrem de importantă în procesul de management al riscurilor de securitate a informațiilor. Ea necesită experiență, este subiectivă și pentru aceasta sunt folosite o serie de informații. În principal, evaluarea amenințărilor trebuie să răspundă la următoarele tipuri de întrebări 22: * cine sunt potențialii atacatori/dușmani? * ce rău pot face aceștia? * care este impactul asupra organizației dacă se întâmplă un incident de securitate a informațiilor? * care este probabilitatea de apariție a unui
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
vulnerabilități ale proceselor organizației; * vulnerabilități hardware; * vulnerabilități arhitecturale; * vulnerabilități software; * vulnerabilități ale personalului etc. ( Riscurile de securitate a informațiilor, determinarea măsurilor și luarea deciziilor privind securitatea informațiilor După ce resursele au fost identificate și evaluate, după ce au fost analizate vulnerabilitățile și amenințările cu care organizația se confruntă, următorul pas este determinarea riscurilor de securitate a informațiilor ce pot apărea. Riscul de securitate a informațiilor poate fi definit ca: Risc = Impact x Probabilitatea impactului (4.2) unde probabilitatea impactului = probabilitatea ca vulnerabilitatea unei
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
desfășoară activitatea. De asemenea, tot aici se definește și relația dintre acest mediu și organizație. Mediul extern, de obicei include: * condiții sociale și culturale; * mediul concurențial; * grupuri externe interesate; * mediul legislativ, financiar, politic etc. Este de asemenea foarte important ca amenințările/oportunitățile venite din exteriorul organizației să fie atent luate în considerare. ( Definirea mediului intern La fel ca la orice alt proces al organizației, este foarte important să se cunoască foarte bine organizația (procesele organizației, resursele/bunurile ce trebuie protejate, vulnerabilitățile
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
specializați, precum și schimbul de informații cu alte organizații trebuie planificate și implementate atunci când este nevoie. Schimbul de informații și de experiență poate fi extrem de benefic pentru organizație. 4.3.2. Determinarea riscurilor de securitate a informațiilor În cadrul organizațiilor, vulnerabilitățile și amenințările pot afecta buna desfășurare a proceselor și îndeplinirea obiectivelor. Determinarea riscurilor de securitate a informațiilor cu care organizația se confruntă este o etapă esențială în procesul de management al riscurilor. Determinarea riscurilor de securitate, proces global de analiză și evaluare
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]
-
tratare și măsuri. În cele ce urmează sunt detaliate cele trei subetape (conform figurii 4.9) ale determinării riscurilor de securitate a informațiilor din organizații. 4.3.2.1. Identificarea riscurilor de securitate a informațiilor În această fază sunt identificate amenințările și vulnerabilitățile din organizație. Acest proces trebuie să fie atent monitorizat astfel încat niciun risc major de securitate a informațiilor să nu fie exclus. Este foarte important pentru organizație ca toate riscurile privind securitatea informațiilor să fie identificate și înregistrate
Asigurarea securităţii informaţiilor în organizaţii by Bogdan-Dumitru Ţigănoaia () [Corola-publishinghouse/Science/894_a_2402]