15,443 matches
-
un orizont gros de humus, ocupă areale importante pe interfluviul Suceava-Siret, implicit și în Depresiunea Liteni. Suprafețele structurale sunt slab înclinate de la nord-vest spre sud-est și cunosc o dezvoltare importantă a solurilor podzolice brune. Caracteristicile solurilor extramontane favorizează îndeosebi cultura cartofului, cerealelor păioase, plantelor tehnice, porumb, etc. Aprecierea calității solurilor se face prin încadrarea lor în clase de calitate, așa cum au fost ele definite în studiile de specialitate și în legislația în vigoare: „Studiul fondului funciar al României”, elaborat de I.G.F.C.
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
de secții de prestări servicii. După Revoluție, în comună s-au înființat peste 100 de SRL-uri. Terenurile comunei se împart în: - Teren agricol: total: 7725 de hectare - Fond forestier: 3538 de hectare Terenul agricol arabil este cultivat cu porumb, cartofi, grâu, orz, ovăz, legume, trifoi și lucernă, dar cerealele care se cultivă în Moisei nu ajung pentru hrana întregii populații nici măcar 3 luni pe an. Pomicultura este o altă ocupație de bază, la care se adaugă creșterea vitelor, cea mai
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
dacă au sau nu au vite și păsări”. În 1945, normele respective au fost majorate considerabil. Erau stabiliți și termenii predării produselor la stat, avertizându-se: „Gospodăriile care nu vor îndeplini obligațiile de predare a cerealelor, semințelor de floarea- soarelui, cartofilor și fânului în termenele stabilite, vor fi trese la răspundere prin judecată, în ordinea stabilită de Hotărârea Sovnarcomului URSS din 24.XI.1942” La 20 decembrie 1946, liderii sovietici din județul Soroca îi raportau secretarului CC al PC(b)M
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
motiv pentru care sunt folosiți în alimentație, dar și ca furaj. ii sunt originari din America de Sud, din regiunea Munților Anzi. În perioada precolumbiană, în zonele aflate azi în Chile, Peru, Ecuador și Columbia, se cultivau circa 200 de specii de cartof. După orez, grâu și porumb, cartofii reprezintă a patra sursă de energie alimentară. Cartofii sunt cultivați în peste 120 de țări și sunt consumați zilnic de peste un miliard de oameni. În anul 2007, recolta totală de cartofi a fost de
Cartof () [Corola-website/Science/299951_a_301280]
-
alimentație, dar și ca furaj. ii sunt originari din America de Sud, din regiunea Munților Anzi. În perioada precolumbiană, în zonele aflate azi în Chile, Peru, Ecuador și Columbia, se cultivau circa 200 de specii de cartof. După orez, grâu și porumb, cartofii reprezintă a patra sursă de energie alimentară. Cartofii sunt cultivați în peste 120 de țări și sunt consumați zilnic de peste un miliard de oameni. În anul 2007, recolta totală de cartofi a fost de 300 de milioane de tone. În
Cartof () [Corola-website/Science/299951_a_301280]
-
din America de Sud, din regiunea Munților Anzi. În perioada precolumbiană, în zonele aflate azi în Chile, Peru, Ecuador și Columbia, se cultivau circa 200 de specii de cartof. După orez, grâu și porumb, cartofii reprezintă a patra sursă de energie alimentară. Cartofii sunt cultivați în peste 120 de țări și sunt consumați zilnic de peste un miliard de oameni. În anul 2007, recolta totală de cartofi a fost de 300 de milioane de tone. În limba română, „cartof” derivă din germanul "Kartoffel", cuvânt
Cartof () [Corola-website/Science/299951_a_301280]
-
de specii de cartof. După orez, grâu și porumb, cartofii reprezintă a patra sursă de energie alimentară. Cartofii sunt cultivați în peste 120 de țări și sunt consumați zilnic de peste un miliard de oameni. În anul 2007, recolta totală de cartofi a fost de 300 de milioane de tone. În limba română, „cartof” derivă din germanul "Kartoffel", cuvânt care derivă prin intermediul limbii italiene din latinescul "tuber" („umflătură”). Cartoful a fost descoperit în Peru, de către spanioli, cam pe la 1530 și introdus, puțin
Cartof () [Corola-website/Science/299951_a_301280]
-
patra sursă de energie alimentară. Cartofii sunt cultivați în peste 120 de țări și sunt consumați zilnic de peste un miliard de oameni. În anul 2007, recolta totală de cartofi a fost de 300 de milioane de tone. În limba română, „cartof” derivă din germanul "Kartoffel", cuvânt care derivă prin intermediul limbii italiene din latinescul "tuber" („umflătură”). Cartoful a fost descoperit în Peru, de către spanioli, cam pe la 1530 și introdus, puțin după aceea, în Spania și în Italia. Originar din Chiloè, arhipelag al
Cartof () [Corola-website/Science/299951_a_301280]
-
consumați zilnic de peste un miliard de oameni. În anul 2007, recolta totală de cartofi a fost de 300 de milioane de tone. În limba română, „cartof” derivă din germanul "Kartoffel", cuvânt care derivă prin intermediul limbii italiene din latinescul "tuber" („umflătură”). Cartoful a fost descoperit în Peru, de către spanioli, cam pe la 1530 și introdus, puțin după aceea, în Spania și în Italia. Originar din Chiloè, arhipelag al Pacificului, la sud de Chile, "Patata" incașilor a fost importată în Spania și în țările
Cartof () [Corola-website/Science/299951_a_301280]
-
la sud de Chile, "Patata" incașilor a fost importată în Spania și în țările din sudul Europei către 1540. Patruzeci de ani mai târziu, amiralul englez Raleigh o introduce în Insulele Britanice și în Țările de Jos. În vremea aceea, cartoful trecea drept toxic pentru om, riscând să-i dea lepra, și nu servea decât la hrănirea vitelor. Un farmacist al armatelor franceze, prizonier în Germania, îl descoperă la fiecare masă în gamela lui. Întors în Franța, în 1763 „spițerul Armatelor
Cartof () [Corola-website/Science/299951_a_301280]
-
un leac al foametei. Însă, o violentă opoziție se declanșează și, în anumite provincii, se interzice cultivarea „plantei dăunătoare”. Parmentier a izbutit, totuși, să-i convingă pe Franklin, pe Lavoisier și pe rege, care își împodobește butoniera cu flori de cartofi. Planta nu era apreciată în Franța decât pentru calitățile ei ornamentale. În secolul al XVIII-lea, Parmentier s-a străduit s-o introducă în alimentație și nu fără greutăți: primii cartofi aveau un gust acru. Parmentier a perfecționat metodele de
Cartof () [Corola-website/Science/299951_a_301280]
-
pe rege, care își împodobește butoniera cu flori de cartofi. Planta nu era apreciată în Franța decât pentru calitățile ei ornamentale. În secolul al XVIII-lea, Parmentier s-a străduit s-o introducă în alimentație și nu fără greutăți: primii cartofi aveau un gust acru. Parmentier a perfecționat metodele de semănat și a înmulțit speciile, ceea ce, în cele din urmă, i-a permis să obțină varietăți cunoscute în zilele noastre. Totuși, populația rămânea neîncrezătoare. În 1771, Academia de Medicină din Paris
Cartof () [Corola-website/Science/299951_a_301280]
-
1771, Academia de Medicină din Paris conchide că tuberculul e nedăunător și recomandă folosirea sa. Pentru a trezi interesul, chibzuit susținut de Ludovic al XVI-lea, Parmentier a recurs la numeroase subterfugii. El a intervenit pentru plantarea de terenuri cu cartofi la periferia Parisului (astăzi cartierele la Porte Maillot și Grenelle) și „a pus să fie păzite în mod ostentativ ziua, ca să îndemne populația să le fure noaptea”. Cartofii conțin amidon, vitamina C, fibre, proteine și mult potasiu. Cartoful conține glicoalcaloizi
Cartof () [Corola-website/Science/299951_a_301280]
-
recurs la numeroase subterfugii. El a intervenit pentru plantarea de terenuri cu cartofi la periferia Parisului (astăzi cartierele la Porte Maillot și Grenelle) și „a pus să fie păzite în mod ostentativ ziua, ca să îndemne populația să le fure noaptea”. Cartofii conțin amidon, vitamina C, fibre, proteine și mult potasiu. Cartoful conține glicoalcaloizi, cum ar fi solanina și ciaconina. Acești alcaloizi, care protejează planta, se găsesc în special în frunze, germeni, vlăstari și fructe. Expunerea la lumină, deteriorarea fizică și îmbătrânirea
Cartof () [Corola-website/Science/299951_a_301280]
-
terenuri cu cartofi la periferia Parisului (astăzi cartierele la Porte Maillot și Grenelle) și „a pus să fie păzite în mod ostentativ ziua, ca să îndemne populația să le fure noaptea”. Cartofii conțin amidon, vitamina C, fibre, proteine și mult potasiu. Cartoful conține glicoalcaloizi, cum ar fi solanina și ciaconina. Acești alcaloizi, care protejează planta, se găsesc în special în frunze, germeni, vlăstari și fructe. Expunerea la lumină, deteriorarea fizică și îmbătrânirea cresc conținutul de glicoalcaloizi din tuberculi, concentrațiile lor puternice aflându
Cartof () [Corola-website/Science/299951_a_301280]
-
prin sinteză de clorofilă, aceasta indicând cazurile în care tuberculii devin mai toxici; totuși acest indicator nu este sigur, deoarece înverzirea și acumularea de glicoalcaloizi se pot petrece una fără cealaltă. În România se cultivă în special următoarele soiuri de cartofi: Soiuri târzii
Cartof () [Corola-website/Science/299951_a_301280]
-
fructiferi: măr, păr, prun, cireș etc. Majoritatea caselor erau cu două camere, una pentru dormit, iar cealaltă pentru gătit, care avea o vatră din cărămidă. Ele erau iluminate cu opaițul, feștila și apoi cu lampa. Oamenii se hrăneau cu varză, cartof și fasole. Primăvara și vara se consumau urzica, dragaveiul, ștevia, însă alimentul de bază rămânea mămăliga și turta. Hidrografia joacă un rol extrem de important în viața și activitatea oamenilor și este compusă din apele Jiului și Jilțului. Populația era în
Turceni () [Corola-website/Science/299956_a_301285]
-
în extremitatea nordică a insulei Newfoundland, Canada.. După o perioadă de explorări sponsorizate de marile națiuni europene, prima așezare a fost stabilită prin 1600. Europenii aduceau americanilor cai, pisici, vite și suine și în schimb se întorceau în Europa cu cartofi, curcani, tutun, fasole și dovleci. Mediul nou îi expunea pe coloniștii la diferite boli noi, necunoscute. Nativii (amerindienii) erau și mai sensibili față de bolile aduse de europeni, în special variola și rujeola. Amerindienii au pierit în număr mare înainte ca să
Istoria Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/299867_a_301196]
-
funciar, ceea ce caracterizează funcțiunea dominantă a locuitorilor din această zonă și care asigură posibilitățile de existență, dacă luăm în considerare ponderea suprafețelor ocupate de fânețe și pășuni ( circa 80%) din terenul agricol. Terenul arabil este cultivat în mare măsură de cartofi, porumb, grâu și legume de grădină. Suprafețele de pășuni și fânețe sunt folosite de către populația care este integrată în agricultură pentru creșterea animalelor. La ora actuală potrivit ultimului recensământ al animalelor locuitorii satului Rebra dețin următoarele efective de animale : Localitatea
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
asupra reginei Victoria. În 1850 regina a avut răni când a fost agresată de un fost ofițer de armată, Robert Pate. Atât Hamilton cât și Pate au fost condamnați la șapte ani. În 1845, Irlanda a fost lovită de mana cartofului. În următorii patru ani peste un milion de irlandezi au murit și un alt milion au emigrat în ceea ce s-a numit Marea Foamete Irlandeză. În Irlanda, Victoria a fost numită "Regina Foamete". Regina personal a donat 2.000 £ pentru
Victoria a Regatului Unit () [Corola-website/Science/299326_a_300655]
-
culturilor, există o diferențiere între zonele din județ. În zona Odorheiu Secuiesc și Cristuru Secuiesc, cu climă mai blândă, cerealele păioase și porumbul ocupă cea mai mare parte a suprafețelor arabile, alături de legume, sfeclă de zahăr, in pentru fuior și cartofi. În zonele Ciucului, Gheorgheni și Toplița, culturile de păioase (grâul de toamnă, orzoaica, ovăzul) și cartoful ocupă locul principal în asolament, urmate de in pentru fuior și sfeclă de zahăr. Cartoful de consum și de semințe de categorii biologice superiore
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
climă mai blândă, cerealele păioase și porumbul ocupă cea mai mare parte a suprafețelor arabile, alături de legume, sfeclă de zahăr, in pentru fuior și cartofi. În zonele Ciucului, Gheorgheni și Toplița, culturile de păioase (grâul de toamnă, orzoaica, ovăzul) și cartoful ocupă locul principal în asolament, urmate de in pentru fuior și sfeclă de zahăr. Cartoful de consum și de semințe de categorii biologice superiore se cultivă pe suprafețe mari în localitățile Tușnad, Sânmartin, Sânsimion și Miercurea Ciuc. Apa minerală este un
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
alături de legume, sfeclă de zahăr, in pentru fuior și cartofi. În zonele Ciucului, Gheorgheni și Toplița, culturile de păioase (grâul de toamnă, orzoaica, ovăzul) și cartoful ocupă locul principal în asolament, urmate de in pentru fuior și sfeclă de zahăr. Cartoful de consum și de semințe de categorii biologice superiore se cultivă pe suprafețe mari în localitățile Tușnad, Sânmartin, Sânsimion și Miercurea Ciuc. Apa minerală este un factor important al economiei din cele trei județe. În România, 40% din apa minerală îmbuteliată
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
ș.a.m.d., până la completarea celor patru laturi . Gastronomia din Ținutul Secuiesc face parte din cea maghiară, fiindcă combinația între tipurile de carne folosite (porc, vită, pui), condimentele (paprica, ardei, pătrunjel, cimbru, mărar, leuștean, tarhon, usturoi, ceapă) și legumemele preferate (cartofi, varză, castraveti, gogoșari) sunt în mare parte asemănătoare, dar totodată oamenii din regiune, care trăiesc mai ales în depresiuni, munți și dealuri au trebuit să acomodeze condiților geografice, astfel au creat o lume specifică de arome. Caracteristica de bază este
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
aprinseseră scânteia fotbalului la noi, aveam, în sfârșit, din anul 1959, o nouă echipă în divizia «C», după Gorjul și Flacăra Târgu Jiu. Lotul Pandurilor folosit de antrenorul emerit Tudor Paraschiva în sezonul 1962 - 1963 a fost următorul: Niculescu Doru(Cartof), Brumeanu, Moldovan - portari, Schipor, Grama, Coman, Cernătoiu, Lupulescu, Andronache, Barbu - fundași, Rizea, Drăgan, Stere, Năstase, Vâlceanu, Popescu - mijlocași, Vasilescu, Nelu Băloi, Dorobanțu, Paraschiv, Chițimia, Manole Băloi, viitorul cunoscut crainic sportiv, Gelepu Marcel, Chițu, Melinte, Naidin, Serghie, Predescu, Mazilu - atacanți. Primul
Pandurii Târgu Jiu () [Corola-website/Science/299440_a_300769]