15,564 matches
-
În primele zile ale statului Israel modern, a existat o mare lipsă de locuințe pentru noii imigranți evrei care s-au întors în patria istorică. în aceste împrejurări. Ministerul Locuințelor al Israelului a hotărât să aloce spații din fostele case arabe pentru cazarea a mii de imigranți evrei din Africa de nord. Deoarece cartierul se afla imediat lângă „zona nimănui” de lângă „linia verde”, cetățenii israelieni din zonă erau expuși zi de zi vreme de 20 ani focurilor de armă ale unor
Musrara () [Corola-website/Science/336983_a_338312]
-
cazarea a mii de imigranți evrei din Africa de nord. Deoarece cartierul se afla imediat lângă „zona nimănui” de lângă „linia verde”, cetățenii israelieni din zonă erau expuși zi de zi vreme de 20 ani focurilor de armă ale unor trăgători arabi din partea controlată de Iordania. Această realitate s-a schimbat odată cu Războiul de Șase Zile din iunie 1967, când Israelul a respins cu succes atacul Iordaniei și a reunit Ierusalimul. În anul 1971 s-a organizat în cartier o mișcare de
Musrara () [Corola-website/Science/336983_a_338312]
-
de Șase Zile din iunie 1967, când Israelul a respins cu succes atacul Iordaniei și a reunit Ierusalimul. În anul 1971 s-a organizat în cartier o mișcare de protest a tinerilor evrei din familiile din cartier, provenite din țările arabe, mai ales din Africa de Nord, care s-au autodenumit „Panterele negre”. Mișcarea a apărut pe fondul sentimentelor de fustrare, a sărăciei și șomajului în rândurile unei părți a populației evreiești orientale și protesta contra establishmentului dominat de partidele social-democrate și evrei
Musrara () [Corola-website/Science/336983_a_338312]
-
o anumită măsură și în alte cartiere și localități dezavantajate din Israel, a format o mică formație politică radicală de stânga cu acelaș nume, care a intrat pentru o vreme și în parlament. Cartierul se situează la limita dintre cartiere arabe la est și cartiere evreiești la vest, între cartiere evreiești ultraortodoxe la nord și laice la vest. Musrara este în zilele noastre o mărturie vie a trecutului zonei și a Ierusalimului începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea. Fiecare etapă
Musrara () [Corola-website/Science/336983_a_338312]
-
până în anii 1970. timp în care cartierul a purtat stigma sărăciei și delăsării. Este și etapa protestului social, reflectat de mișcarea „Panterelor negre”. În anii 1950-1960 au fost construite în cartier circa 380 clădiri noi, restul de 480 fiind case arabe istorice din perioada precedentă. . În această perioadă o parte din cartier a devenit populată de evrei ultraortodocși. La sfârșitul secolului al XX-lea și începutul secolului al XXI-lea Musrara a devenit centrul mai multor instituții de cultură și arte
Musrara () [Corola-website/Science/336983_a_338312]
-
882 - 21 mai 942) a fost un rabin evreu egiptean și irakian, cărturar erudit, filozof , poet liturgic, filolog și traducător, conducător al academiei talmudice (ieșiva) din Sura, reprezentant al „geonimilor” evreilor babilonieni. A scris mai ales în limba arabă-evreiască, graiul arab al evreilor din Egiptul și Irakul medieval. s-a remarcat prin cunoașterea adâncă a textelor sacre ale iudaismului și a gândirii filozofice și a științelor din vremea sa, El este autorul unor cărți în probleme de filologie și gramatică ebraică
Saadia Gaon () [Corola-website/Science/337006_a_338335]
-
autorul unor cărți în probleme de filologie și gramatică ebraică, al unor poezii liturgice - piyutim, lucrări filozofice. Saadia Gaon a fost cel dintâi cărturar care s-a ocupat în mod sistematic de gramatica limbii ebraice, fiind influențat de cercetătorii gramaticii arabe care au activat în vremea sa. De aceea este considerat primul dintre gramaticienii evrei din evul mediu. Între elevii sau în acest domeniu se pot menționa gramaticienii Dunash Ben Lavrat și Menahem Ben Saruk. Porecla Al Fayumi demostrează că Saadia
Saadia Gaon () [Corola-website/Science/337006_a_338335]
-
și filozofiei grecești. Saadia Gaon a lăsat scrieri în multe domenii și a avut un rol de deschizător de drumuri în toate genurile literaturii teologice evreiești. A fost primul comentator al Bibliei ebraice de după Talmud, a tradus Pentateuhul în limba arabă, a fost primul comentator al Mișnei și al Talmudului, și al doilea autor al unei Cărți de rugăciuni iudaice (Sidur Tefila), fiind precedat în aceasta doar de Amram Gaon. El a fost și primul autor de gramatici ale limbii ebraice
Saadia Gaon () [Corola-website/Science/337006_a_338335]
-
Arta este cea mai profundă expresie a creativității și a avut dintodeauna un rol important în istoria fiecărei civilizații. Pentru a înțelege o cultură, trebuie observată arta reprezentativă acesteia, iar spațiul arab este un altfel de caz. La un anumit nivel, se poate spune că arta este <nowiki>"</nowiki>fereastra către sufletul lumii arabe". Arta islamică include toate formele de artă vizuală apărute în spațiul arab, locuit sau condus de civilizații islamice
Arta Contemporană în Spațiul Arab () [Corola-website/Science/337434_a_338763]
-
rol important în istoria fiecărei civilizații. Pentru a înțelege o cultură, trebuie observată arta reprezentativă acesteia, iar spațiul arab este un altfel de caz. La un anumit nivel, se poate spune că arta este <nowiki>"</nowiki>fereastra către sufletul lumii arabe". Arta islamică include toate formele de artă vizuală apărute în spațiul arab, locuit sau condus de civilizații islamice, începând cu secolul al VII-lea. Astfel, cu o istorie de peste 1400 de ani, putem spune că arta a avut dintotdeauna un
Arta Contemporană în Spațiul Arab () [Corola-website/Science/337434_a_338763]
-
observată arta reprezentativă acesteia, iar spațiul arab este un altfel de caz. La un anumit nivel, se poate spune că arta este <nowiki>"</nowiki>fereastra către sufletul lumii arabe". Arta islamică include toate formele de artă vizuală apărute în spațiul arab, locuit sau condus de civilizații islamice, începând cu secolul al VII-lea. Astfel, cu o istorie de peste 1400 de ani, putem spune că arta a avut dintotdeauna un rol important în civilizația arabă, iar artiștii contemporani găsesc în continuare inspirație
Arta Contemporană în Spațiul Arab () [Corola-website/Science/337434_a_338763]
-
formele de artă vizuală apărute în spațiul arab, locuit sau condus de civilizații islamice, începând cu secolul al VII-lea. Astfel, cu o istorie de peste 1400 de ani, putem spune că arta a avut dintotdeauna un rol important în civilizația arabă, iar artiștii contemporani găsesc în continuare inspirație în culorile vibrante, formele geometrice deosebite, decorațiile interioare, artizanatul, arta textilă, mozaicurile și caligrafia artei islamice, considerate acum „artă clasică”. Arabescul, respectiv formele geometrice florale sau vegetale sunt un element recurent în arta
Arta Contemporană în Spațiul Arab () [Corola-website/Science/337434_a_338763]
-
sale, precum și a oricărui profet islamic, dar pictarea oricărei alte figuri umane sau animale este descurajată de hadith-uri. Figuri decorative umane sau animale, în special la vânătoare, se regăsesc în pictura laică, dar potretele au avut o dezvoltare lentă. Primăvara arabă (2010-2011) a adus un suflu nou lumii artistice din spațiul arab, artiștii contemporani găsindu-și inspirația în evenimentele recente și reușind să îmbine în operele lor politica, teme sociale, spiritualitatea și erotismul. A apărut o nouă formă de manifestare a
Arta Contemporană în Spațiul Arab () [Corola-website/Science/337434_a_338763]
-
umane sau animale este descurajată de hadith-uri. Figuri decorative umane sau animale, în special la vânătoare, se regăsesc în pictura laică, dar potretele au avut o dezvoltare lentă. Primăvara arabă (2010-2011) a adus un suflu nou lumii artistice din spațiul arab, artiștii contemporani găsindu-și inspirația în evenimentele recente și reușind să îmbine în operele lor politica, teme sociale, spiritualitatea și erotismul. A apărut o nouă formă de manifestare a artei, graffiti-urile. Pictura de șevalet este un fenomen relativ nou
Arta Contemporană în Spațiul Arab () [Corola-website/Science/337434_a_338763]
-
găsindu-și inspirația în evenimentele recente și reușind să îmbine în operele lor politica, teme sociale, spiritualitatea și erotismul. A apărut o nouă formă de manifestare a artei, graffiti-urile. Pictura de șevalet este un fenomen relativ nou în lumea arabă, apărut la sfârșitul secolului al- XIX lea prin intermediul interesului arătat de unii artiști europeni față de spațiul arab, precum David Roberts și Jean-Léon Gérôme, care a introdus acest tip de artă în Egipt. Globalizarea și dezvoltarea comunicării dintre lumea arabă și
Arta Contemporană în Spațiul Arab () [Corola-website/Science/337434_a_338763]
-
și erotismul. A apărut o nouă formă de manifestare a artei, graffiti-urile. Pictura de șevalet este un fenomen relativ nou în lumea arabă, apărut la sfârșitul secolului al- XIX lea prin intermediul interesului arătat de unii artiști europeni față de spațiul arab, precum David Roberts și Jean-Léon Gérôme, care a introdus acest tip de artă în Egipt. Globalizarea și dezvoltarea comunicării dintre lumea arabă și Occident a condus la preluarea ideilor și curentelor artistice de către lumea arabă , dar totodată păstrând elemente tipice
Arta Contemporană în Spațiul Arab () [Corola-website/Science/337434_a_338763]
-
lumea arabă, apărut la sfârșitul secolului al- XIX lea prin intermediul interesului arătat de unii artiști europeni față de spațiul arab, precum David Roberts și Jean-Léon Gérôme, care a introdus acest tip de artă în Egipt. Globalizarea și dezvoltarea comunicării dintre lumea arabă și Occident a condus la preluarea ideilor și curentelor artistice de către lumea arabă , dar totodată păstrând elemente tipice arabe. Până la mijlocul secolului al XIX-lea, în lumea arabă nu existau cursuri sau facultăți care să permită studierea și dezvoltarea aptitudinilor
Arta Contemporană în Spațiul Arab () [Corola-website/Science/337434_a_338763]
-
unii artiști europeni față de spațiul arab, precum David Roberts și Jean-Léon Gérôme, care a introdus acest tip de artă în Egipt. Globalizarea și dezvoltarea comunicării dintre lumea arabă și Occident a condus la preluarea ideilor și curentelor artistice de către lumea arabă , dar totodată păstrând elemente tipice arabe. Până la mijlocul secolului al XIX-lea, în lumea arabă nu existau cursuri sau facultăți care să permită studierea și dezvoltarea aptitudinilor artistice. În Iraq, de exemplu, bazele picturii de șevalet au fost puse de
Arta Contemporană în Spațiul Arab () [Corola-website/Science/337434_a_338763]
-
precum David Roberts și Jean-Léon Gérôme, care a introdus acest tip de artă în Egipt. Globalizarea și dezvoltarea comunicării dintre lumea arabă și Occident a condus la preluarea ideilor și curentelor artistice de către lumea arabă , dar totodată păstrând elemente tipice arabe. Până la mijlocul secolului al XIX-lea, în lumea arabă nu existau cursuri sau facultăți care să permită studierea și dezvoltarea aptitudinilor artistice. În Iraq, de exemplu, bazele picturii de șevalet au fost puse de o echipă de ofițeri întorși acasă
Arta Contemporană în Spațiul Arab () [Corola-website/Science/337434_a_338763]
-
acest tip de artă în Egipt. Globalizarea și dezvoltarea comunicării dintre lumea arabă și Occident a condus la preluarea ideilor și curentelor artistice de către lumea arabă , dar totodată păstrând elemente tipice arabe. Până la mijlocul secolului al XIX-lea, în lumea arabă nu existau cursuri sau facultăți care să permită studierea și dezvoltarea aptitudinilor artistice. În Iraq, de exemplu, bazele picturii de șevalet au fost puse de o echipă de ofițeri întorși acasă de la pregătirea militară din Istanbul. Prin intermediul operelor lor, precum și
Arta Contemporană în Spațiul Arab () [Corola-website/Science/337434_a_338763]
-
au fost puse de o echipă de ofițeri întorși acasă de la pregătirea militară din Istanbul. Prin intermediul operelor lor, precum și prin cursuri private au reușit să răspândească conceptul de pictură în Irak. Unul dintre cei mai proeminenți artiști contemporani ai lumii arabe este Dia al-Azzawi (n.1939), care și-a devotat viața artistică răspândirii artei arabe contemporane. El s-a născut în Bagdad, Irak și este pictor, sculptor și grafician. A urmat cursurile Facultății de Arte de la Universitatea din Bagdad începând cu
Arta Contemporană în Spațiul Arab () [Corola-website/Science/337434_a_338763]
-
Istanbul. Prin intermediul operelor lor, precum și prin cursuri private au reușit să răspândească conceptul de pictură în Irak. Unul dintre cei mai proeminenți artiști contemporani ai lumii arabe este Dia al-Azzawi (n.1939), care și-a devotat viața artistică răspândirii artei arabe contemporane. El s-a născut în Bagdad, Irak și este pictor, sculptor și grafician. A urmat cursurile Facultății de Arte de la Universitatea din Bagdad începând cu anul 1958,unde a studiat Arheologia, la 9 ani după înființarea aceste secții universitare
Arta Contemporană în Spațiul Arab () [Corola-website/Science/337434_a_338763]
-
și grafician. A urmat cursurile Facultății de Arte de la Universitatea din Bagdad începând cu anul 1958,unde a studiat Arheologia, la 9 ani după înființarea aceste secții universitare, astfel, se poate spune că este un pionier al artei în lumea arabă modernă. Încă de la început, a tratat probleme politice și sociale, fiind puternic influențat de situația palestinienilor. În 1976 s-a mutat în Londra unde a dezvoltat un nou tip de artă, al qaseeda al-marsumah, sau „poemele desenate”, reprezentând astfel vizual
Arta Contemporană în Spațiul Arab () [Corola-website/Science/337434_a_338763]
-
influențat de situația palestinienilor. În 1976 s-a mutat în Londra unde a dezvoltat un nou tip de artă, al qaseeda al-marsumah, sau „poemele desenate”, reprezentând astfel vizual Al Mu'allaqăt sau „Cele șapte poeme”, prin grafică. Îmbină elemente clasice arabe precum caligrafia și păstrează culorile folosite la scrierea versurilor arabe, alb și negru, rareori roșu, pe un fundal alb, ilustrând impactul vizual și sonor transmis de poem,sub percepția artistului. Urmărește atingerea unui echilibru între textul scris și imaginea vizuală
Arta Contemporană în Spațiul Arab () [Corola-website/Science/337434_a_338763]
-
Londra unde a dezvoltat un nou tip de artă, al qaseeda al-marsumah, sau „poemele desenate”, reprezentând astfel vizual Al Mu'allaqăt sau „Cele șapte poeme”, prin grafică. Îmbină elemente clasice arabe precum caligrafia și păstrează culorile folosite la scrierea versurilor arabe, alb și negru, rareori roșu, pe un fundal alb, ilustrând impactul vizual și sonor transmis de poem,sub percepția artistului. Urmărește atingerea unui echilibru între textul scris și imaginea vizuală, dar uneori caută opoziția, tocmai pentru a ilustra sentimentele transmise
Arta Contemporană în Spațiul Arab () [Corola-website/Science/337434_a_338763]