15,207 matches
-
VIII-a gimnazială, editată la Blaj în 1898. În același an 1898 a fost ales canonic și confirmat odată cu Augustin Bunea - care fusese numit mai înainte - și Victor Smighelschi. În 1900 a participat la Conciliul al III-lea provincial, ca delegat al Capitulului arhidiecezan și a fost desemnat prim secretar. În 1901 a primit de la papa Leon al XIII-lea titlul de „prelat domestic”. În șematismul jubiliar al arhidiecezei pe anul 1900 a scris partea istorică Seria capitularilor, cuprinzând biografiile tuturor
Vasile Hossu (episcop de Gherla) () [Corola-website/Science/309052_a_310381]
-
procent de 8%, confirmând pe scena politică. După publicarea rezultatelor apar în presă informații cu privire la o viitoare fuziune a celor două partide PD și PLD În 3 decembrie 2007 se anunță fuziunea dintre cele două partide. Pe 15 decembrie 2007 delegați ale ambelor partide se întâlnesc într-o Convenție Națională Extraordinară, unde anunță fuziunea prin absorbție a PLD de către PD, adoptarea statului și a siglei electorale, noul partid urmând a se chema "Partidul Democrat Liberal"("PDL"). Se stabilește o nouă conducere
Partidul Democrat Liberal (România) () [Corola-website/Science/310611_a_311940]
-
România, reprezentat de mitropolitul Vlasie Mogârzan, preasfințitul episcop Ghenadie Băcăoanul, preasfințitul episcop Sofronie Suceveanul, preasfințitul episcop Flavian Ilfoveanul, preasfințitul episcop Teodosie Brașoveanul, preasfințitul episcop Antonie Ploieșteanul a săvârșit marele act de sfințire a bisericii. Alături de episcopii români, a fost și delegatul Sinodului de Rezistență din Grecia preasfințitul episcop Ambrozie de Methoni. La slujbă au participat și cei 50 de preoți și diaconi prezenți. Printre oficialitățile ce au luat parte la slujbă menționăm pe: domnul Gabriel Berca prefect al Municipiului Bacău, domnul
Biserica Sfântul Ilie din Bacău () [Corola-website/Science/308817_a_310146]
-
cei 50 de preoți și diaconi prezenți. Printre oficialitățile ce au luat parte la slujbă menționăm pe: domnul Gabriel Berca prefect al Municipiului Bacău, domnul Romeo Stavarache primar al Municipiului Bacău, domnul Constantin Scripăț viceprimar al Municipiului Bacău, și alți delegați.
Biserica Sfântul Ilie din Bacău () [Corola-website/Science/308817_a_310146]
-
PNȚ pentru județul Baia, precum și membru al delegației permanente a partidului. În 1940 este, împreună cu Virgil Solomon, secretar general adjunct al PNȚ, secretar General fiind Ghiță Popp. Este membru, în 1944, al comitetului de acțiune pentru răsturnarea regimului Antonescu, ca delegat, împreună cu Ghiță Popp, al PNȚ. În casa lui, din cartierul Vatra Luminoasă, se semnează, la 19 iunie 1944, pactul celor patru partide, care va fi pus în practică la 23 august 1944. Ministru al Agriculturii și Domeniilor în al doilea
Ion Hudiță () [Corola-website/Science/308848_a_310177]
-
în 1920 Partidul Social Țărănesc, unit în 1922 cu Partidul Țărănesc. A fost un apropiat al regelui Carol al II-lea și a contribuit semnificativ la vizita Reginei Maria în Statele Unite ale Americii în 1926. A fost numit, la 1928, delegat tehnic la Liga Națiunilor pentru propaganda românească în străinătate. Jean Pangal a fost licențiat [diploma nr. 1659/09.11.1915] și doctor [diploma nr. 18/25.02.1917] în drept al Universității din Iași. A fost deputat în Parlamentul României
Jean Pangal () [Corola-website/Science/308856_a_310185]
-
Independent existau puțini participanți la discuții, majoritatea conducătorilor partidului aflați în occident, printre care Eftimie Gherman și Sacha Volman refuzând orice legătură cu celelalte partide. Totuși la tratative au participat câțiva social-democrați, printre care Iancu Zissu, care se prezenta ca delegat al lui Constantin Titel Petrescu. Totuși, poziția lui era slăbită din cauza unei scrisori trimise în străinătate de un grup de membri ai Partidului Social Democrat Independent, rămași în România, care nega dreptul lui Zissu de a reprezenta partidul. Personalitatea cea
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
fapt, politicienii țărăniști căutau prin aceasta să-și creeze o poziție dominantă, care să-i aducă la putere după eliberarea țării, pe care ei o vedeau ca iminentă. Punctul de vedere al reprezentanților țărăniști nu a fost însă acceptat de delegații Partidului Național Liberal. În aceeași ședință Vintilă Brătianu susținea: "Azi, pe lângă partide, avem de a face și cu o cauză națională, care cere unirea tuturor românilor. Trebuie să ținem seama de partide, dar să căutăm să ne ridicăm ceva mai
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
un asemenea guvern în exil. Dar în același timp, dezideratul regelui ca comitetul să reprezinte pe românii din afara țării era imposibil de realizat în concepția unui guvern în exil, deoarece românii din exil nu aveau niciun motiv să considere că delegații partidului țărănesc din România îi reprezintă. O concepție diferită era cea care acorda prioritate aspectelor naționale. Susținătorii acestui punct de vedere considerau că problema României constituia o cauză națională nu una politică. Ipoteza că un comitet național în exil i-
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
impus, într-un mod oarecare de "Factorul Constituțional"" ("Factorul Constituțional" era sintagma prin care politicienii din acea vreme se refereau în corespondența lor la suveran). "În ceea ce mă privește, am considerat totdeauna aceste comitet ca fiind o farsă deplorabilă..." În afară de delegații Partidului Național Țărănesc, care nu aveau altă agendă decât cea de a constitui un guvern, alți participanți la discuții au preferat să nu aștepte și au inițiat alte acțiuni, independente de Comitetul Național. Dintre acestea se menționează: În ședința din
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
comitet a lui Vintilă Brătianu, arătând că Partidul Național Liberal este insuficient reprezentat numericește în Comitet și că această situație dăunează raporturilor de colaborare între partidele politice și între membrii comitetului. Deși propunerea a fost votată de toți participanții cu excepția delegaților național-țărăniști, cooptarea lui Vintilă Brătianu nu a fost transmisă regelui Mihai pentru aprobare, grupul țărănist considerând că o asemenea numire ar constitui o modificare a statului - afirmație incorectă deoarece statutul nu fixa numărul de membri ai comitetului. Ca urmare a
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
Petre-Lazăr, care consideră că nu poate accepta retragerea PNL din consiliu, deși nici generalul nici regele nu aveau niciun drept de a aproba sau desaproba această acțiune. În plus, generalul Petre-Lazăr interpretează că scrisoarea implică demisia sau retragerea mandatului de delegat în Consiliul Național al lui Mihail Fărcășanu, dacă inițiativa rămâne personală. . Deoarece scrisoarea lui Fărcășanu specifica limpede că era vorba despre o poziție a partidului liberal, nu o poziție personală, scrisoarea generalului Petre-Lazăr nu putea fi interpretată decât ca un
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
criză. Afirmația este evident făcută cu totală reacredință. De asemenea procesul verbal creează impresia că deciziile comitetului au fost făcute cu asentimentul Consiliului Partidelor Politice, ceea ce este, de asemenea, incorect, din moment ce Partidul Național Liberal se retrăsese din comitet și nici măcar delegații Partidului Țărănesc nu erau de acord cu decizia luată de comitet. La propunerea noului Comitet, la 4 noiembrie 1950, generalul Petre-Lazăr a transmis scrisoarea de numire a lui Constantin Vișoianu ca nou președinte al Comitetului Național de Coordonare Românească "în locul
Comitetul Național Român (1948) () [Corola-website/Science/308798_a_310127]
-
acolo a fost consacrat și Ioan Cherteș, în noaptea de Crăciun, 24/25 decembrie 1949). Cu toate precauțiunile luate pentru a nu se divulga acest secret, securitatea a aflat ce se întâmplase, și cu ocazia unei vizite, pe care un delegat al Ministerului Afacerilor Interne o făcea la Sighet, a spus tuturor: " Știați că aceștia doi, îi arăta pe Chinezu și Cherteș, sunt episcopi?". Toți au rămas uimiți de această revelație. Tot la Închisoarea Sighet un căpitan de securitate a repetat
Tit Liviu Chinezu () [Corola-website/Science/308951_a_310280]
-
României. A fost și rabin al garnizoanei din București și examinator al învățătorilor de limbă ebraică iar mai târziu a fost numit din partea Ministerului Instrucțiunii Publice reprezentant al Cultului Mozaic în Comitetul de Asistență Socială, prezidat de Regina Maria. Ca delegat al minorității evreiești din România a participat la Conferința de Pace de la Paris, din anul 1919, alături de dr. Wilhelm Filderman, fondatorul Uniunii Evreilor pământeni, cu care a avut o strânsă colaborare. În anii următori a putu avea satisfacția de a
Iacob Ițhak Niemirower () [Corola-website/Science/310457_a_311786]
-
(în limba poloneză: "Proces szesnastu") a fost o înscenare judiciară a 16 lideri ai Statului Secret Polonez, în cadrul unui proices ținut la Moscova în 1945. În februarie 1945, Delegatul guvernului din exil, alături de cei mai importanți membri ai Consiliului Unității Naționale și de comandantul suprem al Armia Krajowa (Armatei Teritoriale), au fost invitați din partea lui Stalin de generalul sovietic Ivan Serov la negocieri asupra eventualei lor participării la un
Procesul celor șaisprezece () [Corola-website/Science/304935_a_306264]
-
țară. Acuzaților nu li s-au respectat drepturile omului cele mai elementare și fuseseră torturați. Martorii generalului Leopold Okulicki nu li s-a permis să depună mărturie, ceea ce încălca până și legea sovietică. <nowiki>Membrii Consiliului Unității NAționale:</nowiki> Adjunctul Delegatului guvernului, Antoni Pajdak, a fost judecat într-un proces secret și condamnat la 5 ani de închisoare în noiembrie 1945. A fost eliberat în deabia în 1955. Ca urmarea a condamnărilor din proces, Statul Secret Polonez a fost lipsit de
Procesul celor șaisprezece () [Corola-website/Science/304935_a_306264]
-
(n. 9 martie 1934, Glinjeni, Regatul României - d. 15 septembrie 2015, Chișinău, Republica Moldova) a fost un actor din Republica Moldova, fost deputat în primul Parlament al Republicii Moldova în anii 1990-1994. a fost unul din cei 278 de delegați ai primului parlament al Republicii Moldova, care au votat Declarația de Independență a Republicii Moldova la 27 august 1991. În cariera sa, Mihai Volontir a jucat în 120 de roluri în teatru și film. Rolul lui Budulai i-a adus celebritate în
Mihai Volontir () [Corola-website/Science/304959_a_306288]
-
1856-1862 calea ferată Constanța-Cernavodă. Deoarece prin Tratatul de la Berlin (1878) Dobrogea i se atribuise României, compania engleză a solicitat răscumpararea căii ferate de către statul Român, cerând 18.752.706 lei aur. Colonelul Nicolae Dabija, ca reprezentant al statului român, și delegatul companiei engleze au semnat, la 9 noiembrie 1882, contractul de răscumparare, pentru suma de 16.800.000 lei, votată la 21 mai 1882 de Adunarea Deputaților, sumă care s-a plătit într-o singură rată, în 1882. În anul 1883
Nicolae Dabija (general) () [Corola-website/Science/304970_a_306299]
-
În 1928, Nicolae Titulescu îl transferă în aparatul delegației române la Liga Națiunilor de la Geneva. În perioada 1928 - 1930 lucrează la Geneva, împreună cu alți diplomați, dintre care este de relevat Savel Rădulescu, în echipa condusă de Nicolae Titulescu, care era delegatul permanent al României la Liga Națiunilor. În anul 1929 Eugen Filotti se însoară cu Elisabeta Tașcă, fiica profesorului Gheorghe Tașcă, la acea dată rectorul Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale. În 1930 este numit Director al Presei și al
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
teritoriul cedat în 1940. Eugen Filotti a descoperit discrepanța și a obținut rectificarea documentelor. După semnarea tratatului de pace, Eugen Filotti a fost numit ministru plenipotențiar la Roma. Nu a putut însă să-și ia postul în primire din cauza opoziției delegatului Uniunii Sovietice în comisia de aplicare a armistițiului, care mai avea drept de veto referitor la numirile diplomaților români în străinătate, chiar și după semnarea tratatului de pace. În consecință, în octombrie 1947, Eugen Filotti a cerut pensionarea. În perioada
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
Transilvania și Basarabia, luptător în revoluția rusească din 1917-1918 pentru dreptul popoarelor la autodeterminare, președinte-delegat al Comitetului pentru apărarea Transilvaniei lovite de Dictatul de la Viena din 1940, membru în Comitetul național român al Alianței universale pentru înfrățirea popoarelor prin Biserică, delegat al guvernului român pe lângă Sfântul Scaun la Roma, etc., etc. Domiciliat în Sibiu (România), strada Dr. Ioan Rațiu nr. 3 Sibiu, 31 octombrie 1956
Onisifor Ghibu () [Corola-website/Science/305079_a_306408]
-
a ocupat prima funcție publică - pârcălab de Covurlui. Odată cu internaționalizarea chestiunii românești, din 1855 Negri a început o carieră diplomatică, care a făcut din el cel mai de seamă diplomat român al următorului deceniu. În 1855, a fost trimis ca delegat al domnitorului Grigore Alexandru Ghica la Constantinopol și la Viena pentru a susține Unirea Principatelor Române. În 1856 a făcut parte din Comitetul Unirii, la Iași, iar în 1857 a fost ales deputat și vicepreședinte al Adunării Ad-hoc, convocate prin
Costache Negri () [Corola-website/Science/305984_a_307313]
-
pas spre normalizarea situației ecleziale, deoarece de la arestarea episcopului titular Anton Durcovici, ea fusese condusă doar de ordinarii substituți. Ceremonia înmânării acestei numiri a avut loc în capela Palatului arhiepiscopal din București la data de 3 aprilie 1978, în prezența delegaților Sfântului Scaun și a unui grup restrâns de preoți, între care se aflau pr. Andrei Gherguț, pr. Ioan Robu, pr. Grigore Duma și pr. Eduard Sechel. Instalarea sa ca ordinarius la Iași a avut loc în ziua de 4 aprilie
Petru Gherghel () [Corola-website/Science/306008_a_307337]
-
martie 1990, Papa Ioan Paul al II-lea l-a ales și l-a numit pe Mons. Petru Gherghel ca episcop de Iași. Consacrarea a fost oficiată la Seminarul din Iași, la 1 mai același an, de către cardinalul Angelo Sodano, delegat al papei Ioan Paul al II-lea, asistat de către IPS Ioan Robu, arhiepiscop și mitropolit romano-catolic de București și de PS Reinhard Lettmann, episcop de Münster (Germania). PS Petru Gherghe și-a ales ca motto al stemei episcopale versetul ""Ut
Petru Gherghel () [Corola-website/Science/306008_a_307337]