15,099 matches
-
Ludwig Richter, în care lumea de la bătrân până la ultimul câine participă cu melancolie zâmbitoare la evenimentele capitale: nuntă, înmormîntare, festivități. În poezia lui Iosif, lipsită de "nervi", toată lumea e fericită de a fi nostalgică. Bătrânii vorbesc nepoților despre vremurile trecute, bunica toarce, moșnegii se uită cu gânduri de moarte după autumnalii cocori, câinele Grivei se ține după copil, poetul satului contemplă într-o dulce mâhnire nucul casei paterne: De mult s-au risipit și-acei Bătrâni ce-n umbră ți-au
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de nevroză și anemie atavică, atingând mai cu seamă viscerele și deci indirect sistemul nervos, de unde o exagerare a mizeriei și frica. Romanele sunt monografii de cartier și interesează mai ales prin aspectul colectiv. Astfel în Calea Văcărești Leia este bunica, trăind succesiv pe lângă fiii și nepoții săi. Fiica ei, Esther, se extenuează lucrând la mașina de cusut și moare canceroasă. Un alt fiu, Paul, plasator de articole de ocazie, moare de epilepsie. Moriț are nostalgia Americii și într-o bună
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a dus o vară-ntreagă prin grădină Viața lui obscură și timidă. Și împotriva cerului ostil Avea căsuța asta translucidă, - Atâta de subțire și de fină C-ar fi strivit-o-n palme un copil. Aproape totul, casa copilăriei, vremea bunicilor, e reconstituit cu mijloace olfactive. Odaia iubirii e miros de gutui și mere, iatacul bunicului iz de gutui și tutun: Aș aștepta să iasă din scrinul vechi de nuc Feliile de pâine cu dulceață Și vrafurile cărților cu poze În
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a consacrat pe Ion Pillat ca poet original și tradiționalist este Pe Argeș în sus, nu mult deosebit de celelalte dar mai condensat. În locul umbrelor secolului al XVIII-lea francez apar aici boierii autohtoni, Brătienii, romanticii noștri, bunicul iuncher sub Ghica-vodă, bunica oferind dulceață de chitră. Evocând mai ales locurile natale, propria-i familie, poetul pune vibrație sufletească. El are tactul de a îndepărta orice impresie de imitație, alegând versul învechit al lui Alecsandri, căruia îi respectă chiar stângăciile. Totdeodată devine un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pridvor, livezi de pruni, suman alb de zăpadă, bunicul este evocat cu tabieturile lui valahe, prin putina în care făcea băi de nuc, casa bătrână prin mirosuri de șerbeturi: Prin ochelari de geamuri privea cu ochi de lampă Ca o bunică bună la nepoțelul mic. Pe-atunci știam că-i vie; azi nu mai știu nimic: Apăs cu nepăsare de om pe-a ușii clampă. Sub coperișul care îi sta ca un bonet, Glicina ce pe tâmple cădea ca o șuviță
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-o fată în largă crinolină. Privind cu ea sub lună câmpia ca un lac, Bunicul meu desigur i-a recitat "Le Lac". Iar când deasupra casei ca umbre berze cad, Îi spuse "Zburătorul" de-un tânăr Eliad... Ca ieri sosi bunica... și vii acuma tu: Pe urmele berlinei trăsura ta stătu. Același drum te-aduce prin lanul de secară, Ca dânsa tragi în dreptul pridvorului, la scară. Subțire, calci nisipul pe care ea sări. Cu berzele într-însul amurgul se opri... Și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
unor anchete personale, ajunsese la încheierea că românii sunt perfect sănătoși și fără sensul tragicului, specificul unui autohton fiind de a fi "gol ca un butoi gol". Titlurile denotă obsesia: O moarte care nu dovedește nimic, Conversații cu o moartă, Bunica se pregătește să moară. Poză sau adevăr, întîmplarea a făcut ca scriitorul să moară tânăr, dând fixațiunii sale calitatea unei turburătoare presimțiri. Încolo motivul literar unic este raporturile între bărbat și femeie. Egoist și experimentalist, eroul lui Anton Holban se
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tot ce știa", fiind și "extrem de influențabilă". Gestul statornic al bărbatului e acela de a dezerta: "Să fiu destul de tare ca să plec, fără să mă reție fiecare din vaietele ei". Excelente sunt cele două nuvele, Conversații cu o moartă și Bunica se pregătește să moară, ridicate amândouă pe teoria proustiană a memoriei. În cea dintâi eroul se duce la mormântul Irinei și, reactualizând purtările răposatei, își creează motive de a fi gelos și de a urî; în cea de a doua
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a oferit nici un fel de diplomă celor care l-au absolvit”{\cîte 96}. Economistul și agronomul Ion Isăcescu este originar din Român, unde a văzut lumina zilei la 24 iunie 1818. Supranumele de la Brad și l-a luat de la satul bunicilor din apropierea Românului. Este elev al Școlii de la Trei Ierarhi și-i are ca profesori între alții pe Eftimie Murgu și Gheorghe Asachi. Face studiile superioare la Academia Mihăileană, pe care le continua timp de patru ani în Franța, fiind preocupat
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
trecutului urbei; un străunchi după mamă, Manolachi Drăghici, a publicat în 1857 Istoria Moldovei pe timp de 500 de ani până în zilele noastre (lucrare parțial memorialistică), după ce tradusese Iconomia rurală și dumesnică și întocmise o carte de bucate, Rețete cercate; bunica, Elena Drăghici, a tradus în 1858 romanul Adolphe al lui Benjamin Constant. Avocat și magistrat la Roman, unchiul Emanoil Arghiropol („moșu Manole”) compunea proză (Nuvele române) și a scos două periodice, „Jurnal pentru toți” (Iași, 1868-1869) și „Romanu” (1879-1892), unde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
ironic, între a percepe și a transfigura decăderea unui tânăr „născut bătrân”, dependent de universul citadin și de familie, S. trece, după Nicolae Breban, prin câteva teme esențiale: amurgul zeilor, mitul morții și al prieteniei, erosul feminin sacru (Doamna Theresa, „bunica”, este un astfel de personaj). „Visam să scriu un roman ca o suită de senzații, o carte ca un flux de imagini” - ar fi arta poetică a autorului-personaj. Tratat asupra cozii este un eseu despre așa-numita „epocă de aur
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289665_a_290994]
-
aceștia nu prea și-au făcut treaba („Larry Târâie-Brâu”, „Carol Hoinara”, „Sam Adormitul”). „Dacă lucrul cel mai bun la care te poți aștepta este o insultă”, spuneau angajații, „ce rost are să te mai chinui?”. În căutarea unei vorbe de Încurajare Bunica mea era o femeie deosebită. Venită din Germania, compensa lipsa de cunoștințe de limba engleză prin prezența sa impunătoare. În familia noastră, obișnuiam să glumim Întrebând-o În fiecare an ce-și dorește de Crăciun. „Freau doar o forbă bună
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
ian. 1937. 61 G. Călinescu, "Eugen Lovinescu", în Viața Românească, an XXIX, nr. 7, iulie 1937. 62 Gabriela Omăt semnalează geneza personajului Tanti Dora, identificat unui model real: Antoaneta Lovinescu, mama lui Anton Holban, sora criticului; mama lui Lovinescu din Bunica se pregătește să moară e de regăsit în Acord final drept "coana Raluca", sora Dorei și mama lui Mili vezi E. Lovinescu, "Sburătorul". Agende literare, vol. V, ed. cit., pp. 632-634. 63 Idem, p. 633. 64 Vezi comentariile Gabrielei Omăt
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ascuns într-un pâlc de salcâmi, satul Șuletea, comună natală a scriitorului Virgil Caraivan, unde a trăit mai toată viața și unde a redactat revista sa cu preocupări folclorice și materiale inedite istorice: ”Răzeșul”. În fine ajungem la Dodești, satul bunicilor scriitorului, cu căsuțe răsfirate pe deal, între livezi. Romanul Sfîrlează cu fofează descrie această regiune apreciată de inima lui, în care evocă oamenii, obiceiurile, ocupațiile, aspirațiile, durerile lor. Sătenii erau un neam de oameni așezați, cu vorbă domoală, harnici și
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93467]
-
realizarea activității 6. Realizarea independența a grafismului de către elevi Pregătirea climatului psihopedagogic necesar desfășurării lecției Asigurarea materialelor didactice. → În lecția de scriere trecută ați învățat să realizați un grafism (semn grafic) cu care am facut gărduțul de la ferma animalelor/casă bunicii. → Astăzi, vom învăța să scriem același semn: bastonata cu întorsătură în partea de sus, pe alte fișe și pe caiet. Tema lecției de astăzi este „Bastonul bunicului”. → Ce alte semne grafice ați învățat să realizați/scrieți până acum? Se realizează
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
e diferen]iate; citirea model a textului de c\tre profesor; citirea în lan] un copil cîte[te câte o propozi]ie; cer recunoa[terea semnelor de punctua]ie; citirea selctiv\ „Citi]i propozi]ia în care este vorba de bunica!” etc.; reîntregirea textului: un elev cîte[te textul integral. Conversa]ia Plan[e model Explică]ia Lectură profesorului Conversa]ia Litere din alfabetar Explică]ia Conversa]ia Explică]ia Munc\ independent\ Fi[e individuale Metodă fonetic\ analiticosintetic\ Conversa]ia Fi
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
zâmbind mereu, voioasa, Esti tot timpu-n jurul meu Tu mă-nveți, măicuța scumpă Muncă să îmi fie dragă. Și-ale tale sfaturi bune Să le țin o viață ntreagă. Și-ale tale sfaturi bune Să le țin o viață-ntreagă Bunica de {ț. O. Iosif Cu părul nins, cu ochii mici Și calzi de duioșie, Aievea parcă văd aici Icoana firavei bunici Din frageda-mi pruncie. Torcea, torcea, fus după fus, Din zori și până-n seară. Cu furca-n brâu, cu
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
sfaturi bune Să le țin o viață ntreagă. Și-ale tale sfaturi bune Să le țin o viață-ntreagă Bunica de {ț. O. Iosif Cu părul nins, cu ochii mici Și calzi de duioșie, Aievea parcă văd aici Icoana firavei bunici Din frageda-mi pruncie. Torcea, torcea, fus după fus, Din zori și până-n seară. Cu furca-n brâu, cu gândul dus, Era frumoasă de nespus, În portu-i de la țară. ¾ S|RB|TOAREA PAȘTELUI Doamne, Doamne Doamne, Doamne, ceresc tata, Noi
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
reprezentări paleoastronautice care le însoțesc. Unic și fabulos este și Dealul lui Iorgu. În universul lui pătrunzi aproape extatic, punându-ți "sub creștet perină din iarbă uscată și floare măcinată de amintiri" (p. 116). Dealul lui Iorgu este populat de bunica Maria, cetățean de onoare în Farmacia Raiului, specialist recunoscut în legarea oaselor. Infiorătoare sunt și dihăniile canine ce populează acel loc, câini cu ochii negri murdăriți de "albastrul libertății dintâi" (p. 116). Hotarul dintre lumea noastră de aici și lumea
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
ce-i știu pe clasici, Măcar după ureche, Pot pune mărturie: Eu Însumi m-am scăldat În fluvii de poeme. Și cum am mai zburdat! Dar, luând În mână pana, Aveam un obicei. Să-mi spun mereu, ce-i spuse, Bunica fetei ei: «Copilă, sunt bătrână. Mai am puțin și plec. Dar știu ceva rețete, Cari, veșnic nu se trec. Ascultă-mă. Dulceața S-o faci legată tare Și-ți ține - de-i borcanul Oricât de mic ori mare. Să n-
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
alfabet... al învățării, în aceeași primă vacanță de școlar... Angelica Hobjilă VACANȚA Vacanța a sosit Cu bucurie mare! Ne vom juca la nesfârșit Ne vom bronza la soare. Cu tata și cu mama vom pleca La munte și la mare. Bunica ne așteaptă și la ea, Că ne iubește tare. Ce bine e! Ce bine e! Vacanța ne priește! Joacă, cântec, veselie Odihna ne întărește. VARA E prima zi de vară. Zilele tot mai calde ne anunță că îndată sosește vacanța
Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
s-au privit nedumeriți. 1. Dă un titlu potrivit acestui text ( sub forma unui proverb). 2. Scrie cuvinte cu sens opus pentru cuvintele: câștigă , liniștit, ceartă, nedumeriți LA GURA SOBEI Înserarea coboară peste sat. Pe cer au apărut stele strălucitoare. Bunica stă cu nepoata lângă sobă. Ea împletește. Pisica toarce: -Bunico, îmi spui o poveste? -Da! Știu o poveste cu un balaur uriaș. Să nu te sperii. Balaurul va dispărea răpus de un voinic. Ce bine! se bucură nepoata. Ești cea
Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
nepoata lângă sobă. Ea împletește. Pisica toarce: -Bunico, îmi spui o poveste? -Da! Știu o poveste cu un balaur uriaș. Să nu te sperii. Balaurul va dispărea răpus de un voinic. Ce bine! se bucură nepoata. Ești cea mai bună bunică din lume! 1. Formulează propoziții cu cuvintele: balaur, bunica 2. Ce basm ai citit? 3. Scrie care erau personajele din basmul citit? ÎNTÂLNIRE Într-o dimineață caldă de vară am ieșit la plimbare prin grădină. Soarele era deja la lucru
Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
spui o poveste? -Da! Știu o poveste cu un balaur uriaș. Să nu te sperii. Balaurul va dispărea răpus de un voinic. Ce bine! se bucură nepoata. Ești cea mai bună bunică din lume! 1. Formulează propoziții cu cuvintele: balaur, bunica 2. Ce basm ai citit? 3. Scrie care erau personajele din basmul citit? ÎNTÂLNIRE Într-o dimineață caldă de vară am ieșit la plimbare prin grădină. Soarele era deja la lucru. Pe o petală de tradafir, o albină își usca
Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
Mărcele, copi, gireșe, preteni, giocel, mince, îngețată, pace, paraschiva, gerneală, șcaun, frigider, giuperci, ocilari, pansele. SCUFIȚA ROȘIE A fost odată o fetiță căreia mama sa i-a spus Scufița Roșie. Într-o zi, Scufița Roșie a plecat prin padure, la bunica sa, ca să-i ducă de mâncare. Ea s-a întâlnit cu lupul cel lacom și prefăcut. Lupul a întrebat-o pe fetiță: -Unde te duci, Scufiță Roșie? Scrie ce a răspuns Scufița la întrebarea lupului. Desparte în silabe cuvintele: lupul
Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]