15,098 matches
-
Actorul se livrează unei adevărate ofrande în performanța sa, căreia Grotowski, refuzând categoric termenul alterat de spectacol, îi dă numele de "acțiune". Un asemenea dar nu se poate opera decât într-un "teatru de cameră", în care o adevărată intimitate, favorizată de proximitate, se stabilește între public și actori. Rezultă de aici o autoanaliză a actorului, dar și a spectatorului, dacă acceptă să participe. Pentru fiecare producție, Grotowski concepe un nou fel de joc, care creează relații specifice actor/public. "De
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
pe interpretarea sa. Spectacolul se naște atunci din întâlnirea a două sensibilități care se exprimă în întreaga lor libertate: arta actorului și imaginația spectatorului. În acest "teatru teatral", spectatorul joacă rolul esențial de "cel de-al patrulea creator". Pentru a favoriza această înțelegere a actorului și spectatorului, Meyerhold recurge la două procedee de joc, "avanjocul", pe care îl împrumută de la teatrul oriental, și "jocul inversat", un fel de adresare către public. Iată cum le definește el, după mărturiile colaboratorilor săi apropiați
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
operă într-un moment determinat, tălmăcirile lui Ivan Krasko din Octavian Goga, spre exemplu, explicându-se prin caracterul social și patriotic al liricii acestuia. Atracția exercitată de literatura română la începutul secolului al XX-lea asupra traducătorilor slovaci a fost favorizată - scrie V. - de „tradiția luptelor comune românești și slovace dinaintea anului 1918”. O bogată bibliografie, însumând peste șaizeci de pagini, prezintă, pe genuri, transpunerile din literatura română tipărite în volume și în presa literară slovacă. V. își aduce contribuția la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290410_a_291739]
-
atât mai mult poate reduce probabilitatea unui comportament violent. Figura 73. Determinarea ierarhică a comportamentului violent În concluzie, putem afirma că se identifică o determinare ierarhică a comportamentului violent după cum urmează: 1. acest comportament își are originea în copilărie, fiind favorizat în primul rând de climatul violent din familie, de certurile dintre părinți; 2. dacă certurile dintre părinți nu există, capătă importanță deosebită violența resimțită de individ din partea părinților sau a rudelor; 3. ulterior, riscul comportamentului violent se poate micșora semnificativ
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
cuplului față de reproducerea sa, atitudinea față de copii, numărul copiilor doriți și realizați și față de nivelul de aspirații în ceea ce privește aceștia, de creșterea copiilor realizați. 6. Factorii locali-tradiționali, legați de specificul dezvoltării istorice a zonei, nivelul cultural, obiceiuri locale, religie. Fertilitatea este favorizată de: * producerea căsătoriilor la vârsta de fecunditate maximă a femeii, sau cu puțin înainte, deci dacă vârsta la căsătorie nu este avansată; * intensitatea ridicată a căsătoriilor sau dacă nupțialitatea este mare; * stabilitatea familiei, ceea ce în demografie se traduce printr-o
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
parte din educația copilului; o bună parte a educației se petrece în afara școlii; c. cercetările pun în evidență influența atitudinii parentale asupra rezultatelor școlare ale elevilor, în special asupra motivațiilor învățării, precum și faptul că unele comportamente ale părinților pot fi favorizate datorită dialogului cu școala; d. grupurile sociale implicate în instituția școlară (în special părinții și profesorii) au dreptul să influențeze gestiunea școlară. Există două teorii importante privind relația școală-familie: a. teoria profesionalismului care consideră ca un element esențial serviciul făcut
Arta de a fi părinte by Claudia Râmpu, Petru Laurenţiu Râmpu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1400]
-
cristalizare sau recristalizare. Soluția fierbinte este lăsată să se răcească la temperatura camerei, scăderea temperaturii micșorând solubilitatea substanței. Soluția devine suprasaturată și încep să apară cristalele. O răcire rapidă (cu gheață sau jet de apă rece) nu este indicată deoarece favorizează formarea de cristale fine (număr crescut de centre de cristalizare) care pot adsorbi pe suprafață impurități din soluție; același efect îl are și agitarea. La răcirea lentă, numărul centrelor de cristalizare este mic și cristalele pot crește la o dimensiune
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
producere. Coroziunea chimică reprezintă atacul asupra metalelor în mediu uscat din partea unor agenți chimici cum sunt unele gaze: dioxid de carbon, clor, oxigen, acid clorhidric etc. Acest tip de coroziune se întâlnește mai ales în industrie la instalații, fiind foarte favorizat de temperatură. Dacă la suprafața de acțiune a agenților chimici mai apare și umezeală care joaca rolul de electrolit (practic toate acestea conduc la apariția unor pile electrochimice la suprafață) atunci coroziunea chimică se transformă în coroziune electrochimică. Dacă unul
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
tăiețeilor și creșterea difuziei zahărului. La temperatură ridicată se realizează pasteurizarea/sterilizarea zemii de difuzie. Temperatura normală într-o instalație de difuzie este 70...74 o C, dar plasmoliza se realizează complet la 80 o C. Temperaturi > 74 o C, favorizează trecerea substanțelor pectice în zeama de difuzie, înmuierea și tasarea tăiețeilor, ceea ce conduce la încetinirea circulației zemii. Durata de difuzie. Durata de difuzie este de 60...100 minute. La depășirea duratei, crește cantitatea de nezahăr în zeamă, ceea ce creează neajunsuri
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
cantitatea de apă reținută, care se recalculează pentru 100 grame soluție. Capacitatea de reținere a apei este determinată de o serie de factori ca: porozitatea, substanțele coloidale ce rețin apa suferind o umflare coloidala (humus) și alte componente minerale care favorizează de asemenea, reținerea apei (nitrați, NaCl). Capacitatea de reținere a apei pentru unele soluri omogene este: pietrișul mijlociu 7%, nisipul mare 23%, nisipul mijlociu 47%, nisipul mărunt 65%, argila 70%. Solul cu o mare capacitate de reținere a apei este
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
C. Giurescu, op. cit., p. 245-247; Dumitru Ivănescu, op. cit., p. 162-165.</ref>. Este cazul să precizăm că atribuțiile sporite ale domnitorului, chiar dacă au schimbat echilibrul constituțional dintre puterile statului, nu au condus la instaurarea unui regim absolutist, de dictatură, dar au favorizat instalarea unei domnii autoritare a lui Al. I. Cuza, domnie cu incontestabile și importante realizări, dar și cu scăderi. De altfel, aceste tendințe autoritare existau În societatea românească, crescută și educată după normele Regulamentului Organic, dar și În cea străină
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
și Caraorman. Prin aluvionare cu ceea ce aducea Dunărea, se consolidează grindul Caraorman și se formează în continuare, spre nord, pe linia contactului cu marea, și cu concursul curentului litoral nord-sud, grindurile Letea și Jibrieni. Sunt grinduri transversale pe cursul fluviului, favorizând astfel, în spatele lor, colmatarea acelui golf originar. În antichitate se numără de către corăbierii greci de dinaintea erei noastre șase brațe cu șase guri ale fluviului, pe atunci mai puțin stabile și precizate; în evul mediu tot șase dar altfel dispuse, iar
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
brațul de mijloc (viitorul Sulina), o mare insulă acoperită cu nisip de formă triunghiulară, cu baza pe mare și vârful în amontele fluviului. În secolul III, secolul V î.e.n. - secolul II e.n., în condițiile unei regresiuni marine (regresiunea Dacică), ce favorizează evidențierea celor 6 guri ale deltei, pe care corăbierii greci "le botează" pe fiecare cu un nume, sau acelei mari insule triunghiulare de nisip de la nord de brațul Sf. Gheorghe, pe atunci Hieron stoma - Gura Sfântă, numele de Insula Peuce
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
la est, gravitând totuși în jurul vechiului centru al Craiovei de la Bănie, așezat pe marginea platoului de nisipuri ce domina un șir de puternice izvoare pierzîndu-se spre vest, spre lunca Jiului. Este evident că dezvoltarea acestui conglomerat de așezări a fost favorizată în perioada menținerii podului construit de armata romană și întreținut de castrul de la capătul său estic. De la "Tabula Peutingeriană" la cronicile Evului mediu din secolul al XIV-lea, nu avem știri despre râul Jiu, nici despre așezările din zona Craiovei
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
digestiv sunt rezultatul activității musculaturii netede a tubului digestiv, sub control nervos (local și vegetativ) și umoral. Digestia chimică propriu-zisă este asigurată de enzimele din sucurile digestive (saliva, sucul gastric, sucul intestinal, sucul pancreatic) eliberate de celulele secretoare specializate; bila favorizează digestia lipidelor prin emulsionarea acestora. Intestinul subțire este specializat atât pentru digestie cât și, în mod deosebit, pentru absorbție. La acest nivel se absorb elemente nutritive (nutrimente; principii alimentare), vitaminele, electroliții și apa. Absorbția intestinală cuprinde transportul acestora prin spațiile
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
și apa. Absorbția intestinală cuprinde transportul acestora prin spațiile intercelulare dar și transcelular și este asigurată prin mecanisme de transport membranar selectiv (pasiv și activ), completate de diverse modalități de transformare intracelulară. Contracțiile musculaturii intestinale segmentează și amestecă conținutul luminal, favorizând contactul constituenților săi atât cu enzimele din sucurile digestive și cu mucoasa, deci absorbția produșilor de digestie. Desfășurarea eșalonată a procesului digestiv, la nivelul cavității bucale, stomacului, intestinului, necesită o coordonare între diferitele etaje, între fenomenele motorii și secretorii. Inafara
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
deglutiție. Transformările mecanice sunt reprezentate de masticație și declanșarea deglutiției. 2.1. Masticația Masticația este ansamblul mișcărilor coordonate, voluntare și reflexe, ale mandibulei, limbii, buzelor și obrajilor, care au ca rezultat fragmentarea alimentelor și amestecul acestora cu saliva. Astfel sunt favorizate: contactul alimentelor cu enzimele salivare; stimularea receptorilor gustativi de către substanțe dizolvate în salivă; înmuierea alimentelor, în special cele care conțin celuloza și nu pot fi atacate enzimatic. Fragmentarea alimentelor se realizează în principal de către dinți prin mișcările mandibulei asociate cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cavitatea bucală. Saliva are următoarele roluri. a. Digestiv: prin enzimele pe care le conține (amilaza și lipaza salivară); amilaza salivară degradează polizaharidele, iar lipaza salivară degradează trigliceridele (mai ales la nou-născut). b. Gustativ: apa din compoziția salivei dizolvă substanțele sapide favorizând contactul acestora cu mugurii gustativi. c. Protector: saliva realizează lubrefierea și înmuierea alimentelor protejând mucoasa bucală și esofagul de escoriații. saliva are o capacitate limitată de a neutraliza acizii conținuți în alimente; umectarea mucoasei bucale contribuie la meținerea integrității acesteia
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cea din plasmă. Pe măsură ce saliva primară străbate ductele salivare se formează saliva finală. In acest proces are loc o reabsorbție activă a Na+ și o secreție activă de K+, creându-se o electronegativitate de -70 mV în interiorul ductului salivar, ceea ce favorizează reabsorbția pasivă de Cl-. Ionul bicarbonic este secretat activ în porțiunea inițială a ductului salivar, la schimb cu Cl-. Ca urmare a permeabilității reduse a pereților ductelor salivare pentru apă, pe măsură ce saliva primară le străbate devine hipotonă (fig. 3). Mecanismul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
0,4% substanțe organice. Cea mai importantă substanță anorganică este acidul clorhidric; alături de care se mai găsesc NaCl, KCl, fosfați, bicarbonați. Pe lângă efectul antibacterian menționat, HCl din sucul gastric este esențial implicat în digestie, prin determinarea acidității sucului gastric. Aceasta favorizează dispersia particulelor solide și în general procesele de hidroliză. O importanță aparte prezintă hidroliza acidă a legăturilor peptidice din structura proteinelor. La acestea se adaugă acțiunea particulară de activare (prin proteoliză parțială) a pepsinogenului precum și cea de asigurare a unui
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
a veziculei biliare fiind de aproximativ 50-70 ml; bila se va concentra în vezicula biliară prin absorbția apei din compoziția sa (bila veziculară este de 5-10 ori mai concentrată decât cea hepatică). Bila are următoarele roluri: intervine în absorbția grăsimilor favorizând emulsionarea lor și absorbția acizilor grași; intervine în absorbția vitaminelor liposolubile; constituie calea de excreție a unor substanțe (Zn, Mg, colesterol, etc.); are efecte laxative prin stimularea motricității intestinale. 4.3.1. Anatomia funcțională a sistemului biliar Peretele muscular al
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
o parte din acizii biliari primari pot fi deconjugați și dehidroxilați de către enzimele bacteriilor anaerobe rezultând acizi biliari secundari: acidul deoxicolic și acidul litocolic. Acizii biliari au rol în digestia grăsimilor. Datorită proprietății lor tensioactive, emulsionează grăsimile împreună cu lecitina și favorizează absorbția acizilor grași, monogliceridelor și colesterolului. b. Pigmenții biliari reprezintă 15-20% din reziduul uscat al bilei și constituie produsul de secreție hepatic care rezultă din descompunerea hemoglobinei (fig. 13). Eritrocitele hemolizate (mai ales în sistemul reticulo-endotelial) eliberează circa 8 g
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de gastrină produsă de acid. De asemenea, mai inhibă secreția exocrină pancreatică, secreția acidă gastrică, contracția veziculei biliare și absorbția glucozei, aminoacizilor și trigliceridelor. 8. Absorbția nutrimentelor Pătrunderea chimului în duoden determină contracții ritmice care segmentează și amestecă conținutul luminal, favorizând contactul constituenților cu enzimele din sucurile digestive și cu mucoasa, deci absorbția produșilor de digestie. Suprafața mucoasei este crescută prin prezența pliurilor (x3), vilozităților (x30), marginii “în perie” (x600). capilare sanguine limfatic central Circulația intestinală prezintă de asemeni o organizare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
precum și consumul și necesarul mare de oxigen. Acizii grași liberi din plasma sanguină reprezintă principala sursă de energie, prin β-oxidare. Enzimele glicolitice au activitate redusă, iar conținutul de mioglobină este mare. Glucoza este preluată activ, insulino-dependent. Izoenzima cardiacă a LDH favorizează conversia de lactat în piruvat. Rezervele de glicogen sunt mici și pot fi mobilizate sub acțiunea catecolaminelor. Efectele hormonale asupra metabolismului miocardic includ stimularea captării de glucoză de către insulină, stimularea glicogenolizei și glicolizei de către adrenalină, stimularea sintezei proteice de către tiroxină
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
a orificiilor valvulare duce la creșterea vitezei de curgere (), cu acentuarea turbulenței și apariția unor zgomote patologice suplimentare numite sufluri. Ruperea cordajelor tendinoase sau paralizia mușchilor papilari determină insuficiență valvulară și modificări de hemodinamică. De asemeni, în anemie scăderea vâscozității favorizează turbulența și apariția suflurilor. De exemplu, pentru inima stângă suflurile diastolice apar în stenoza mitrală și insuficiența aortică, iar cele sistolice în insuficiența mitrală și stenoza aortică, cu focarele și caracteristicile ascultatorii corespunzătoare. Stenoza mitrală reduce umplerea ventriculară, insuficiența mitrală
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]