15,612 matches
-
mai bun la servicii (rezervă cu un singur pat, evitarea unei liste de așteptare), sau complementare, În sensul că acoperă tratamente care nu sunt furnizate gratuit de către stat (anumite analize, consultații, intervenții chirurgicale etc.). Introducerea coplăților pentru serviciile medicale poate induce scăderea accesării lor și condiționează accesul prin capacitatea de a plăti; coplățile sunt recomandabile cu oferirea unor excepții (sub formă de voucher sau acte doveditoare) constând Într-o rată mai scăzută a plăților sau exceptarea aplicată persoanelor cu venituri sub
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
totul acestei tipologii. Teroriștii caută să atragă atenția lumii asupra existenței lor, încearcă să acrediteze impresia (falsă) a unei forțe capabile să se opună în mod eficace guvernelor și autorităților statale. Terorismul recurge întotdeauna la crime monstruoase, tocmai pentru a induce o cât mai intensă stare psihică de teroare, el combină în mod invariabil teroarea psihică cu violența fizică. Terorismul se manifestă prin variate acte și fapte ilicite, dar ceea ce îi este cu totul specific prin natura sa, îl deosebește chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
fie conforme cu dispozițiile Convenției nr. 87/1948.25 În plus, România a acceptat o misiune de asistență tehnică (experți), care să asigure consultanță necesară modificării Legii nr. 168/1999. Fără îndoială, după părerea noastră, problema art. 62 a fost indusă de plângerea sindicală, dar și de argumentarea greșită a autorităților române, chiar și în cadrul Comisiei de aplicare a normelor O.I.M. Într-adevăr, conform art. 62 alin. (1) din Legea nr. 168/1999, dacă greva legală a durat 20 de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
titluri (conosamente, recipise de depozit). Excluderea este uzuală în dreptul convențional al vânzării și justificată în privința valorilor mobiliare (acțiuni, obligațiuni, certificate de depozit, bonuri de subscripție etc) în principal pentru motivul că regimul special de drept substanțial al unor asemenea vânzări induce și un tratament specific de drept conflictual, distinct de normele conflictuale generale puse de Convenție. De asemenea, vânzările de efecte de comerț (cambii și bilete la ordin) cunosc deja regim convențional de drept substanțial unificat ca și de drept conflictual
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
tratamentul „inducerii în eroare”; o conspirație în care victima este împiedicat] s] afle ceva din ceea ce se petrece. Cererile, sugestiile, glumele, neînțelegerile și izbucnirile ulterioare de frustrare erau întâmpinați cu o reacție de uimire confuz]. Scopul era de a-i induce r]uf]c]torului un asmenea dezgust fâț] de trib și de obtuzitatea membrilor acestuia, încât s] plece s]-si caute companie într-un alt trib. Judec]țile nu stabilesc niciodat] în mod direct condamnarea sau alungarea unui r]uf
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
orașului, care aducea binecuvântare divin] poporului, precum și pe cele ale lui Iștar, zeița iubirii și a fertilit]ții, care încuraja relațiile amiabile și fecunditatea recoltelor, a p]s]rilor, vitelor și familiilor. Cu alte cuvinte, și-a îndeplinit responsabilit]țile induse de obligația divin] de rege al poporului și al bunurilor divine. Etică ce reiese din aceast] legend] este etica muncii tradiționale. Împlinirea destinului prin achitarea de responsabilit]ți. Fiecare cititor a fost încurajat, implicit, s]-si construiasc] propriile ziduri ale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
viitor. Și acesta devine determinant al unei alte acțiuni, Z, sau al unei st]ri de fapt care aparține unui anumit individ (poate chiar unui colectiv). Efectul acțiunii Z poate fi pl]cut (sukha) sau poate fi dureros și s] induc] suferinț] (dukkha), dar aceasta este r]splata antrenat] de rețeaua cauzal], ea ins]și o manifestare inexorabil] a dharmei. Mai mult, ideea unei posibilit]ți infinite de acțiune-r]splat] sugereaz] gândirii indiene ideea de renaștere, având în vedere c], în conformitate cu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
principiu conștient subzist] într-o relație de contingent] cu o cantitate de karma, descris] că o materie „în mod inconștient imaterial]”, având o form] dintre cele mai subtile care determin] natură relativ] a ființei. Activitatea, atât dorit], cât și nedorit], induce karma și, prin asociere, condiționeaz] dezvoltarea ființei conștiente, având ca rezultat eventuală moarte sau reincarnarea „sufletului” respectiv. În cazul în care karma poate fi prevenit] și epuizat], leg]tură ar putea fi destr]maț], procesul ciclic oprit, iar principiul conștient
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
constant deoarece denumirile (ming) nu sunt nici ele constante. Orice tao poate fi interpretat în diverse moduri, iar aceasta pentru c] asocierea oric]rei denumiri din conținutul s]u presupune atât o diferențiere prin interpretare, cât și un r]spuns indus de preferințe. În opinia lui Mo Tzi, distincția dintre bine și r]u (li și hai) asigur] o bun] orientare a comportamentului - afirmație, totuși, interpretabil], mai ales dac] avem în vedere diversele teorii despre utilitate. Mo Tzi pare s] fi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sentimente, adic] posesia a ceea ce se consider] dezirabil, ceea ce pare mai degrab] o judecat] obiectiv]. Astfel, o persoan] poate fi considerat] eudaimon deoarece el sau ea este bogat], puternic], are copii s]n]toși ș.m.a.d.; dac] aceste lucruri pot induce un sentiment de mulțumire, atribuirea termenului nu trebuie, în mod necesar, s] îl implice. (Dac] ar presupune acest lucru, maximă lui Solomon: „Nu numiți un om fericit pan] ce acesta nu a murit”, ar deveni un nonsens; așa cum și sugestia
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
u și nu apeleaz] la argumente ad hominem. Deși se vede pe șine - inc] o dat] de vom da crezare dovezilor aduse de Platon - ca pe o persoan] care și-a irosit întreaga viat] în serviciul atenienilor, încercând s] le induc] o gândire activ] în ceea ce privește viețile lor, ideea c] serviciul în favoarea altora poate fi un scop în sine nu pare s] ias] în evident] prin argumentele sale explicite. Dac], așa cum credea el, noi toți c]ut]m eudaimonia, aceasta o presupune
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cunoașterea nu este suficient] pentru a fi o virtute care impune că voința s] fie orientat] în direcția binelui. Pentru a realiza aceast] orientare benevol], Dumnezeu ilumineaz] sufletul printr-o revelație a propriei Sale bun]ț]ți, iar acest fapt induce virtutea, având în vedere c] sufletul se încarc] cu iubire pentru perfecțiunea lui Dumnezeu și caut] s] se uneasc] cu El. Aceast] psihologie a gratiei este exprimat] mai puțin prozaic de c]tre Augustin, care susținea c] iubirea trage sufletul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dac], dup] ce am reusit s] avem Credinț], nu ne d]m silința s] înțelegem ceea ce credem” (Cur Deus Homo, i, 2). În teoria să moral], Anselm este influențat de psihologia lui Augustin și adopt] ideea potrivit c]reia grația induce sufletului o dispoziție de a înainta înspre bine (affectio justitiae), conformându-și acțiunile voinței lui Dumnezeu. Importantă voinței este evidențiat] de c]tre Abélard (1079-1142). Tendința augustinian] înspre voluntarism (din latinescul: voluntas, care înseamn] „voinț]”) este urmat] în relație atât
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
STEPHEN BUCKLE Introducere Teoria dreptului natural în etic] are o tradiție într-atât de lung] și de complex] încât aspectele esențiale ale unei etici a dreptului natural sunt dificil de relevat. Din același motiv, unele încerc]ri de expunere pot induce în eroare mai ales prin tendința de simplificare excesiv], tendinț] care pleac] de la alegerea unei versiuni a dreptului natural și generalizeaz] pe baza tr]s]turilor particulare, sperând c] rezultatul va fi reprezentativ. Aceast] speranț] se va n]rui probabil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de afirmația c] agenții liberi acționeaz] întotdeauna autonom. Imputabilitatea presupune capacitatea de a acționa autonom, dar este posibil ca aceast] capacitate s] nu fie întotdeauna exercitat]. Acțiunile incorecte nu sunt într-adev]r autonome, dar ele sunt mai degrab] alese decât induse mecanic de dorințele sau de inclinațiile noastre. vii. Etică kantian] Etică lui Kant și imaginea care o înlocuiește adesea în dezbaterile contemporane nu epuizeaz] etică kantian]. Termenul este acum folosit pentru o varietate de poziții sau angajamente etice cvasikantiene. Uneori
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
noastre morale sunt înt]rite și nu sl]bite de vulnerabilitatea celorlalți. Avantajul reciproc nu poate constitui baza moralei în accepțiunea ei curent] deoarece exist] principii morale anterioare urm]ririi avantajului reciproc. Bineînțeles, acest apel la morală cotidian] ne poate induce în eroare. Esență abord]rii hobbesiene este c] nu exist] obligații naturale și c] nu exist] „o diferenț] moral] real] între bine și r]u pe care toți indivizii au obligația de a o respectă” (Gough, 1957, p. 118). A
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
formularea strict] a normelor nu este dificil de înțeles. Dac] acțiunea prohibitiv] a normelor deontologice vizeaz] doar intențiile, putem afirmă c] minciună este diferit] de ascunderea adev]rului, deoarece minciunile sunt obligatoriu intenționate (pentru c] urm]resc s] însele, s] induc] în eroare), în timp ce nedezv]luirea adev]rului nu este intenționat] (pentru c] scopul nu este de a înșela). În sens mai larg, dac] noțiunea de intenție este explicat] în termeni de opțiune pentru mijloacele de atingere a scopului propus (de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este o afirmație metaforic] pentru ideea c] organismele sunt organizate în mod teleologic, astfel încât ele funcționeaz] în mod general în moduri care promoveaz] propria supraviețuire sau pe cea a propriei specii. Dar de ce ar trebui ca acest fapt s] ne induc] ideea respectului pentru toate viet]țile? Sugerez c] etică respectului vieții își g]sește susținerea în preocup]rile ecologice și estetice. Distrugerea viet]ților afecteaz] adesea ceea ce Aldo Leopold a numit „integritatea, stabilitatea și frumusețea comunit]ții biotice”. Protejarea comunit
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
societatea: ideea de responsabilitate social] Responsabilitatea social] a devenit recent conceptul central în etică afacerilor. Acest concept a iritat numeroși entuziaști tradiționali ai economiei de piaț] și a provocat apariția unui num]r de argumente greșite sau de natur] s] induc] în eroare. Cel mai faimos dintre acestea este probabil cel rezumat în diatriba viitorului câștig]tor al premiului Nobel, economistul Milton Friedman, publicat] în The New York Times (13 septembrie 1970) sub titlul: „Responsabilitatea social] a unei afaceri este s] își sporeasc] profitul
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
unui atac și al reducerii pagubelor pe care ambele tabere le vor suferi în cazul unui conflict. Descurajarea soluționeaz] acest compromis acordând mai mult] greutate obiectivului prevenirii atacului. Ideea des întâlnit] potrivit c]reia descurajarea reduce riscul r]zboiului nuclear induce deci în eroare, cu excepția cazului în care prin r]zboi nuclear se înțelege doar atacul nuclear al unei singure p]rți. Practică descuraj]rii crește de fapt probabilitatea unui r]zboi nuclear pe scar] larg]. Amenințând cu r]zboiul nuclear
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
context, merit] într-adev]r s] ne întreb]m care ar trebui s] fie concepția antirealiștilor despre discuția moral]. Probabil c] ei își imagineaz] c] ceea ce noi încerc]m s] facem atunci cand ne lans]m într-o discuție moral] este s] inducem adversarului nostru aceleași dorințe că ale noastre. Dar, în mod fundamental, ei trebuie s] spun] c] încerc]m s] proced]m astfel nu pentru c] adversarul ar trebui în mod rațional s] aib] aceste dorințe - amintiți-v] de remarcă menționat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moderne. Odat] ce vedem c] ideile noastre morale reprezint] o adaptare la procesul de selecție natural], pentru a încuraja urm]rirea unor scopuri profitabile, se pune punct final acesteia. Morală nu reprezint] altceva decât o iluzie colectiv] care ne este indus] genetic în scop reproduc]tor. Adjectivul „colectiv]” este foarte important. Se face distincția între convigeri etice de bun simț, de genul: „S] nu lovești femeile în vârst]” și credințe etice nebunești precum: „Fii bun cu indolenții vinerea”. Ideea în leg
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu caracter comercial și financiar, Fondul Proprietății de Stat (FPS), fiind teoretic de vânzare. Un slogan extrem de puternic a fost inventat și scandat în piețe sau scris pe garduri, pentru a bântui imagologia populară "nu ne vindem țara" și a induce frica de "proprietarii străini" și de șomaj. Între 1997 și 1999, odată cu pierderea puterii de către "foștii comuniști", statul a încercat să se retragă din ce în ce mai mult din economie. Au fost luate măsuri radicale (ne gândim de exemplu la renumita "terapie de
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
imaginată? Răspunsul se poate obține dacă lăsăm la o parte atât poziția extremă esențialistă (deterministă) ce îngrădește ideea liberului arbitru și transformă indivizii în marionete 2 -, cât și pe cea extremă constructivistă (postmodernă) care de fapt deconstruiește realitatea socială și induce, in extremis, solipsismul. El este pe cât de simplu, pe atât de paradoxal: identitatea este în același timp ceva esențial și construit. Argumente de diferite tipuri, oferite fie de esențialiști, fie de constructiviști, care să susțină ideea de dublu caracter al
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pe capul și pe mîna magistrului, aceasta cu degetele diavolesc rășchirate: capul și mîna, atît, suficiente pentru sugerarea demoniei. Șarja lui Ross, virtuos profesională, augmentează expres masca: un Mefisto văzut de un nordic Kirchner. Fotografia maturului Nae Ionescu, monden-fascinantul magistru, induce același aer demonic. E greu să te sustragi acestei hipnoze, amplificată de mîinile cu degete viril-agile, de prestidigitator, de papionul cu buline, de batista butonierei, hipergonflată. Dar mai ales... mai ales... de privirea brună, părelnic brună. Părelnic, pentru că mărturia fostului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]