15,419 matches
-
indicat corelații negative puternice între balanța energetică negativă în timpul primelor 20 zile postpartum și prima ovulație. Vacile care înregistrează pierderi mari în greutatea corporală postpartum își reiau mai tîrziu ciclul sexual, iar fecunditatea este scăzută. Majoritatea autorilor confirmă faptul că scorul pentru condiția corporală (în scara 1 5, în care 1 = foarte slabă și 5 = foarte grasă) are influență semnificativă asupra ratei de concepție și service period-ului. În mod fiziologic după parturiție vacile înregistrează o curbă descendentă în ceea ce privește dinamica greutății
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
corelată cu posibilități reduse de satisfacere la nivelul cerințelor datorită capacității limitate de neoglucogeneză determină o balanță energetică negativă și pierderi în greutatea corporală. S-a indicat că vârful lactației corespunde cu valori scăzute ale greutății corporale și implicit a scorului pentru condiția corporală, Vacile slabe, cu un scor al condiției corporale de până la 2,5 sau cele foarte grase cu valoarea 5 a scorului au o rată a fecundității scăzută și un interval parturiție -concepție mărit. Hipoglicemia ce se instituie
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
cerințelor datorită capacității limitate de neoglucogeneză determină o balanță energetică negativă și pierderi în greutatea corporală. S-a indicat că vârful lactației corespunde cu valori scăzute ale greutății corporale și implicit a scorului pentru condiția corporală, Vacile slabe, cu un scor al condiției corporale de până la 2,5 sau cele foarte grase cu valoarea 5 a scorului au o rată a fecundității scăzută și un interval parturiție -concepție mărit. Hipoglicemia ce se instituie ca urmare a unui deficit energetic determină o
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
S-a indicat că vârful lactației corespunde cu valori scăzute ale greutății corporale și implicit a scorului pentru condiția corporală, Vacile slabe, cu un scor al condiției corporale de până la 2,5 sau cele foarte grase cu valoarea 5 a scorului au o rată a fecundității scăzută și un interval parturiție -concepție mărit. Hipoglicemia ce se instituie ca urmare a unui deficit energetic determină o reducere a factorilor de eliberare hipotalamici, rezultând o inhibiție a secreției hormonilor antehipofizari gonadotropi. S-a
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
a evita îngrășarea excesivă a femelei și a preveni tulburările metabolice (cetoza, fevra vituleră, sindromul de ficat gras), retenția anexelor fetale și afectiunile genitale inflamatorii. Se va avea în vedere ca vacile să-și mențină o condiție corporală la un scor aproximativ de 3,5 ( în scara de 5 puncte) și să consume energie suficientă pentru a minimaliza declinul balanței energetice care are loc în ultima săptămînă de gestație, Furajele fibroase (fânul de graminee și leguminoase) să fie de calitate, fiind
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
prietenii asupra noilor achiziții vestimentare, le place să fie remarcați atunci când poartă o haină nouă, și sunt de părere că stilul vestimentar influențează succesul social; cei deschiși spre nou sunt de părere că stilul vestimentar influențează succesul social. adolescenți cu scor crescut la agreabilitate manifestă dorința de a se face remarcați cu ajutorul vestimentației, comunciă cu prietenii asupra noilor achiziții vestimentare și au tendința de a cumpăra haine doar pentru imagine; adolescenții cu un nivel crescut al autocontrolului nu merg frecvent la
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
se corelează cu dezvoltarea economică” (măsurători prin consumul de electricitate) și a descoperit o corelație strânsă în analiza comparativă pe națiuni, identificând o asociere sitematică între curba motivației pentru competență și curba dezvoltării. (În 1950, în SUA și în URSS scorul era cam același, doar că în SUA era în declin, iar în URSS în creștere - McClelland, 1964, apud So, 1990.) Sursa acestei motivații trebuie căutată în familie, adică în socializarea parentală. Aceasta presupune ca părinții să aplice „înalte standarde de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
economic, relațiile menținându-și însă rolul important și în postcomunism, adesea primând în fața regulilor formale. Este vorba însă despre relațiile din afara grupului de apartenență. Conform EVS’99, dintre țările foste comuniste doar Germania de Est (45%) și Slovenia (42%) înregistrează scoruri peste 40% în ce privește considerarea prietenilor și cunoștințelor drept „foarte importante”, în timp ce dintre țările vestice doar Spania (39%), Italia (36%) și Portugalia (30%) se situează sub pragul respectiv. Dintre români, doar 26% consideră prietenii drept foarte importanți, la fel ca polonezii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
țările de la marginea continentului: Turcia și Malta (97, respectiv 95%), dar și Islanda, Polonia, Italia, Ungaria, Suedia și cele două Irlande (toate peste 90%) etc. La polul opus, doar țările baltice, Rusia, fosta Germanie de Est, Bielorusia și Croația prezintă scoruri sub 80%. În general, mai mulți europeni din Vest consideră familia foarte importantă (87 față de 80% în spațiul ex-comunist, diferență semnificativă la p < 0,005). 85% dintre români declară, la rândul lor, că familia este foarte importantă. Comparând diferențele dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cifrele plasându-se în jur de 30%. Francezii sunt mai neîncrezători (21%), ca și portughezii (10%). Media societăților ex-comuniste se plasează în jur de 20%, cu excepții precum Bielorusia (38%) sau România (10%). Turcii sunt cei mai neîncrezători (7%) însă scorul lor nu diferă semnificativ (p < 0,05) de cele ale României și Portugaliei. În ce privește încrederea în instituțiile ordinii sociale, am preferat spre comparație scorul factorial ce caracterizează orientarea latentă către valorile unei culturi a încrederii. Indicatorul astfel calculat reflectă încrederea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
20%, cu excepții precum Bielorusia (38%) sau România (10%). Turcii sunt cei mai neîncrezători (7%) însă scorul lor nu diferă semnificativ (p < 0,05) de cele ale României și Portugaliei. În ce privește încrederea în instituțiile ordinii sociale, am preferat spre comparație scorul factorial ce caracterizează orientarea latentă către valorile unei culturi a încrederii. Indicatorul astfel calculat reflectă încrederea în 11 instituții: funcționarii publici, parlament, sistemul de protecție socială, justiție, poliție, sistemul de sănătate, sistemul educațional, sindicate, UE, ONU, presă. Țările nordice se
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
chiar dacă țările cu o tranziție mai reușită se plasează la distanțe nesemnificative de statele din Uniunea Europeană. Figura SEQ Figura \* ARABIC 2. Încrederea interpersonală și încrederea în instituții în 33 de țări europene (EVS’99; încrederea în instituții este calculată ca scor factorial pentru încrederea în guvern, parlament, UE, ONU, justiție, presă, sistemul educațional, sistemul de sănătate, poliție, sindicate, sistemul de protecție socială și funcționarii publici; încrederea în oameni reprezintă ponderea celor care declară că au încredere în oameni; dreapta orizontală punctată
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
încrederea în guvern, parlament, UE, ONU, justiție, presă, sistemul educațional, sistemul de sănătate, poliție, sindicate, sistemul de protecție socială și funcționarii publici; încrederea în oameni reprezintă ponderea celor care declară că au încredere în oameni; dreapta orizontală punctată marchează media scorului factorial în întregul eșantion (41 126 de cazuri); am indicat grafic și principalele grupări de țări: spațiul ex-comunist, țările nordice și Olanda, Grecia și Turcia - cazuri singulare) Scurte concluzii Capitalul social reprezintă o resursă complexă, permițând accesul și conversia altor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sociale prin intermediul indicilor a fost criticată (Atkinson et al., 2002), iar alternativ sunt utilizate seturi de indicatori relevanți pe dimensiuni ale dezvoltării. Dintre obiecțiile apărute, menționăm: eterogenitatea dimensiunilor, selecția indicatorilor în urma unor opțiuni metodologice conjuncturale, arbitraritatea ponderii acordate indicatorilor în scorul total. Alte două perpective importante pentru modul în care este concepută dezvoltarea sunt teoriile capitalului uman și cele ale capitalului social. Acestea au deplasat accentul către finalitatea proceselor de dezvoltare asupra oportunităților individuale (în cazul teoriilor capitalului uman) și asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
M57 1999</call-num><urls></urls></record></Cite></EndNote>(Miringoff, 1999). Calculând acest index începând din anii ’70, Miringoff constată un raport invers între dezvoltarea economică și dezvoltarea socială în Statele Unite, dezvăluirile sale având un puternic impact în rândul publicului. Astfel, scorurile ISH au scăzut de la 77 în 1973 la 38 în 1993, pentru a se ridica doar până la 46 în 1997. La această variație predominant negativă au contribuit în special ratele sărăciei în creștere, ca și ratele criminalității și ale sinuciderilor
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sub 0,5). România se află aproape de partea de sus a pragului dezvoltării umane medii, cu valori ce au variat între 0,772 în 1990 și 0,792 în 2003. Totuși, majoritatea țărilor europene se clasează în prima categorie, iar scoruri inferioare României au numai Rusia, Bosnia și Herțegovina, Belarus, Albania și Ucraina ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>UNDP</Author><Year>2005</Year><RecNum>45</RecNum><record><rec-number>45</rec-number><ref-type name="Report">27</ref-type><contributors><authors><author>UNDP</author
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de scale este că în scalele de interval originea acestora (punctul zero) este stabilit convențional, iar în scalele de raport originea acestora (punctul zero) presupune absența fenomenului respectiv. Ambele tipuri de scale conduc la date numerice sau cantitative. De exemplu, scorurile obținute de un elev la un chestionar de motivație sînt pe o scală de intervale. Dacă măsurăm însă vechimea în muncă a cadrelor didactice sau durata de manifestare a unui fenomen educațional, atunci scala de măsurare este una de proporții
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
în instituția de învățămînt) etc. 2.4.5.Prezentarea instrumentelor folosite În această etapă vom descrie instrumentele aplicate. Dacă este vorba despre un chestionar, vom spune cine este autorul acestuia, cîți itemi conține, care sînt variantele de răspuns, ce exprimă scorurile ridicate ale chestionarului și vom preciza coeficientul de fidelitate alfa Cronbach obținut pe lotul de subiecți investigat. Dacă am aplicat metoda observației, vom descrie grila de observație, dacă e vorba despre interviu sau focus-grup, grila de interviu utilizată în cadrul acestora
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
presupun compararea rezultatelor unui subiect cu rezultatele grupului de referință. Ele permit realizarea unui „clasament” al subiecților, fiind valorizată posibilitatea de comparare interindividuală. Testele criteriale presupun raportarea rezultatelor unui subiect la un nivel prestabilit al performanței în domeniul de interes. Scorurile obținute de un subiect sînt interpretate în raport cu un criteriu, nu în contextul rezultatelor grupului de referință. Distribuția scorurilor la testele criteriale este asimetrică, rezultatele concentrîndu-se la polul negativ. -În funcție de rigurozitatea procedurilor de administrare și calculare a scorurilor, testele pot
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
valorizată posibilitatea de comparare interindividuală. Testele criteriale presupun raportarea rezultatelor unui subiect la un nivel prestabilit al performanței în domeniul de interes. Scorurile obținute de un subiect sînt interpretate în raport cu un criteriu, nu în contextul rezultatelor grupului de referință. Distribuția scorurilor la testele criteriale este asimetrică, rezultatele concentrîndu-se la polul negativ. -În funcție de rigurozitatea procedurilor de administrare și calculare a scorurilor, testele pot fi standardizate și nestandardizate. Testele standardizate au o procedură de administrare riguroasă: sînt stabilite cu precizie limitele de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
de interes. Scorurile obținute de un subiect sînt interpretate în raport cu un criteriu, nu în contextul rezultatelor grupului de referință. Distribuția scorurilor la testele criteriale este asimetrică, rezultatele concentrîndu-se la polul negativ. -În funcție de rigurozitatea procedurilor de administrare și calculare a scorurilor, testele pot fi standardizate și nestandardizate. Testele standardizate au o procedură de administrare riguroasă: sînt stabilite cu precizie limitele de timp pentru rezolvarea fiecărui item, precum și materialele care trebuie utilizate (inclusiv ordinea și forma de prezentare). Ele sînt elaborate de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
precizie limitele de timp pentru rezolvarea fiecărui item, precum și materialele care trebuie utilizate (inclusiv ordinea și forma de prezentare). Ele sînt elaborate de specialiști și sînt însoțite de manuale de utilizare ce menționează condițiile de administrare, modalitățile de calculare a scorurilor, precum și detalii privind fidelitatea și validitatea instrumentului. Avantajul testelor standardizate constă în aria largă de aplicabilitate, de unde decurge însă și cea mai evidentă limită: ele nu pot fi utilizate în cercetări foarte focalizate, deoarece se referă la cunoștințe sau achiziții
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
referă la același fenomen sau concept. Itemii subiectivi sau itemii de tip eseu solicită răspunsuri deschise, care în funcție de volumul și amploarea răspunsului așteptat pot avea caracter restrictiv și extins (Radu, 2000). Natura acestor itemi imprimă o notă subiectivă și calculării scorurilor, a punctajelor, chiar dacă se elaborează un barem de corectare foarte riguros. Fiecare dintre tipurile de itemi amintiți are avantaje și limite specifice și trebuie să respecte criterii de formulare, de care depinde calitatea globală a testului (pentru detalii, vezi Radu
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
altor teste sau chestionare care măsoară același construct; -corelația între rezultatele obținute prin aplicarea unui instrument de cercetare și cele obținute prin aplicarea unor instrumente care măsoară trăsături ce relaționează cu trăsătura studiată; -analiza factorială; -efectul unor variabile experimentale asupra scorurilor obținute de subiecți; -Multitrait-multimethod Matrix, o metodă propusă de D.T. Campbell și D.W. Fiske (apud Anastasi, 1976), prin care se pot evalua validitatea convergentă și discriminatorie. Validitatea convergentă estimează măsura în care două teste măsoară același construct, iar validitatea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
indică măsura în care un item face diferența între subiecții cu performanțe înalte și cei cu performanțe scăzute. Se poate calcula ca diferență între procentul de subiecți care au rezolvat corect itemul analizat din partea superioară a clasamentului, realizat pe baza scorurilor totale la test (primii 27-33% dintre subiecți) și procentul de subiecți care au rezolvat corect itemul analizat din partea inferioară a clasamentului (ultimii 27-33%). Valoarea minimă acceptată a coeficientului de discriminare este de 25%. În ultima etapă de construire a unui
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]