15,170 matches
-
sînt eu, m-am descurcat... Și-am dat de mîncare copiilor. Asta-i! Octav: Bravo, Nea Matei, bravo...! Matei: Și acum îți dau și ție... Octav: Bravo, Nea Matei, bravo...! Matei: Și dacă nu te superi, îi dau și lui maică-ta și lui taică-tu... Octav: Mulțumim, Nea Matei. (puțin cîntat) Mulțumim, Nea Matei, că ne ții pe toți trei... Hai că merge! Groparule, facem un duet. Groparul: Eu mai am puțin de dormit... Marieta: (aparte) Halal ce viață mai
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
lui Houellebecq, dar - e un dat, desigur - și cu unul de-al lui Hugo sau Dumas tatăl. "Fio avea o teorie despre Zora. Sfîrșise prin a ajunge la concluzia că prietena ei purta În ea ura tuturor nenorociților. Tone de maici Tereze și de organizații se fac purtătoare ale săracilor pentru bani, dragoste, prietenie, educație..." Există În orice opțiune estetică a scriitorului o refulare pe care literatura este chemată s-o descarce : literatura, În lipsă de altceva... Romanul lui Martin Page
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
că descoperim afinități și aceleași trăiri, aceeași explozie vitală, precum și inspirația livrescă. Îi lipsește poetei respirația largă, cuprinzătoare a Anei Blandiana. Cu volumul "Adagio" (1973) îi descoperim Ioanei Diaconescu și note proprii: "Adagio pietrelor și mărăcinilor,/ Adagio fiului; și-a maicii sale vină/ Fie curat ispășită de lacrima luminii/ Etern întoarsă într-un ochi senin/ După o fugă, după vânătoare/ Înalt prin pădurea de crini". Obiectele se însuflețesc și poeta se mișcă lejer, pentru că ea le-a creat: "Desenez lucruri care
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
meu veni din praf stârnit de turmă/ să sfâșie bărăganul în galop". Dragostea față de țărână este teribilă, îl ține pe poet în mrejele ei, ca o vrăjitoare, pulsând în dragostea "păgână" a părinților; de aceea, cere țărânei dragostea tatălui pentru maică. Pământul este dulce, bucuria este ostentativă și un anume convenționalism simțim în încadrarea omului în sat. Obsesia neîmplinirii erotice sensibilizează însă poezia. Feciorul a rămas cu regretul unei insatisfacții erotice: "dar e în mine o mânie-ntoarsă, împotriva unei fete în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
tot felul de ziduri la izvoare/ pre chipul și asemănarea castorilor cei cu coada solzoasă" ("Descântec"). Volumul stă sub semnul genezei și al proliferării, al împreunării și al continuității. Muma apare ca principiu zămislitor al lumii fenomenale. Muma-zeiță, Muma Maria, Maica Mumă, Maica Zână, sunt invocate în poeme în care se țese alegoria fecundității desfășurate ritualic, Muma este zeitatea simbolică atotputerniciei, a indestructibilei luxuri, zeița nemuritoarei frumuseți, sau alteori apare într-o ipostază delirantă, dimensionată caricatural, sau rămâne estompată și se
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de ziduri la izvoare/ pre chipul și asemănarea castorilor cei cu coada solzoasă" ("Descântec"). Volumul stă sub semnul genezei și al proliferării, al împreunării și al continuității. Muma apare ca principiu zămislitor al lumii fenomenale. Muma-zeiță, Muma Maria, Maica Mumă, Maica Zână, sunt invocate în poeme în care se țese alegoria fecundității desfășurate ritualic, Muma este zeitatea simbolică atotputerniciei, a indestructibilei luxuri, zeița nemuritoarei frumuseți, sau alteori apare într-o ipostază delirantă, dimensionată caricatural, sau rămâne estompată și se pierde misterioasă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
se mișcă într-un ritual de descântec; toate poemele sunt, de fapt, niște descântece: "Descântece de reumă", "Descântec de casă nouă", "Descântec de plantare a viei", "Descântec de boală necunoscută". "Vraja descrisă" se vrea, într-un fel, o poezie artă-poetică. Maica Mumă este aceea care dă har poetului, Maica Mumă "piatră de făcut farmece/ vrajă descrisă" maica este aceea care îi dezvăluie sfânta fire: " Apoi le pune la cap piatra ca broasca țestoasă,/ pietroiul părinte cu grumaz cu umeri,/ pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
poemele sunt, de fapt, niște descântece: "Descântece de reumă", "Descântec de casă nouă", "Descântec de plantare a viei", "Descântec de boală necunoscută". "Vraja descrisă" se vrea, într-un fel, o poezie artă-poetică. Maica Mumă este aceea care dă har poetului, Maica Mumă "piatră de făcut farmece/ vrajă descrisă" maica este aceea care îi dezvăluie sfânta fire: " Apoi le pune la cap piatra ca broasca țestoasă,/ pietroiul părinte cu grumaz cu umeri,/ pe care s-a scris miraculoasă împreunarea fetelor litere și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
reumă", "Descântec de casă nouă", "Descântec de plantare a viei", "Descântec de boală necunoscută". "Vraja descrisă" se vrea, într-un fel, o poezie artă-poetică. Maica Mumă este aceea care dă har poetului, Maica Mumă "piatră de făcut farmece/ vrajă descrisă" maica este aceea care îi dezvăluie sfânta fire: " Apoi le pune la cap piatra ca broasca țestoasă,/ pietroiul părinte cu grumaz cu umeri,/ pe care s-a scris miraculoasă împreunarea fetelor litere și a băieților numeri." Arta scrisului este similară focului
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cât un copil în scutec". Peste tot erup forțele de germinație, valuri de căldură de fructe în fermentație, de iarbă în stare de înmulțire. Sămânța și oul sunt matcă nașterilor viitoare. Obsesia seminței este un alt motiv care bântuie pământul, maica este cea care, cu multă migală, măsoară toate semințele. Poetul se adresează în permanență cititorului sau unui anume personaj "Cutăriță", care de fapt semnifică o particularizare în uniformitate și pe care îl mișcă scenic: eroul gesticulează, își trăiește rolul cu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
încolo și am atacat. Îmi stabilisem un target ambițios, așa că am pomenit ciorba de burtă. Cred că m-au ținut vreo oră ca să-mi explice fiecare cea mai bună rețetă. Una insista cu „Puișor, oțet să pui, oțet“, cealaltă cu „Maică, vezi la smântână, că asta-i dă gustul“. M-am bazat pe memorie, dar a fost o eroare imensă; m-am pierdut în amănunte, nici nu mai știu ce-am pus în oală, dar știu că ciorba m-a lăsat
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
și, la sfatul unei gospodine mari, încercam să mă profilez pe deserturi; femeia mă consiliase lângă o tarabă cu spanac veșted și îmi vânduse două ponturi: ciorba nereușită se drege cu multă boia de ardei iute, „da’ mai bine lasă, maică, zama, fă-i ceva dulce și nu te doare capu’ toată ziua“. Pontul cu boiaua îl încercasem și rămăsesem fără extraterestrul numărul cinci, așa că îl aplicam cu speranță pe celălalt. Numărul opt plecase de la serviciu, mă luase în drum și
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
Nichifor își pleca fruntea și arăta mare părere de rău și jale. Apoi lumea li se prea iar bună și ușoară, după rânduiala lui Dumnezeu din povestea baciului” * “La copiii rămași amândoi se uitau cu plăcere... iar pe Gheorghiță și maică-sa îl ocrotea și-l apăra de câte ori în ochii lui Lipan erau nouri de vreme rea”. * “Gheorghiță era numele care-I plăcuse Vitoriei căci era numele cel adevărat și tainic a lui Nichifor...dar când n-o auzea nimeni și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
de ani am ajuns să-I cunosc drumurile și întoarcerile...Știe că-l doresc și nici eu nu i-am fost urâtă” * “L-am visat rău, trecând călare o apă neagă... Acu la Dumnezeu am și eu nădejde și la Maica Domnului și la Sfântul Gheorghe” * “Stăpâna intră în casă, aprinse candela și se închina la icoană” * “Ființa ei începea să se concentreze asupra acestei umbre, de unde trebuia să iasă lumina” * “Abia acum înțelesese că dragostea ei se păstrase ca în
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
a făcut plastografie... Tipătescu: Se-nțelege! Zoe: Firește; în politică... Trahanache: Ei, aveți puțintică răbdare... De astălaltă? (se lovește cu mâna pe buzunarul hainii.) Apoi, dacă umblă el cu machiavelicuri, să-i dau eu machiavelicuri (schimbând tonul.) Martoră mi-e Maica Precista! Să n-am parte de Joițica că e de față să spuie... Zoe: (cu sentiment) Nene! Trahanache: N-am umblat în viața mea cu diplomăție; dar dacă e vorba să facem pe iezuitul a la Matternich, apoi să-i
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Zile lungi de vară” - Topîrceanu), vuiesc („Plopii începură să se clatine cu vuiet”- Vasile Demetrius), în rezumat, sînt imagini plastice ale sensibilității neliniștite; tulbură 8). Din cauza foșnetului său permanent, - spune o legendă de Petre Dulfu -, plopul a fost blestemat de Maica Domnului. Vrînd să nască sub el, n-a putut, și atunci „l a cuvîntat”: „-Alei, plop ne-ndurat ,/ Fieți neamul blestemat,/ Și de mine pe pămînt/ Și de Dumnezeu cel sfînt;/ Frunza ta să nu stea-n loc,/ Zbată-se mereu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cit., p. 131; G. Topîrceanu, „Balada morții”, în op. cit., p. 8; Vasile Demetrius, Orașul bucuriei, Ed. „Universala” Alcalay et Co., f.a., p. 177. Basmul în care plopul devine flaut se găsește la Lazăr Șăineanu (op. cit., p. 95). 9. Petre Dulfu, „Maica Domnului”. Legendă, în Almanahul scriitorilor de la noi, 1911, p. 43 44. însă în Khalil Gibran (Iisus, Fiul Omului, Ed. Orion, 2000, p. 206), Simon din Cirene zice: „Și I-am purtat crucea. Era grea, fiindcă era din lemn de plop
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Marina Ionescu și pe alte „cucoane” de la Catedra de Franceză, dar degeaba: nimeni n-a auzit de această autoare! Am apelat, apoi, la Nicu Nicolescu (de obicei săritor, amabil). Nu poate să meargă la Biblioteca Academiei fiindcă o veghează pe maică-sa, care e grav bolnavă. Dacă aș însuma minutele de convorbiri telefonice cu unii, cu alții, ar fi peste 30. Azi m-am hotărît să mai fac o ultimă încercare: îi voi telefona Elisabetei Isanos, rugînd-o să caute în fișierele
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
produsă de N. D. Giurescu continuă Torouțiu nu se poate menține, față de argumentele lui Mihai N. Popescu-Colibaș"22. Leca Morariu, fiind întru totul de acord cu Torouțiu, i-a atribuit "o valoare problematică" actului de la Uspenia și chiar și mărturiei maicii Fevronia Iurașcu, care asistase, în Botoșani, la nașterea lui Mihai. După aceea, tot Leca Morariu, neobservînd că-și contrazice părerea susținută pentru nașterea poetului la Ipotești, a mai făcut presupunerea că mama poetului, ca "femeie cu dare de mînă", înainte de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Va să zică, numai Cezar Petrescu ar fi fost de vină că lui Toader Prisacaru i-a zis Miron Prisacaru. Dar în volumul publicat la Deva, și Augustin Z. N. Pop, făcîndu-l uitat pe Toader Prisacaru, îi zice tot Miron Prisacaru: "De la maica-i Raluca și de la moșul Miron Prisacaru (viitorul poet) a prins de mititel să prețuiască și să culeagă folclor" (pag. 168). Aceste afirmații îl obligă pe Augustin Z, N. Pop să arate și documentele pe care se bazează. Să fie
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Ilișești, din Bucovina, și pe care Vasile Iurașcu și-a făcut diferite însemnări marginale, "ca să se știe". Cum a ajuns cartea aceea de la mănăstirea Ilișești în mîna lui Vasile Iurașcu, pentru toată viața, iar apoi a trecut la fiicele sale, maici la mănăstirea Agafton, încă rămîne o enigmă. Iconomul stavrofor Alex. H. Simionescu, protoiereul județului Botoșani, cu prilejul întocmirii unei monografii a mănăstirii Agafton, a dat peste cartea aceea, cu slove chirilice, căreia, din cauză că-i lipsea începutul, i-a pus titlul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Dimensiunile inscripției sunt de 97 cm. lungime și 52 cm. lățime. Inscripția are următorul text: "Sau născut la anul 1785/ și la anul 1834 dekemb./ 27 sau săvîrșit. Paraschiva/ să numește în mormînt acope/rită. Trecătoriule/ citești că au fost maică pre iubită/ soție pre lăudată a unui băr/batu cinstitu unită în bună/ faptă stolnicului Iu/rașk numitu. Pe copii și/ pe bărbatu cu întristate cău/tări înspăimîntați iau lă/satu aici în vecinici uitări /. Lîngă apa curgătoare/ deodată cumplit
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
schimb, pe anul 1847 Gh. Eminovici apare între alegătorii mădulărilor Eforiei orașului Botoșani 30, după ce și-a vîndut dugheana din tîrgul vitelor polcovnicului Iordache Corlat 31. În primele luni ale anului 1848 Raluca Eminovici împrumuta 800 galbeni de la sora ei, maica Fevronia Iurașcu, și 200 galbeni de la cealaltă soră, Maria Mavrodin, ca să aibă Eminovici cu ce prelungi luarea în arendă a moșiei Durnești 32. În aceeași vreme, tot Raluca, după ce a murit Iordache Ureche, scoase în vînzare partea sa din moșia
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
datoriile lui Eminovici. În casa memorială, din Ipotești, se află, pe două pagini, o fotocopie de pe acel închipuit izvod de zestre, cu scrisul lui Gh. Eminovici: Copia izvodului de zăstri din anul 840 mai 26. Să-l reproducem: "Una icoană Maica Domnului firicată în argint 101/2 galbini; una candilă de argint 91/2 galbini; patru ineli cu diamant 20 galbini; 1 păreche cercei cu mărgean 6 galbini; 1 fermual 1 galbăn; 2 brațeli di aur 18 galbeni; 1 părechi de
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
agricultori și domiciliați în satul Agafton, vecini mortului, care au subscris acest act, după ce li am citit și după ce am constatat Moartea noi înșine. Oanea Dimitrie primarul Comunei Curtești, oficeri stării civile". Dar servitorii nu-l cunoșteau pe Vasile Iurașcu. Maica Aglaida Tăutu, descendentă din neam de boieri vechi, își avea casa în mănăstire, așa că Iurașcu n-a murit în sat, ci în mănăstire, iar cei doi servitori, cu domiciliul în sat, nu puteau fi "vecini mortului". Tristețea devine copleșitoare în fața
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]