17,663 matches
-
s-a sculat de pe scaun și a alergat după bulgar să-l bată, bulgarul s-a înfuriat și el... Dar așa furie n-am văzut de când sunt eu. Noi ne am speriat. Au intervenit oamenii de serviciu și i-au despărțit...Pe urmă, crezi că s-au calmat?... De fel... Fierbeau amândoi de mânie. A trebuit să-i puie în cămașa de forță. (...)Nu putea să ierte cum un bulgar să-și permită atâta familiaritate cu el, încât să-i sune
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
dar acest temei nu justifică scoaterea definitivă din discuție a amintirilor pe care ei le lasă. în toamna lui 1889, derutați „ca niște vrăbii speriate” cum spun chiar ei, de moartea Maestrului, își caută alt drum în literatură și se despart de Radu Popea, redactorul șef al Fântânei Blandusiei și, pentru ca lucrurile să capete semnificație mai adâncă, numesc noua lor publicație tot... Fântâna Blandusiei. Așa se face că avem două publicații cu același titlu, iar după un timp revista celor tineri
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fie drept, că pierderea lui mintală este din stricarea de sânge totală, asta este foarte adevărat.(...) de ieri am putut să-l hrănesc, astăzi l-am plimbat o oră pe câmp, cu mare greutate l-a putut medicii să-l despartă de mine. (...) boala lui, ori aici sau la Viena cura este tot aceia, adică iod, mercur, Țitman; cît ceea ce privește apele minerale, care conțin mai mult iod acelea sunt folositoare (...) Cât despre fricțiuni și luarea iodului sunt mulțumită că m
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
încă nu știe că se pregătește să meargă la Lacu-Sărat, dar va ajunge la Iași, la consultul medicilor de acolo. 16/28 iulie: „La Pașcani, lui Mihai i-a venit mare slăbiciune, de ne-am speriat. La Verești ne-am despărțit. Nu sunt în stare a vă descrie impresia lui și a mea.(...) Ah! De s ar ținea de cuvânt domnul Focșa să ne înștiințeze îndată din Viena, cum a ajuns. Eu de la gară m-am dus direct la Isac, mi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
minte, numai ca corp se află încă sub cură, și de corp te asigur că se vindecă și nu va mai fi niciodată bolnav...”. 3 februarie: „... Mihai, de va căpăta pensie, apoi vă asigur eu, scumpă mamă, că nu se desparte niciodată de mine, măcar că Doamna Micle/ îl cheamă la București în fiecare scrisoare; dar necăpătând pensie, va fi silit săși caute un post, căci el mai are încă un defect în natura sa, căci după ce că-i sărac, apoi e și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
și celelalte chestiuni, pe care mahalaua noastră le confunda, și poate încă le confundă, cu mesele ce se învârtesc prin casă, purtate de spiritele care vin în contact cu lumea pământească, prin acest mijloc ciudat. Cititor pasionat, Gruber nu se despărțea de „Revue scientifique”, de „Le Livre”, și mai cu deosebire de Analele de la Salpetriere, pe care le purta veșnic în buzunar. În orice discuțiune, el găsea prilejul să vorbească de Charcot, de Ribot, de Binet și de alți savanți, ale
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
nu poate fi o chilie mănăstirească, deci rămâne foarte probabilă întâlnirea celor doi îndrăgostiți la Târgu Neamț - poate chiar în 1879, sau poate după această dată, oricând până în 1888, cu excepția fragmentelor temporale când se știe pozitiv că ei au fost despărțiți. Octav Minar descrie fugar locul, prin 1924: „într-o casă cu două etaje, din care cel de sus are un cerdac, locuiește bătrâna maică Fevronia Sârboaica, care a găzduit pe Veronica Micle și în casa căreia poeta și-a dat
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fost scos din scrierea limbii române în 1953, în aceeași epocă de elan electric despre care am amintit mai sus. Chestiunea este că scrierea tradițională românească are trei feluri de apostrof: unul strâns care leagă cuvintele, altul larg care le desparte - și, iată, unul postpus, foarte frecvent în poezia veche, mai ales la Dosoftei (dar foarte frecvent și în vorbirea liberă, așa-zis populară, de astăzi). Pe lângă acestea, mai există desigur și cratima, adică liniuța dintre cuvinte. Biata liniuță - astăzi a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
la o trupă teatrală. Pleacă la Blaj, de-aici la Viena. Se reîntoarce în țară fără a-și termina studiile. Relații cu o femeie măritată. Voiește să se facă catolic, ca luând-o în căsătorie să nu mai poată fi despărțit de ea. În urmă o părăsește, prea fiind ea a tuturora. Pleacă la Berlin să-și termine studiile, dar se întoarce în curând cum s-a dus, atras din nou de cea pe care o părăsise. Între anii 1874-1876 bibliotecar
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a a da sens cuvintelor importante din frază); „își promiseră unul altuia ca după moartea bătrânului M./icle/ să se căsătorească împreună; și atât era de învăpăiat Eminescu, că hotărâse să se facă catolic spre a nu se mai putea despărți niciodată.” Sunt simple supoziții ori afirmațiile cine știe cui; întreg romanul de dragoste dintre Eminescu și Veronica Micle se desfășoară, după Nicolae Pătrașcu, sub ochii „bătrânului domn M.”, al cărui nume îl ține în prima literă; singurul lucru serios de luat în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fost să fie Tu te-ai născut ca omul să se știe... Trăiești în noi și-n noi rămâi pe mai departe La Judecata Omului vei fi și dreaptă carte De n-ai fi tu, noi n-am mai ști desparte Durerile de bucurii, luminile de noapte Și n-am mai ști că Dumnezeu, departe Când jeluim în zilele sihastre, Sălășluiește și lucrează în lacrimile noastre. (Autorul - vol. CINE) LITANII ȘI PĂTIMIRI „Înlăcrimat, broboane topesc în rugăciune Paharul pătimirii, să-l
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
sufletească la cote înalte. Mulțumesc lui Dumnezeu pentru acest dar, ori de câte ori îmi aduc aminte. Părintele Nil Dorobanțu a fost băgat în aceeași cameră cu mine din eroare sau grabă. Eram sigur că a doua zi ofițerul poliției, securistul, ne va despărți. Eram doi oameni cu aceleași convingeri. Pentru acest fapt trebuia să fim izolați. Nu ne-am culcat și toată noaptea am depănat de toate. Părintele Nil Dorobanțu a servit la Mănăstirea Vladimirești împreună cu părintele Iovan și cu maica Mihaela care
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
numai noi doi eram în acea „cetate”. Încheiem frumusețea acelor clipe cu o rugăciune pentru cei adormiți întru Domnul, pentru cei vii, pentru noi, chiar poate de adio. Și așa s a și întâmplat. După numărul de dimineață am fost despărțiți pentru totdeauna, căci pe traseul lungilor ani de temniță nu ne-am mai văzut și nici nu am mai auzit nimic despre Sfântul Părinte Nil Dorobanțu. Înainte de mutarea sa din cameră, împreună am îngenuncheat și, cu glas domol, Părintele a
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
primul gardian rostește: „Dorobanțu, fă-ți bagajul!”. Eram pregătiți amândoi pentru această mutare de cum ne-am întâlnit. Părintele mă binecuvântează, făcând semnul crucii deasupra frunții mele, apoi mă îmbrățișează și pleacă însoțit de gardianul care aștepta la ușă. Ne-am despărțit pentru totdeauna, aici, pe pământ, până la marea revedere. Sfințindu-mi inima și toată ființa cu cuvintele calde ale trimisului și marelui slujitor al cuvântului lui Dumnezeu, am rămas iar singur, am rămas în așteptare, cu sufletul și cu trupul mai
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Horia a fost tras pe roată. S-a desfăcut apoi pachetul cu țărână de la Alba Iulia de către domnul învățător Iordache Popa, cu următoarele rânduri: „Acest pământ este udat cu sângele eroului Horia. Luat de pe locul așa zis „Cruci”, unde se desparte drumul Alba Iulia Paclișa, de pe șoseaua Cetate Gară. Aici a fost tras pe roată, de către unguri, Horia.” Alba Iulia, 28 octombrie 1927 Iordache Popa, învățător, com. Drâmbar, p.u. Alba Iulia ȚĂRÂNA de pe mormântul lui Avram Iancu S-a desfăcut
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
vom birui toate cumpenele vieții și toate vrăjmășiile și nedreptățile. Temnița a fost pentru el o luptă cu sine, o luptă între tristețe și virtute, sublimul vieții. Din voința lui Dumnezeu, eu am fost achitat. Aici, la Galați, ne-am despărțit. Despărțirea noastră a fost grea. Nu este bine să fii stăpânit de grijile de mâine. Și binele și răul trec ca valul apelor de munte, Dumnezeu te apără și te întărește când te rogi Lui. Ne despărțim copleșiți de amărăciunea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Galați, ne-am despărțit. Despărțirea noastră a fost grea. Nu este bine să fii stăpânit de grijile de mâine. Și binele și răul trec ca valul apelor de munte, Dumnezeu te apără și te întărește când te rogi Lui. Ne despărțim copleșiți de amărăciunea momentului, păstrând în cutele sufletului amintiri și speranțe. Eu, în toamna anului 1942, am fost încorporat la armată. Am străbătut hăuri, zări însângerate, 23 august 1944, cea mai neagră pagină a istoriei românești, participarea la războiul din
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
lacrima pocăinței începe curățirea și lupta ființei umane către scopul pentru care a fost zămislită, cu lacrima începe iertarea, lacrima e mărgăritarul sufletului, lucrare și semn al Dumnezeirii în noi. „De n-ai fi tu, noi n-am mai ști desparte Durerile de bucurii, luminile de noapte. Și n-am mai ști că Dumnezeu, departe Când jeluim în zilele sihastre Sălășluiește și lucrează în lacrimile noastre.” Petru C. Baciu Nu înstrăinați pământul E porunca-Testament! E avertisment și durere. Pământul e talpa
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
o preocupare serioasă pentru problema respectivă, spre deosebire de formularea "Australia se află într-o criză financiară", care sugerează: "E problema lor, nu a mea". într-o negociere recentă cineva a amenințat că va încheia discuția și a spus: "Drumurile noastre se despart". Această expresie este folosită de doi îndrăgostiți care se ceartă, nu de profesioniști în afaceri. Utilizarea ei l-a atenționat pe partener asupra faptului că acel om se simțea legat personal sau afectiv de el. Atunci și-a modificat și
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
fac așa ceva, dar mi-e teamă că nu prea se potrivește cu artele marțiale practicate de mine. Tu nu practici artele marțiale, nu-i așa? VECINUL: Nu. Și așa mai departe. După o vreme și-au zâmbit și s-au despărțit printr-un obișnuit "Pe curând" După ce și-au dat seama că au atât de puține lucruri de spus, nu e de mirare că nici unul dintre ei n-a mai făcut vreun efort ca să intre în contact cu celălalt și altădată
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
avem un răspuns. O modalitate de a înțelege bariera la care ne referim este de a vă privi mâinile. Dacă palma mâinii stângi reprezintă faza de producere a ideilor, iar dreapta o simbolizează pe cea de evaluare, mâinile nu sunt despărțite ca în viața reală, ci stau strâns împreunate, astfel încât imediat după nașterea sa, o idee este evaluată în viteză și uneori ucisă cu fraze de genul „chestia asta nu funcționează”. Succesul în gândirea creativă este ca palmele să fie separate
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
mâinile în cătușe. Al doilea își introduce o mână într-o buclă, trece celălalt capăt al sforii printre cătușele și corpul partenerului și apoi își prinde mâna liberă în cealaltă buclă. Acum ei sunt legați. Obiectivul jocului este să se despartă fără să-și scoată mâinile din cătușe, fără să dezlege sau să taie sfoara. Soluția jocului o puteți găsi la pagina 358. Contactul direct este foarte eficient pentru dispariția barierelor, iar exercițiul în sine, cu toate că reprezintă o problemă convergentă, necesită
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
pregăti, ca și la publicațiile conduse de N. Iorga, unirea politică a românilor. Totuși, ideologia lui T. exprimată în „Luceafărul”, ca și gândirea sau acțiunea lui, nu se identifică cu orientarea sămănătoristă (cu care uneori au fost abuziv asimilate). Le desparte nu doar tradiția specifică a militantismului ardelenesc, ci și adoptarea unor idei maioresciene, precum lupta împotriva stricătorilor de limbă, denunțarea dilentatismului, promovarea criteriului estetic în publicarea și comentarea literaturii. De exemplu, „țărănismul” nu e acceptat de el ca „teorie estetică
TASLAUANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
denunțarea dilentatismului, promovarea criteriului estetic în publicarea și comentarea literaturii. De exemplu, „țărănismul” nu e acceptat de el ca „teorie estetică”. Dezvăluie „declamațiunile mincinoase despre unitatea culturală a neamului românesc” și vorbește despre „cultura domnilor” („internațională”) și „cultura țăranilor” („națională”), despărțite de o prăpastie, ca în articolul Două culturi din 1908. Calea de rezolvare a acestei rupturi și a omogenizării culturii naționale e văzută într-un chip radical: desființarea „clasei de bogați”. Cum era de așteptat, articolul a provocat reacții polemice
TASLAUANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290094_a_291423]
-
ochii apoși ai unei căprioare” (Epitaful cuvintelor). Forța ce propulsează eul spre găsirea „țărmului de aur” al poeziei nu poate fi decât erosul, care înseamnă idealizare și proiecție cosmică a iubitei. De aceea, absența ei este resimțită acut: „Ne-am despărțit ca două continente” (Poem pentru plecarea ta), iar Ofelia devine simbolul dragostei neîmplinite. Cântarea naturii utilizează obișnuitele corespondențe dintre starea sufletească și peisaj. Toamna nu poate evoca decât melancolie și nostalgia copilăriei, iar primăvara dorința de regenerare a verbului poetic
TAUTU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290101_a_291430]