KorAP: Find »[drukola/base=fura & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...588 589 590 ...711 >

17,773 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871

răsplătiți... Nu! Moartea cu viața a stins toată plăcerea Cel ce în astă lume a dus numai durerea Nimic n-are dincolo, căci morți sunt cei muriți." (M. Eminescu) 2. Crivățul dezlănțuit și consecințele imprevizibile ale încălcării poruncii: "să nu furi!" Când amintirile-n trecut Încearcă să mă cheme, Pe drumul vechi și cunoscut Mai trec din vreme-n vreme." (M. Eminescu) Într-o după-amiază târzie de toamnă, mama Dumnezeu s-o ierte! ne-a chemat pe cei patru frați mai

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
ieșirea din spital cerberul instituției, despre care știa toată lumea că este turnător al securității, a bruscat-o pe mama adresându-i-se într-un limbaj suburban, caracteristic celor vânduți regimului comunist, lingușitorilor și perverșilor. Oprește! Ce-ai acolo? Ce-ai furat? Ia te uită, hoața! Poftim! Mâncare și pâine. Ai furat, nenorocita dracului! Ai furat de la cantină, hoață ticăloasă ce ești! Hai la tovarășul director! Și o îmbrâncea și o împingea cu brutalitate ținând-o strâns de reverul paltonului. Pe fondul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
este turnător al securității, a bruscat-o pe mama adresându-i-se într-un limbaj suburban, caracteristic celor vânduți regimului comunist, lingușitorilor și perverșilor. Oprește! Ce-ai acolo? Ce-ai furat? Ia te uită, hoața! Poftim! Mâncare și pâine. Ai furat, nenorocita dracului! Ai furat de la cantină, hoață ticăloasă ce ești! Hai la tovarășul director! Și o îmbrâncea și o împingea cu brutalitate ținând-o strâns de reverul paltonului. Pe fondul acestor sonorități stridente și primitive, domnul director Gomoiu a ieșit

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
a bruscat-o pe mama adresându-i-se într-un limbaj suburban, caracteristic celor vânduți regimului comunist, lingușitorilor și perverșilor. Oprește! Ce-ai acolo? Ce-ai furat? Ia te uită, hoața! Poftim! Mâncare și pâine. Ai furat, nenorocita dracului! Ai furat de la cantină, hoață ticăloasă ce ești! Hai la tovarășul director! Și o îmbrâncea și o împingea cu brutalitate ținând-o strâns de reverul paltonului. Pe fondul acestor sonorități stridente și primitive, domnul director Gomoiu a ieșit din biroul său, asistând

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
acestui mamut, pierdută și aproape leșinată era împinsă cu o forță demențială și târâtă pe mozaicul spălat de ea cu puțin timp în urmă, în niște urlete asurzitoare. Ce se întâmplă aici? Ce faci domnule? Tovarășe director, am prins-o furând. Uitați-vă aici! Măi nenorocitule, femeia aceasta este angajata spitalului nostru. Are dreptul, ca noi toți, să-și ducă porția de mâncare acasă, la copii. Ai înțeles? Bagă la cap ce ți-am spus. Ești liber! Să trăiți! A plecat

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
în biroul șefului de post, au luat tricolorul cu tot cu suport și l-au așezat în mijlocul camerei pentru a fi la vedere, pentru a fi sub ochii lor, supravegheat și apărat cu strășnicie... Dar dacă, Doamne ferește!... Ăștia sunt capabili să ne fure steagul, bre! Au hotărât că vor face de gardă la drapel cu schimbul după un grafic bine stabilit, întocmit cu minuțiozitate de șeful lor. Odată chestiunea rezolvată sub întreitul aspect: tehnic, militar și patriotic, au ajuns la concluzia justă și

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
neînțelegând o iotă din toată mascarada asta. Era spectacolul trist și dureros al degradării și umilirii ființei omenești. Erau furcile caudine ale umilinței nedrepte, jignitoare și triviale la care erau supuși patru copii ce se făcuseră vinovați de faptul că furaseră un copăcel uscat dintr-o lizieră de salcâmi din cauză că, în plină iarnă, rămăseseră fără căldură într-o casă acoperită de zăpadă până sus cu tot cu horn, în urma unui crivăț care timp de nouă zile fusese stăpânul incontestabil al câmpiei Bărăganului. Ridicolul

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
avea lacrimi în ochi, plângea. În fața grupului era un milițian, altul în spate. Pe lângă băieți se învârtea un cățelandru. Ce-i cu ăștia, bre, ce se întâmplă? I-au prins în liziera de salcâmi. Da' ce-au făcut? Cic-au furat un lemn din plantație... Care, bre, ăsta care-i pe umărul lor? Da! Mă, da' ai dracului mai sunt! Porcii dracului. Păi asta-i o creangă uscată. Care lemne? Unde-s lemnele?? Știu eu? Scârbele dracului! Și de asta i-

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
doi milițieni. Intrigat și impresionat, a ținut să afle personal despre ce este vorba și a ieșit valvârtej din birou. Hei! Ia oprește puțin! Ce-i aici? Ce s-a întâmplat? Trăiți tovarășu' primar! Permiteți să raportez. Hoții ăștia au furat un salcâm din pădurice, da' i-am prins. Și unde-i corpul delict? Ordonați?... Te-am întrebat unde-i salcâmul, idiotule! Ăăă...! Trăiți! Ăăă! Pe umerii lor, tovarășu' primar. Ăăă... Ăsta. Primarul s-a uitat la el ca și cum ar fi

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
locul tău! Mircea s-a ridicat buimac. Abia-abia se ținea pe picioare. Era alb la față și plin de sânge. Tremura tot. Noi am înțepenit. Fiți atenți, pui de viperă! Ce-ați făcut voi se numește furt. Se-aude? Ați furat, bă nenorociților! Ați furat din bunul poporului! În loc să munciți cinstit, furați din averea statului român și din bunurile clasei muncitoare, ticăloșilor! Luați aminte! V-am spus că veți ajunge pe mâna mea? Nu?? Eu sunt Dumnezeul vostru, băăă! Dacă vreau

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
a ridicat buimac. Abia-abia se ținea pe picioare. Era alb la față și plin de sânge. Tremura tot. Noi am înțepenit. Fiți atenți, pui de viperă! Ce-ați făcut voi se numește furt. Se-aude? Ați furat, bă nenorociților! Ați furat din bunul poporului! În loc să munciți cinstit, furați din averea statului român și din bunurile clasei muncitoare, ticăloșilor! Luați aminte! V-am spus că veți ajunge pe mâna mea? Nu?? Eu sunt Dumnezeul vostru, băăă! Dacă vreau, vă omor pe toți

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
picioare. Era alb la față și plin de sânge. Tremura tot. Noi am înțepenit. Fiți atenți, pui de viperă! Ce-ați făcut voi se numește furt. Se-aude? Ați furat, bă nenorociților! Ați furat din bunul poporului! În loc să munciți cinstit, furați din averea statului român și din bunurile clasei muncitoare, ticăloșilor! Luați aminte! V-am spus că veți ajunge pe mâna mea? Nu?? Eu sunt Dumnezeul vostru, băăă! Dacă vreau, vă omor pe toți, clar? Trebuie să dați o declarație. Dar

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
Luați aminte! V-am spus că veți ajunge pe mâna mea? Nu?? Eu sunt Dumnezeul vostru, băăă! Dacă vreau, vă omor pe toți, clar? Trebuie să dați o declarație. Dar mai întâi veți răspunde la întrebarea mea: De câte ori ați mai furat salcâmi din plantație? Aud? Nimic? Ei, vă arăt eu vouă, pui de legionari! A pus mâna pe bastonul cauciucat și a început să ne lovească pe unde nimerea. Spune mă, de câte ori, spune mă, spuneeeee! Și ne-a lovit în neștire

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
sus. Așa! Mai sus! Așa! Buuun. Care dintre voi va lăsa primul piciorul pe dușumea, își va pierde capul. S-a înțeles? Dar fiindcă eu sunt un om bun și înțelegător, îl voi ierta dacă va recunoaște de câte ori ați mai furat salcâmi din plantație. Simplu, nu? Pentru a fi sinceri până la capăt, și în vederea unei depline și reale obiectivități, vom face precizarea care se impune. În cursul acestui incredibil interogatoriu, celălalt organ de anchetă a avut câteva altercații cu superiorul său

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
a avut câteva altercații cu superiorul său în grad, manifestându-și în mod categoric, vizibil și sonor dezaprobarea față de metodele sălbatice practicate de camaradul său. Tovarășe sergent-major, eu cred că exagerați. Sunt, totuși, doar niște copii. Și-apoi, ce-au furat până la urma urmelor? Ăsta-i doar un pui de salcâm uscat. Ce crimă au făcut, în definitiv?! Cum vă permiteți să-i bateți în halul ăsta? Este inadmisibil, rușinos și revoltător! Trebuie să încetați imediat!!! Bă flăcău, s-a umflat

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
într-un mod atât de puțin obișnuit. Doreau să afle ce s-a întâmplat. Ți iasti? Ți iasti?(Ce este? Ce este?) Ți s-adară? (Ce s-a întâmplat?) Ficiorii ale teta vădanii îi bătură la miliție. Cțe? Cțe? (De ce?) Ficiorili furară un salcâm dit plantație. O, po, po, po!(Vai, vai, vai! ) Tora ți va s-adară? (Acum ce se va-ntâmpla?) Dumnizale, Dumnizale! Se văitau privind starea jalnică a grupului de infractori minori care se întorceau la căminul lor. Pe întinsa

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
văd că trăiești. Argumentul a trecut pe lângă el fără să aibă efectul scontat. Dimpotrivă. Amicul meu s-a inflamat mai vârtos, precizând fără menajamente, fără nici un echivoc sau dubiu caracterul ilegal, anticreștin și condamnabil al faptei comise. Dar mi-a furat mălaiul din bancă, doamnă profesoară! Precizarea sonoră făcută de reclamant împotriva hoțului punea în dificultate sistemul de apărare pe care doamna încerca să-l utilizeze pentru a mă salva de la înec. Dar a mai încercat. Ia spune, Boris, câte bucăți

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
mine Strivindu-mă sălbatic sub valuri de rușine. Și sufletul și trupul atâta m-au durut Încât doream ca mama să nu mă fi născut. Preabunule, mă iartă; mă rog să te înduri C-am încălcat divina poruncă "Să nu furi!" Dar crede-mă, Stăpâne, îți spun cu-adevărat Nu din obișnuință, de foame am furat... 6. La moară la Jianu sau sfârșitul unei etape dificile Crivățul încetase de două zile, însă drumurile nu se desfundaseră încă. Ce era de făcut

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
durut Încât doream ca mama să nu mă fi născut. Preabunule, mă iartă; mă rog să te înduri C-am încălcat divina poruncă "Să nu furi!" Dar crede-mă, Stăpâne, îți spun cu-adevărat Nu din obișnuință, de foame am furat... 6. La moară la Jianu sau sfârșitul unei etape dificile Crivățul încetase de două zile, însă drumurile nu se desfundaseră încă. Ce era de făcut? Inițiativa a venit tot din partea lui Mircea. Mama, ce-ar fi să mergem la moară

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
Țuki, Mircea, Mitana (soția lui Mircea), Radu, mama, Bebi, tata. Cuprins George Țâra Un roman al destinului 5 Caietul numărul 3 11 1. Tizicul sau reciclarea materiei arse 15 2. Crivățul dezlănțuit și consecințele imprevizibile ale încălcării poruncii: "să nu furi!" 31 3. O scurtă și edificatoare vizită în subsolul iadului 32 4. Vizita bătrânei doamne sau vizibile discrepanțe sociale 32 5. Tentația rușinoasă sau diavolul nu face mănăstire 32 6. La moară la Jianu sau sfârșitul unei etape dificile 32

[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682

Équatoriale, Nouvelle-Guinée". Doamne, câte Guinée-e sunt pe lume! Dacă mai adăugăm și berea Guinness, chiar că te pierzi complet. În afară de faptul că nu te mai poți înțelege cu el după ce bea vinul care rămâne pe fundul sticlelor de pe mese, că fură din măruntele monezi ce constituie bacșișul nostru, al tuturor, este chiar simpatic prin optimismul lui molipsitor și pofta de lui de viață, ceea ce lipsește cu desăvârșire clienților cu fețe plictisite din restaurant. Referent de specialitate la Ministerul Educației Naționale, București

Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
dau sărmanilor, un neo-haiduc de Geneva. Imaginea occidentalului naiv, bogat și numai bun de jecmănit există în imaginarul colectiv al mai tuturor popoarelor din Orient. De exemplu, în limba greacă, cuvântul koutofrangos desemnează francezul naiv, nu foarte inteligent, "bun de furat". Iar verbul a jecmăni vine din maghiarul zsakmany, care înseamnă a prăda. Cea mai bizară, paradoxală, înfricoșătoare rugăminte către Dumnezeu pe care am auzit-o astăzi: aceea de a nu exista viață dincolo de marea trecere. Frica de necunoscut sau dorința

Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
mare și nărăvașă ca o locomotivă cu aburi, este dotată și ea cu un sistem sofisticat de contorizare optică. Din experiența de chelner acumulată până acum știu că patronii de acest fel sunt pedepsiți aspru de angajați. Toți colegii mei fură din sacul de cafea cu care este alimentată locomotiva, din laptele pentru cafele sau din portocalele și grapefruit-urile destinate sucurilor proaspere. Nu că ar nu ar avea suficienți bani să le cumpere, ci pentru a se răzbuna și a

Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
un card Visa Gold. Cardul emis de o bancă din Maica Rusie se blochează, nefiind acceptat de mașina noastră electronică. Trebuie să telefonez proprietarului acasă, în jur de ora 00.15. Enervare generală, rusul se teme că vreau să-i fur datele de pe card. Știa el ce știa... Îi spun că nu suntem în Est, problema se rezolvă în cele din urmă. Rusul îmi aruncă la final o monedă mică în tava mea de serviciu, cam tot la fel cum arunci

Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
exponate anatomo-patologice de la Muzeul de Medicină Legală. Ar mai rămâne peștele din ce în ce mai rar și mai scump, din cauza pescuitului intensiv. Activiștii români ai modernizării rapide și ai hypermarketului, cei ce argumentează cu propoziții gen "La Piața Obor e murdar și te fură", trebuie să vadă unde se ajunge prin desființarea piețelor; să fie obligați să mănânce trei săptămâni doar alimente cumpărate în supermagazinele canadiene. 18 octombrie 2004 Prima zi de toamnă cu adevărat rece în Québec; cu mult mai aspră decât cea

Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]