27,810 matches
-
normelor referitoare la dizolvarea consiliilor locale, nici potrivit reglementării pentru consiliile județene, ar însemna că împotriva acestei autorități, indiferent de eficiență și activitatea să, să nu se poată lua nici o măsură legală, ceea ce este greu de acceptat ca fiind voința legiuitorului". În ceea ce privește dispozițiile art. 121 din Constituție invocate, de asemenea, în motivarea excepției de neconstituționalitate, Guvernul apreciază că acestea "nu au nici o legătură cu prevederile art. 96 din Legea nr. 215/2001 , deoarece Consiliul General al Municipiului București are - potrivit dispozițiilor
DECIZIE nr. 322 din 26 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 57 şi 96 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147731_a_149060]
-
competențe să rezolve problemele curente până la constituirea noului consiliul local. Existența acestei reglementări este o concludenta aplicare a dispoziției constituționale prevăzute de art. 120 alin. (2), potrivit căreia consiliile locale și primării funcționează în condițiile legii. Pe de altă parte, legiuitorul este suveran în a stabili dizolvarea consiliului local, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea prefectului, instituind limitele în care acesta poate funcționa. Această hotărâre, potrivit dispozițiilor cuprinse la alin. (3) al art. 57 din lege, poate fi contestată în justiție
DECIZIE nr. 322 din 26 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 57 şi 96 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147731_a_149060]
-
nivel constituțional, bazele organizării și funcționării autorităților comunale și orășenești, precum și cele privind consiliul județean, fără a reglementa un statut special pentru autoritățile administrației publice de la nivelul municipiului București. Astfel, din analiza celor două texte constituționale se poate deduce intenția legiuitorului constituant de a lăsa pe seama legii organice această reglementare. Or, tocmai aceasta s-a și realizat, prin dispozițiile cuprinse în cap. V al Legii nr. 215/2001 , intitulat "Administrația publică a municipiului București", capitol în care este cuprins și textul
DECIZIE nr. 322 din 26 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 57 şi 96 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147731_a_149060]
-
toate situațiile de contestare a măsurilor dispuse de Agenția pentru Valorificarea Activelor Bancare se cere depunerea cauțiunii, ar fi de natură să împiedice liberul acces la justiție. Curtea constată însă că aspectele de tehnica legislativă (claritatea textelor) sunt de resortul legiuitorului, iar cele aplicare nemijlocita a legii, de resortul instanței de judecată, ele neputând face obiectul controlului de constituționalitate. Față de cele arătate mai sus, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art.
DECIZIE nr. 285 din 30 octombrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19^16 alin. (2) şi ale art. 25 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active bancare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 409/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147806_a_149135]
-
neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată. Se apreciază că stabilirea unor termene pentru exercitarea dreptului la acțiune nu este de natură să împiedice accesul liber la justiție, ci urmărește să confere stabilitate și siguranța raporturilor familiale. Prin instituirea termenului de un an legiuitorul impune mamei, care acționează în interesul minorului, să lămurească cât mai rapid statutul juridic al acestuia. Potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicata, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului
DECIZIE nr. 81 din 25 februarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 alin. 1 din Codul familiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148513_a_149842]
-
prevederilor constituționale ale art. 44, se apreciază că textul criticat nu contravine drepturilor prevăzute de acest articol, fiind în acord cu principiul egalității copiilor din afara căsătoriei cu cei din căsătorie. Avocatul Poporului arată că prin reglementarea termenului de un an legiuitorul a stabilit o excepție de la principiul potrivit căruia "acțiunea de stare civilă este imprescriptibila" în considerarea unor rațiuni precum: stabilitatea și certitudinea raporturilor juridice, necesitatea de a nu lăsa prea mult timp în suspensie starea civilă a persoanei, grija pentru
DECIZIE nr. 81 din 25 februarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 alin. 1 din Codul familiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148513_a_149842]
-
neconstituționalitate este neîntemeiată pentru următoarele motive: "În accepțiunea autorilor excepțiilor, art. 11 din Legea nr. 64/1995 încalcă dispozițiile art. 21 din Constituție datorită caracterului executoriu al hotărârilor judecătorului-sindic și limitării exercitării căilor de atac. [...] Potrivit art. 128 din Constituție, legiuitorul stabilește atât căile de atac, cât și modalitatea folosirii acestora. În virtutea acestor dispoziții constituționale, existența unor proceduri speciale poate determina și instituirea unor reglementări corespunzătoare, care să atribuie caracter definitiv, executoriu unei hotărâri judecătorești ori să limiteze într-un fel
DECIZIE nr. 358 din 12 decembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11, 12 şi art. 31 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, astfel cum a fost modificată ulterior. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148518_a_149847]
-
de a fi judecat de o instanță imparțială, deoarece măsură înlocuirii judecătorului-sindic trebuie să fie luată în caz de incompatibilitate și, deci, nu poate fi reglementată că o simplă posibilitate. În raport cu cele susținute, trebuie observat că art. 12 transpune intenția legiuitorului de înlocuire a judecătorului-sindic, dar din cu totul alte motive decât incompatibilitatea, [...] ce vizează un moment anterior desemnării judecătorului-sindic. Aceste motive sunt lăsate la aprecierea instanței, care poate să dispună sau nu înlocuirea printr-o încheiere motivată. Ca atare, nu
DECIZIE nr. 358 din 12 decembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11, 12 şi art. 31 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, astfel cum a fost modificată ulterior. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148518_a_149847]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 17 octombrie 2002, respingând excepția ca neîntemeiată, cu motivarea că prevederile legale menționate sunt în concordanță cu dispozițiile art. 125 alin. (3) și ale art. 128 din Constituție, care lasă la latitudinea legiuitorului stabilirea competențelor instanțelor, a procedurii de judecată, precum și a căilor de atac. S-a statuat, de asemenea, că nu sunt încălcate nici dispozițiile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, deoarece acestea nu
DECIZIE nr. 358 din 12 decembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11, 12 şi art. 31 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, astfel cum a fost modificată ulterior. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148518_a_149847]
-
pe fondul unei imaturități psihice și a lipsei experienței de viață, îl privează pe acesta de posibilitatea de a sesiza care este adevăratul sau interes și, adesea, de a discerne între bine și rău. Aceasta este rațiunea în considerarea căreia legiuitorul, pentru a-l proteja pe minor, a instituit prezumția lipsei de discernământ până la vârsta de 14 ani, iar între vârstă de 14 și 18 ani, l-a prezumat cu discernământul diminuat, conferindu-i capacitate de exercițiu restrânsă. Sub acest aspect
DECIZIE nr. 82 din 25 februarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 alin. 3 din Codul familiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148567_a_149896]
-
privată, constituind totodată o componentă a regimului special de protecție și asistența a copiilor și tinerilor în realizarea drepturilor lor. În ceea ce privește încălcarea art. 26 alin. (2) din Constituție, este evident că prin persoană fizică îndreptățită să dispună de ea însăși legiuitorul constituant a avut în vedere individul matur, dotat cu discernământ și suficientă experiență de viață, care are posibilitatea de a-și valorifica acest drept în deplină cunoștință de cauză, ceea ce nu se regăsește în persoana unui minor, lipsit de capacitate
DECIZIE nr. 82 din 25 februarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 alin. 3 din Codul familiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148567_a_149896]
-
aplicabile pentru toate cadrele militare aflate în situații identice. Pe de altă parte, Guvernul arată că "stabilirea unui procent maxim din baza de calcul folosită la determinarea cuantumului pensiei de serviciu este o problemă de oportunitate, în competența exclusivă a legiuitorului". Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile art. 25 și 78 din Legea nr. 164/2001 sunt constituționale. În acest sens, arată că "din economia legii rezultă că aceste articole din lege nu contravin dispozițiilor constituționale, prevăzute de art. 16 alin. (1
DECIZIE nr. 31 din 28 ianuarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148569_a_149898]
-
este o dispoziție procedurală, cu caracter special, care nu are altă semnificație decât aceea de precizare a instanței competențe să soluționeze categoria de litigii pe care cele două acte normative o reglementează și nicidecum de modificare a Legii contenciosului administrativ. Legiuitorul constituant a prevăzut că domeniul contenciosului administrativ va fi reglementat prin lege organică, iar, conform art. 125 alin. (3) din Constituție, "Competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege". Rezultă deci că dispozițiile din Legea nr. 506/2001 , potrivit
DECIZIE nr. 7 din 14 ianuarie 2003 referitoare excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 506/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 privind soluţionarea contestaţiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control sau de impunere întocmite de organele Ministerului Finanţelor Publice şi, în subsidiar, a dispoziţiilor art. 10 alin. (1^1) şi art. 12 alin. (1) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 , astfel cum a fost aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 506/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148581_a_149910]
-
aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2001 ar încălca dispozițiile art. 74 alin. (1), raportat la art. 72 alin. (3) lit. j) din Constituție privind adoptarea legilor organice, Curtea a reținut că "Nici o dispoziție constituțională nu împiedică, însă, legiuitorul să adopte, pe calea unei legi ordinare, dispoziții de procedură sau referitoare la competența instanțelor de contencios administrativ, în măsura în care asemenea dispoziții nu contravin celor cuprinse în legea contenciosului administrativ și nu ar avea, astfel, caracterul unei modificări implicite a acesteia
DECIZIE nr. 7 din 14 ianuarie 2003 referitoare excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 506/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 privind soluţionarea contestaţiilor împotriva măsurilor dispuse prin actele de control sau de impunere întocmite de organele Ministerului Finanţelor Publice şi, în subsidiar, a dispoziţiilor art. 10 alin. (1^1) şi art. 12 alin. (1) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 13/2001 , astfel cum a fost aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 506/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148581_a_149910]
-
cauza. Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 43 din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 40/1999 sunt constituționale. În acest sens, se arată că dispozițiile legale privind obligarea proprietarului la plata de despăgubiri către chiriași confirmă, de fapt, intenția legiuitorului de a întări dreptul de proprietate. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor
DECIZIE nr. 27 din 28 ianuarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 43 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe, aprobată şi modificată prin Legea nr. 241/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148614_a_149943]
-
presupune accesul la toate instanțele judecătorești și la toate gradele de jurisdicție. Principiul egalității în fața legii nu înseamnă uniformitate, astfel că, dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul nu poate fi decât diferit. Legiuitorul a stabilit regimuri diferite privind căile de atac, efectul devolutiv al recursului și limitele acestuia, urmând să se aibă în vedere și garanțiile procesuale reglementate în art. 385^6 alin. 3 din Codul de procedură penală. Guvernul, întemeindu-se pe
DECIZIE nr. 77 din 20 februarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 pct. 2 lit. a), art. 361 alin. 1 lit. c) şi ale art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148609_a_149938]
-
I, nr. 69 din 16 martie 1994, Curtea a statuat că liberul acces la justiție presupune și accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția. Instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești este de competența exclusivă a legiuitorului. Această soluție decurge din dispozițiile constituționale ale art. 125 alin. (3), potrivit cărora "Competența și procedura de judecată sunt stabilite de lege", precum și din cele ale art. 128, conform cărora "Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita
DECIZIE nr. 77 din 20 februarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 pct. 2 lit. a), art. 361 alin. 1 lit. c) şi ale art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148609_a_149938]
-
semnificația art. 21 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia accesul la justiție nu poate fi îngrădit prin lege, este aceea că nici o categorie sau grup social nu se poate exclude de la exercițiul drepturilor procesuale pe care le-a instituit. Însă legiuitorul poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și modalități de exercitare a drepturilor procedurale, astfel încât accesul liber la justiție nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac. Referitor
DECIZIE nr. 77 din 20 februarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 pct. 2 lit. a), art. 361 alin. 1 lit. c) şi ale art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148609_a_149938]
-
ale art. 125 din Constituție, precum și dreptul la un proces echitabil. Se mai arată că, instituind competența procurorului de a refuza începerea urmăririi penale, de a clasa cauza sau de a dispune scoaterea de sub urmărire penală ori încetarea urmăririi penale, legiuitorul l-a transformat pe acestă într-o adevărată instanță extraordinară, prevăzând, astfel, un caz de obstaculare a accesului liber la justiție. În sprijinul susținerilor, citează jurisprudența Curții Constituționale care a statuat că este neconstituțională dispoziția legală prin care se suspendă
DECIZIE nr. 275 din 24 octombrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale art. 228 alin. 6 şi ale art. 262 pct. 1 şi pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148049_a_149378]
-
Apel Albă Iulia - Secția penală și-a exprimat opinia în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate. Astfel, liberul acces la justiție presupune accesul la mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește actul de justiție, iar potrivit art. 125 alin. (3) din Constituție, legiuitorul are competența exclusivă de a institui reguli de procedură. Nu este încălcat nici principiul egalității. Potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicata, și ale art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 privind organizarea și
DECIZIE nr. 275 din 24 octombrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale art. 228 alin. 6 şi ale art. 262 pct. 1 şi pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148049_a_149378]
-
dosarului aflat pe rolul instanței de judecată rezultă că obiectul cauzei îl constituie plângerea formulată de autorul excepției împotriva rezoluțiilor Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Albă Iulia privind neînceperea urmăririi penale față de un procuror. Prin dispozițiile ce fac obiectul excepției, legiuitorul a prevăzut existența acestui aviz având natură juridică a unei măsuri de protecție a magistraților. Într-adevăr, aceste dispoziții legale se corelează cu cele ale art. 10 lit. f) din Codul de procedură penală, articol care reglementează cazurile când punerea
DECIZIE nr. 275 din 24 octombrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale art. 228 alin. 6 şi ale art. 262 pct. 1 şi pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148049_a_149378]
-
al Magistraturii de validare a examenului de capacitate, pe care să o poată exercita și procurorii și judecătorii care au fost declarați respinși la examenul în cauză", incalcandu-se astfel liberul acces la justiție, "care are ca semnificație faptul că legiuitorul nu poate exclude de la exercițiul drepturilor procesuale, pe care le-a instituit, nici o categorie sau grup social". Prevederile art. 64 din legea criticată încalcă și dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucat creează o "discriminare între candidații declarați reușiți
DECIZIE nr. 340 din 5 decembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 64 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, modificată şi completată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148058_a_149387]
-
libertăților fundamentale, deoarece nu conține norme restrictive privind accesul la justiție al persoanelor la care se referă, ci, dimpotrivă, stabilește dreptul acestora de a se adresa cu plângere Curții Supreme de Justiție. În conținutul său excepția de neconstituționalitate vizează omisiunea legiuitorului de a permite - prin același text al legii - și candidaților respinși la examenul de capacitate de a se adresa cu plângere Curții Supreme de Justiție. În examinarea criticii formulate de autorii excepției Curtea Constituțională reține că, în cadrul procedurii prevăzute de
DECIZIE nr. 340 din 5 decembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 64 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, modificată şi completată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148058_a_149387]
-
și-au achitat în termen obligațiile de plată, întrucât aceștia din urma nu au făcut decât să-și îndeplinească îndatorirea cetateneasca fundamentală prevăzută de art. 53 alin. (1) din Constituție, iar în ceea ce privește înlesnirile acordate restantierilor, nici o prevedere constituțională nu oprește legiuitorul sa acorde asemenea înlesniri. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (3) și al art. 25 alin
DECIZIE nr. 189 din 25 iunie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (1) din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 163/2000 pentru diminuarea arieratelor la bugetul de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143778_a_145107]
-
cu privire la suspendare. Totodată "procedura de judecată a contestației la executare se întemeiază pe dispozițiile art. 125 alin. 3 din Constituție, care prev��d în mod expres că reglementarea competenței și a procedurii de judecată se face prin lege, dând astfel legiuitorului ordinar libertatea să statueze în aceste domenii [...]. Cât privește susținerile legate de validitatea titlului executoriu, acestea sunt strict legate de obiectul contestației la executare, neputând fi verificate pe calea controlului de constituționalitate". Președintele Senatului nu a comunicat punctul său de
DECIZIE nr. 208 din 9 iulie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă şi ale art. 78 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobată şi modificată prin Legea nr. 108/1996 , cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143776_a_145105]