14,718 matches
-
CURTEA DOMNEASCĂ DIN RĂDIU <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 271. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu) Pe dealul Rădiu lui Vodă din satul Bahnari, comuna Rădiu ținutul Vaslui, zice că ar fi avut Ștefan-Vodă curte domnească de stat în vreme de vară, de aceea și dealul și pădurea se zic: A LUI
Curtea domneasc? din R?diu [Corola-other/Imaginative/83508_a_84833]
-
ODOARE DIN VREMEA LUI ȘTEFAN CEL MARE <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 326. footnote> (a - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.64) a) O sabie din vremea lui Ștefan cel Mare. Când s-a făcut șoseaua Vaslui-Docolina, în comuna Deleni, în malul Bârladului, sub rădăcina unui stejar, s-a găsit o sabie, care, după forma ei
Odoare din vremea lui ?tefan cel Mare [Corola-other/Imaginative/83527_a_84852]
-
MICȘUNA <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 280. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.1) Locuitorii din satul Deleni, comuna Deleni, ținutul Fălciului, sunt răzeși vechi. Bătrânii spun că se trag din trei vădane și anume: MALA, MALINA și MARUȘCA, ai căror bărbați au murit într-un război de-
Mic?una [Corola-other/Imaginative/83515_a_84840]
-
PORTAR-BAȘA <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 293. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.293) Satul Portarii-de Jos din comuna Zăpodeni, ținutul Vaslui, zice că și-a luat numele de la unul PORTAR-BAȘA, care a slujit pe Domnul Ștefan cel Mare și Vodă i-a dăruit satul acesta pentru credința
Portar-Ba?a [Corola-other/Imaginative/83519_a_84844]
-
CRASNAȘ <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 279. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.52) Moșia Dolhești din satul și comuna Dolhești, ținutul Fălciului, alcătuia în vechime un trup cu moșiile Crăsnița și Brădicești sub numele de „Crasna”. Această moșie mare fiind loc domnesc, Ștefan cel Mare a dăruit
Crasna? [Corola-other/Imaginative/83512_a_84837]
-
LOGOFĂTUL NEGRILĂ <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 297. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.131) Zice că-n locul care se cheamă Negrilești, din comuna Doagele, ținutul Vaslui, ar fi fost în vremea lui Ștefan cel Mare un târgușor. Numele târgușorului vine de la un logofăt de-al lui Ștefan
Logof?tul Negril? [Corola-other/Imaginative/83522_a_84847]
-
GÂRCEANU <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 292. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Vaslui, f.90) Locuitorii satului Gârceni, din comuna Gârceni, ținutul Vaslui, sunt răzeși din vremea veche. Se trag dintr-o familie GÂRCEANU, care a fost împământenit de Ștefan cel Mare și de la acesta a și rămas numele
G?rceanu [Corola-other/Imaginative/83518_a_84843]
-
CERDACUL LUI ȘTEFAN-VODĂ <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 196. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.36) Pe culmea care înconjură târgul Huși se află un pisc care se cheamă COȚOIU. Numele și-l trage de la unul COȚOIU, care a stăpânit locul acela. Pe vârful dealului acesta, Ștefan cel Mare, Domnul
Cerdacul lui ?tefan-Vod? [Corola-other/Imaginative/83501_a_84826]
-
STÂLPUL LUI ROȘCA <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 280. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.189) Pe locul unde se sfârșește „VALEA LUI ȘTEFAN-VODĂ” în valea pârâului Moșna, este așezat în pământ un stâlp de piatră. Stâlpul este ieșit afară din pământ ca de un metru și-i scris pe
St?lpul lui Ro?ca [Corola-other/Imaginative/83514_a_84839]
-
MOVILA LUI BURCEL <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 291. footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.122) Cică erau doi frați, unul bogat și celălalt sărac. Când se ducea cel sărac la cel bogat ca să-i dea plugul, cel bogat nu se îndura să-i dea plugul să are și
Movila lui Burcel [Corola-other/Imaginative/83504_a_84829]
-
MOVILI <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 322. footnote> (m - Dicționar geografic al județului Fălciu, f.140; n - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.122; o - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.171) m) Movila Roșă din comuna Șuleta, ținutul Fălciului, spun bătrânii, că e ridicată de Ștefan cel Mare. n
Movili [Corola-other/Imaginative/83526_a_84851]
-
MOVILI <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 322. footnote> (m - Dicționar geografic al județului Fălciu, f.140; n - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.122; o - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.171) m) Movila Roșă din comuna Șuleta, ținutul Fălciului, spun bătrânii, că e ridicată de Ștefan cel Mare. n) ța din comuna Șcheia, ținutul Vasluiului, care-i
Movili [Corola-other/Imaginative/83526_a_84851]
-
MOVILI <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 322. footnote> (m - Dicționar geografic al județului Fălciu, f.140; n - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.122; o - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.171) m) Movila Roșă din comuna Șuleta, ținutul Fălciului, spun bătrânii, că e ridicată de Ștefan cel Mare. n) ța din comuna Șcheia, ținutul Vasluiului, care-i făcută din pământ și pietre sfărmate, de Ștefan
Movili [Corola-other/Imaginative/83526_a_84851]
-
BISERICI ȘI MÂNĂSTIRI ÎNTEMEIATE DE ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 311. footnote> ( K - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.190; k - Idem, f.71) k) În marginea pădurii Țibăneștilor, ținutul Vaslui, este o bisericuță, care a fost mănăstire de călugări. Această bisericuță ar fi fost făcută de Ștefan cel Mare. Pe aici se văd
Biserici si m?n?stiri ?ntemeiate de ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83525_a_84850]
-
CETĂȚUIA ȘI VALEA LUI ȘTEFAN-VODĂ-CEL-MARE <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 197.footnote> (După C.Chiriță, Dicționar geografic al județului Fălciu, f.29) În pădurea din comuna Moșna, ținutul Fălciului se văd niște șanțuri de pământ și locului acestuia îi zic oamenii CETĂȚUIA LUI ȘTEFAN-VODĂ CEL MARE. Aici este un loc drept și larg, mai ca o
Cet??uia ?i valea lui ?tefan-Vod?-cel-Mare [Corola-other/Imaginative/83502_a_84827]
-
RĂZEȘII LUI ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 305. footnote> (e - Dicționar geografic al județului Fălciu, f.23; f - Idem, f.148; g - Idem, f.214; l - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.134; m - Idem, f.203; n - Idem, f.70) e)Locuitorii din satul Căputești, comuna Ivănești, ținutul Fălciului, sunt
R?ze?ii lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83524_a_84849]
-
RĂZEȘII LUI ȘTEFAN CEL MARE ȘI SFÂNT <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 305. footnote> (e - Dicționar geografic al județului Fălciu, f.23; f - Idem, f.148; g - Idem, f.214; l - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.134; m - Idem, f.203; n - Idem, f.70) e)Locuitorii din satul Căputești, comuna Ivănești, ținutul Fălciului, sunt răzeși vechi, având și hrisoave de pe vremea Marelui Domn Ștefan-Vodă. f) Cea mai mare parte din
R?ze?ii lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83524_a_84849]
-
cu natura, cu spațiul nostru de viață, de respirație, de conștientizare a propriei noastre existențe. <<”Rostesc ceva” spune, deopotrivă: enunț un lucru și pun în ordine unul. Cu verbul a rosti te ridici deci la o expresivitate filosofică neașteptată (chiar dacă dicționarele nu o învederează încă). Când Adam era pus să dea nume fiecărui viețuitor, ni se spune că le dă și un rost, că „le rostește întru ființa lor”. Cu fiecare „rostire” potrivită se evocă acest gând, în limba noastră. Iar
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]