15,094 matches
-
mlaștini și bălți. În părțile ocupate permanent de ape creșteau pe suprafețe întinse trestia și papura, rogozurile și pipirigurile. De-a lungul Văii Gepiului și pe grinduri se dezvoltau asociații alcătuite din sălcii, răchițișuri, arinișuri, stejărișuri de luncă. Astăzi vegetația lemnoasă este redusa la Pădurea Rădvani în suprafață de 276 ha, formată din stejăriș în asociație cu cer, carpen și arbori rezistenți la umezeală, frasinu, ulm, păr și măr sălbatic, corn, alun, salcâm. Fauna adaptată acestor condiții era cea acvatică, piscicolă
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
locuitori. Formele de relief, caracterizate prin versanți abrupți și lunci înguste, sunt rezultatul unor procese de versant cauzate de factori geologici și meteorologici de lungă durată care, mai ales în epoca modernă, au interacționat cu activități antropice agresive asupra vegetației lemnoase. Multe din alunecările de teren mai vechi au fost reactivate de precipitațiile abundente din 1970, 1980 și 2006 când s-au înregistrat și mari inundații locale. Muntele Țibleș care face parte din lanțul grupei vulcanice maramureșene, aflat în partea de
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
lunii martie. Startul de zăpada are, în medie 40-60 cm. Primăvara și toamna, aerul rece se acumulează în zonele joase ale spațiului fapt ce produce inversiune termică: mai rece jos decât sus. În comuna Târlișua există două tipuri de vegetație, lemnoasă și ierboasă care sunt bine reprezentate, structural și cantitativ. Arealul ocupat de pădurile de conifere și foioase, componenta cea mai importantă a vegetației lemnoase depășește 60٪ din suprafața comunei. Etajul coniferelor, prezent în dealurile piemontane și în munții Țibleș, este
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
produce inversiune termică: mai rece jos decât sus. În comuna Târlișua există două tipuri de vegetație, lemnoasă și ierboasă care sunt bine reprezentate, structural și cantitativ. Arealul ocupat de pădurile de conifere și foioase, componenta cea mai importantă a vegetației lemnoase depășește 60٪ din suprafața comunei. Etajul coniferelor, prezent în dealurile piemontane și în munții Țibleș, este reprezentat de molid, brad, pin și exemplare rare de larice. Pe locurile principale ale comunei Tirlișua, Strambulici, Izvor și Molișet, s-au dezvoltat păduri
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
locuitori. Formele de relief, caracterizate prin versanți abrupți și lunci înguste, sunt rezultatul unor procese de versant cauzate de factori geologici și meteorologici de lungă durată care, mai ales în epoca modernă, au interacționat cu activități antropice agresive asupra vegetației lemnoase. Multe din alunecările de teren mai vechi au fost reactivate de precipitațiile abundente din anii 1970, 1980, 2006 când s-au înregistrat mai multe inundați locale. La Târlișua se disting alunecări în brazde lenticulare, alunecări în movile, monticule sau glimee
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
apare mai pronunțat între Târlișua și Borleasa, imediat în amonte de confluenta cu Zâmbrița care depune un con de dejecție destul de dezvoltat. Aici Ilișua aluvionează mai intens pe o porțiune de 3-400 m, încadrând un ostrov bogat în vegetație hidrofila lemnoasa și ierboasa. Câteva meandre se înregistrează în aval de Borleasa. În spațiul montan împădurit, sunt folosite doar izvoarele din lungul văilor Molișeț, Izvor și Strâmbulici. Pe valea Izvor există o sursă de apă mineralizata de tip borviz din aureola mofetica
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
decadă a lunii martie. Startul de zăpadă are, în medie 40-60 cm. Primăvară și toamnă, aerul rece se acumulează în zonele joase ale spațiului ceea ce produce inversiune termică: mai rece jos decât sus. În Târlișua cele două tipuri de vegetație, lemnoasa și ierboasa, sunt bine reprezentate, structural și cantitativ. Arealul ocupat de pădurile de conifere și foioase, componența cea mai importantă a vegetației lemnoase depășește 60٪ din suprafața acestuia. Etajul coniferelor, prezent în dealurile piemontane și în Munții Țibleș, este reprezentat
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
spațiului ceea ce produce inversiune termică: mai rece jos decât sus. În Târlișua cele două tipuri de vegetație, lemnoasa și ierboasa, sunt bine reprezentate, structural și cantitativ. Arealul ocupat de pădurile de conifere și foioase, componența cea mai importantă a vegetației lemnoase depășește 60٪ din suprafața acestuia. Etajul coniferelor, prezent în dealurile piemontane și în Munții Țibleș, este reprezentat de molid, brad, pin și exemplare rare de larice. Mai jos, s-au dezvoltat păduri compacte de foioase formate, preponderent din fag montan
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
care au avut loc în decursul timpului. Din suprafata totală a satului Crasnaleuca, 83% reprezintă vegetația naturală, din care pădurile ocupă 6%, iar pășunile și fânețele 11%. Peisajul formațiunilor vegetale se caracterizează prin plante specifice climatului continental. În categoria plantelor lemnoase intră etajul pădurii din dealul Coșerilor. Pădurea, în suprafață de cca. 58 ha, are specii de foioase reprezentate prin: stejarul ("Quercus robur"), carpenul ("Carpinus betulus"), teiul alb ("Tilia tomentosa"), jugastrul ("Acer campestre"), ulmul ("Ulmus glabra"), arțarul ("Acer tataricum"), porumbarul ("Prunus
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
persoane, 300 de familii de sași, cu 888 de persoane, 34 de familii de unguri, cu 191 de persoane, precum și 4 familii de alte naționalități, cu 11 de persoane. Activitățile specifice zonei sunt agricultura, industria alimentară, confecționarea produselor betonate și lemnoase, extracțiile de minereuri, zootehnia și exploatațiile agricole. În comună există ferme de creșterea porcinelor, abatoare, precum și o stațiune de creștere a bubalinelor. În fiecare primăvară are loc "Festivalul Narciselor" (pe 21 mai, de "Sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena", la
Șercaia, Brașov () [Corola-website/Science/300969_a_302298]
-
după încetarea din viață a împăratului Traian(august 117), mai precis în perioada 117-119 atacurile sarmaților și roxolanilor la granițele de apus și răsărit ale Daciei, s-au asociat cu frământările dacilor supuși. În această perioadă are loc incendierea părții lemnoase a Podului de la Drobeta, construit de arhitectul grec Apolodor din Damasc. Dorința de libertate a dacilor supuși asociată cu dorința de a gusta din civilizația romană și cu dorința popoarelor migratoare pentru un trai mai bun, au făcut ca hotarele
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
pârâul Jăravăț, fiind unul dintre rarele ape curgătoare ce curg înspre N. Reprezintă principala resursă regenerabilă. Sunt favorabile agriculturii și creșterii animalelor. Reprezintă în primul rând o valoare ecologică, iar în al doilea rând constitue o valoare economică prin masa lemnosă ce poate fi exploatată. Pădurea are un rol însemnat în menținerea și reglarea echilibrului ecologic pe suprafețe mari dar din păcate este foarte mică. "Rețeaua de drumuri" "Căile ferate" "Alimentarea cu apă" Bustul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza 1903 dezvelit 1904
Comuna Grivița, Vaslui () [Corola-website/Science/301886_a_303215]
-
de reședință este mărginită de o pădure deluroasă liniară (cota 327 m), care separă comuna de comunele județului vecin Galați (odinioară, până în 1950, județul Tecuci). Pădurea este alcătuită din tei, plop, salcâm, pin, molid, stejar și fag, precum și alte esențe lemnoase (ulmi, mesteceni, cireși, iova etc.). Spre vest, la distanțe variate (800-2000 m.), datorită cursului său neregulat, comuna este limitată de râul Siret, într-o zonă în cursul este meandrat, separând așezarea de orașul Adjud, din preajmă, spre care se face
Comuna Ploscuțeni, Vrancea () [Corola-website/Science/301890_a_303219]
-
a pâraielor Soci și Fântânele cu râul Ibana unde în urma ploilor însemnate cantitativ se pot inundă câteva hectare de culturi agricole. Pentru a preveni adâncirea albiei râului, s-au construit în perioada comunistă mai multe baraje din beton . Principalele specii lemnoase sunt stejarul(Quercus petra) pe dealurile înalte din vestul comunei și salcâmul (Robinia canina) pe dealurile mai joase. Alături de stejar, în pădurile Buciog și Oblic din vestul comunei mai sunt gorunul(Quercus petra), carpenul (Carpenus betulus), frasinul (Frasinus excelsior), teiul
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
pădurile care ne înconjoară și a căror sobrietate te impresionează. Pădurile de fag (fagus silvatica), cu un farmec deosebit, formează un brâu la limita dintre sate și comunele învecinate. Fagul, în aceste păduri este însoțit de numeroși arbori și plante lemnoase: mesteacănul (Betula verrucosa), carpenul (Carpinus betulus), plopul (Plopulus tresnula) și în zona exterioară a pădurilor întâlnim măceșul (Rosa tomentosa). În zonele cultivate și în cele de pășune sunt grupări de măr pădureț (Malus silvestris), porumbarul (Prunus spinosa), sîngerul (Cornus sanguinea
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
casa parohiala cu toate anexele gospodărești. Din anul 1966 în Parohia Ortodoxă Morlaca a fost numit că preot Ioan Pop, care a slujit aici până în anul 1973. În acestă perioadă a fost descoperit tot naosul bisericii fiind schimbată toată partea lemnoasa, cât și tablă de pe acoperișul bisericii. În anul 1973 cu data de 1 octombrie, în Parohia Ortodoxă Morlaca a fost numit preotul Ioan Călătan.” Parohia numără în prezent 260 de familii. Pe teritoriul localității Morlaca este amintită și o mănăstire
Morlaca, Cluj () [Corola-website/Science/300342_a_301671]
-
reziduale produse de locuitorii și industria municipiului Dej. Îmbinând un complex de factori ecologici naturali și artificiali, vegetația este o combinație între cea caracteristică silvostepei și cea caracteristică pădurii sau, mai degrabă, una de tranziție între silvostepă și pădure. Vegetația lemnoasă este formată din fagi (19%), goroni (43%), carpeni (20%), rășinoase - brad și molid -(1%), paltini (9%), jugastri, cireși și subarborete (păducel, alun, etc. ). Vegetația ierboasă este formată din plante comune cu valoare economică, medicală sau estetică și din buruieni: mac
Cetan, Cluj () [Corola-website/Science/300365_a_301694]
-
află o capelă în stil romanic din sec. XII - XIII. Economia acestei localități este bazată în special pe agricultură (cultivarea terenurilor agricole cu cereale și cartofi) și creșterea animalelor dar și pe activități de exploatare și prelucrare primară a masei lemnoase.
Doboșeni, Covasna () [Corola-website/Science/300376_a_301705]
-
populare, s-au cumpărat un rând de vesminte albastre și diferite cărți de cult. În interior, biserica e îmbrăcată cu un strat de trestie, peste care s-a tencuit și s-a zugravit cu un frumos chenar bisericesc. Toată partea lemnoasa (uși, ferestre, mobilier) a fost vopsita din nou. În anul 1976 s-a realizat sfințirea bisericii de către Mitropolitul Nicolae Mladin și un sobor de preoți, venind credincioși din toată Depresiunea Întorsurii Buzăului. În fața bisericii s-a așezat crucea eroilor, cu
Barcani, Covasna () [Corola-website/Science/300369_a_301698]
-
Calafat și Craiova. Principala atracție turistică este pădurea Ciurumela—Poiana Mare (la 5 km. de Poiana Mare, în trupul de pădure Piscu - Tunari, pe DN 55A Calafat—Bechet—Cernavodă), rezervație forestieră, reprezentând o veche pădure de salcâmi, apreciată pentru conținutul lemnos și pentru dimensiunile arborilor. Pădurea are o vechime de peste 100 de ani și se întinde pe o suprafață de 8 - 10 ha. Pădurea Ciurumela sau Grădina Boierească, așa cum au mai denumit-o localnicii, este situată în partea de sud-vest a
Comuna Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/300413_a_301742]
-
Șabăr și localitatea Vărăști se desfasoara, pe o distanță de circa 4 Km, Lunca Șabărului, brăzdata de 4 șanțuri ce au rolul de drenare a apei acumulate din precipitații abundente. Floră este alcătuită din vegetație caracteristică câmpiei, compusă din vegetație lemnoasa în proporție mai mică și vegetație ierboasa în proporție mai mare.Vegetația lemnoasa se compune din: salcie în zona de lunca, anin și foarte putin salcâm, se găsește pe suprafețe foarte mici neîngrijite și predispuse distrugerii în permanență. În zona
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
Lunca Șabărului, brăzdata de 4 șanțuri ce au rolul de drenare a apei acumulate din precipitații abundente. Floră este alcătuită din vegetație caracteristică câmpiei, compusă din vegetație lemnoasa în proporție mai mică și vegetație ierboasa în proporție mai mare.Vegetația lemnoasa se compune din: salcie în zona de lunca, anin și foarte putin salcâm, se găsește pe suprafețe foarte mici neîngrijite și predispuse distrugerii în permanență. În zona de deal se întâlnesc salcâmul sub aceleași aspecte că și la lunca.<br
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
în limba elina. Endonimul etruscilor era Razenna sau Razna. Există două teorii privind originea etruscilor în Italia: una a imigrării, cealtaltă a autohtoniei. Potrivit lui Herodot, etruscii au provenit din regiunea anatoliană Lidia(Lydia) și de pe unele insule din Marea Egee (îndeosebi Lemnos), iar Dionis din Halicarnas era de părere că etruscii erau autohtoni în Etruria. În baza celor mai recente evaluări științifice (susținute mai nou și de cercetări genetice făcute de un institut italian pe eșantioane significante de populație din Toscana și
Etrusci () [Corola-website/Science/298568_a_299897]
-
Din punctul de vedere al clasificării limbii etrusce, în baza cercetărilor făcute până în prezent, etrusca nu face parte din familia limbilor indo-europene. Posibilele legături cu anumite familii lingvistice sunt incerte. Se pare ca etrusca se înrudea cu limba de pe insulă Lemnos de dinainte de colonizarea greacă antică și cu limba retica, ipoteza fiind că etrusca făcea parte din grupul limbilor tyrsenice vorbite în antichitate pe insule din Marea Egee și în vestul Anatoliei. Câteva cuvinte etrusce cu sensul elucidat definitiv: "apă" „tata”, "ați
Etrusci () [Corola-website/Science/298568_a_299897]
-
pentru anii 2006 și 2007 Pădure - Proprietar Anul Total Rășinoase Fag Stejar Diverse specii țări Diverse specii moi Ocolul silvic Români 2006 10,8 1,6 8,6 0,5 0,1 • Produse forestiere (cantități - volume) Ocolul silvic (nume) Masă lemnoasa pe picior Lemn și produse din lemn Fructe de pădure Ciuperci comestibile Împletituri din rachița Semințe și puieți forestier Români 13150 6 tone - - 350 mii buc. • Alte resurse naturale ale pădurii cu valoare economică: • Păduri - proprietari Obștea Izvoru Rece Proprietar
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]