15,286 matches
-
pentru îmbunătățirea transportului în comun, pentru dezen-clavizarea cartierelor, implantarea de echipamente publice, crearea de noi servicii publice, implantarea de IMM-uri (întreprinderi mici și mijlocii), acompaniamentul social al problemelor locuitorilor. Se urmărea modificarea fundamentală și durabilă a fizionomiei cartierelor, schimbarea sensibilă a vieții locuitorilor, fiindcă " nu se poate disocia urbanul de social", proiectul urban trebuie pus "în serviciul proiectului social"1. Astfel, contractul de coeziune socială presupunea: un proiect urban de coeziune socială, programe cu obiective și acțiuni clar delimitate (habitatul
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
anunță că ar fi solidară. În ciuda unei istorii care nu pledează deloc în favoarea lor atât de mult au dat impresia că vor să-și debaraseze teritoriile de populațiile judecate ca fiind piedici în calea dezvoltării -, aleșii locali sunt cei mai sensibili la pericolele pe care le tăinuiește procesul de separare urbană pentru competitivitatea orașelor lor. În Franța, revoltele din 2005 au arătat ce răsunet inter-național pot avea acestea asupra imaginii unei aglomerații urbane, deci asupra capacității sale de a atrage investiții
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
toate aspectele urbane, de la locuință la echipamente și la ocuparea solului. Raționalizarea creșterii urbane trebuia să permită concentrarea în cele mai bune condiții de igienă și morală a populației epocii industrializării. La originile planificării urbane îi găsim pe responsabilii municipali sensibili la problemele sociale și o elită devotată industrializării. Strămoș al cluburilor în care tehnicieni și oameni politici pregăteau punerea la punct a reformelor sociale, organ al reflecției cvasioficiale a republicanilor moderați, Muzeul social 1, creat în 1894, pleda, alături de mișcarea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
apoi a marilor proprietari industriali, înainte ca statul să fie somat, la începutul secolului al XX-lea, să facă față responsabilităților sale în această privință. Îngroziți de amploarea prejudiciilor cauzate de epidemiile care făcuseră ravagii în secolul al XIX-lea, sensibili la riscurile de contaminare care nu cruțau nici o clasă, filantropii au combinat în acțiunile lor compasiunea, moralizarea și igienizarea. Inițiativele lor stau la originea legii din 1850, care însărcina comisia comunală pentru igienă, formată din aleși și din medici, să
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
unei politici economice orientate spre ameliorarea nivelului de trai și păstrarea slujbei, oricare ar fi fost transformările cărora societatea trebuia să le facă față. Mai mult decât clasa politică, tehnocrații de la începutul celei de-a V-a Republici au fost sensibili la necesitatea de a fixa și finalități sociale creșterii economice. Moraliști, adesea influențați de reflecția politică din sânul orientării creștine de stânga în special în revistele Esprit și Économie et humanisme -, au trecut de sentimentul de depolitizare al anilor 1960
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dezordinea, absența dotărilor sociale și mai ales formarea bandelor, mai mult sau mai puțin agresive, scăpate de sub controlul părinților sau al celor din jur. Această perioadă este cea în care se vedeau produsele "societății de masă" și apăreau tot mai sensibile opiniile despre dispariția unei lumi comunitare, care părea cu atât mai frumoasă cu cât societatea prezentă se îndepărta de ea, ceea ce va da un suflu nou vechilor discursuri despre decăderea morală și disoluția legăturilor familiale, surse ale tuturor relelor 248
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în mod tacit într-o opțiune inițială adesea tăinuită cu sfințenie în sine" 1. Problemele ridicate de locul populației în mediul urban nu se rezumă însă la aspecte minore care țin de faptul că se locuiește în blocuri, în periferii sensibile sau în habitatul insalubru al vechilor centre. Ele privesc și cartierele de case construite din mirajul creditelor. Este vorba de cartierele din periurban care reprezintă o altă mare provocare politică pentru guvernarea metropolelor. Această problemă nu mai stârnește deloc compasiunea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
De asemenea, politica locuințelor ține de separarea competențelor; în urma descentralizării, consiliile locale sunt invitate să-și stabilească prioritățile în materie de habitat"380. În această calitate, aleșii consideră habitatul și componența colectivității care îl populează unul din factorii cei mai sensibili la capitolul "atractivitate". În consecință, se consideră îndreptățiți să urmărească evoluția sociodemografică a localității lor. Or, miza nu mai este de a pune la dispoziția întreprinderilor de tip Ford mână de lucru ieftină. Convertirea persoanelor defavorizate în salariați docili, prin intermediul
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
său? În ce condiții ar putea combina modernizarea și solidaritatea, performanța economică și progresul social termeni a căror complementaritate nu este evidentă reprezintă în continuare un pariu. Capitolul 6 Guvernarea orașului, republica și democrația Problematica "proiectului orașului" implică o modificare sensibilă a rolului primarului. În locul deciziilor solemne pe care le lua acesta în virtutea statutului, primarul trebuie acum să exercite un pilotaj abil al negocierilor dintre diferiții protagoniști ai amenajării urbane. Stabilirea unui compromis cu interesele private devine piatra de încercare a
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
primarii să-și asume un rol mai activ în producerea și între-ținerea orașului. Această exigență se traduce, în anii 1980, prin revenirea pregnantă la parteneriatul privat și, în special, prin progresul notabil al privatizării serviciilor urbane. ro special, prin progresul sensibil al proPe lângă înlocuirea regiilor municipale în activitățile tradiționale: apă, salubrizare, colectarea deșeurilor, încălzire și transport, "sectorul privat deține un rol de lider în noile sectoare: amenajare, promovare, construcții, telefonie mobilă, iluminat stradal, gestionarea locurilor de parcare, curățenie, televiziune prin
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
stimula oferta de noi locuri de muncă și, pe de altă parte, de a reduce cheltuielile publice, ajunse la limită, menținând presiunea fiscală la un nivel suportabil impune apelarea la inițiativa privată 434. În sfârșit, descentralizarea a făcut aleșii mai sensibili la soluțiile globale pentru totalitatea problemelor majore sau minore pentru care sunt răspunzători. În ochii opiniei publice și ai electoratului, aleșii sunt cei responsabili și judecați global: asta merge, asta nu merge, prețul plătit este mare, sau nu. Un asemenea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
se încred în promisiunile ei, atașate unui mod de viață pe care îl laudă, fascinate de comoditățile tehnologice pe care nu le poate avea. Analogia este frapantă cu analiza propusă de Agnès Villechaise-Dupont514 asupra vieții din marile ansambluri. Locuitorii periferiilor sensibile nu apără cultura clasei muncitoare, nu vor să se identifice cu poporul. Ei aspiră să aparțină claselor mijlocii și suferă din cauza "distanței dintre integrarea lor culturală și excluderea lor economică"515. Dorința, pe care o consideră legitimă, de a trăi
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
bogaților să se îmbogățească într-o țară care global sărăcește, dispare chiar interesul de a intra în conflict cu această mână de lucru inutilă. În loc de confruntare, se preferă strategii de evitare care se materializează prin fuga claselor mijlocii din cartierele sensibile, prin tendința celor mai favorizați de a se regrupa în periferii rezidențiale, în rezidențe bine securizate. Sigur, ghetourile în care stau săracii și vilele securizate ale bogaților sunt situații excepționale, dar ele relevă existența unor "gesturi de secesiune"527 obișnuite
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
închis devine un principiu de dezorganizare a societății"533. Asistăm la emergența unui "oraș cu trei viteze", separate unele de altele: gentrificații noilor cartiere șic, pavilionarii unui periurban din ce în ce mai extins și marea majoritate a populației de origine imigrantă din cartiere sensibile. Aceste "fracturi urbane" distrug continuitatea socială și spațială a orașului industrial, care parcă lăsa să se întrevadă posibilitatea unui parcurs rezidențial în concordanță cu ascensiunea socială și întreținea în rândul întregii populații ideea unei comunități de destin. În fața acestei tendințe
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
la care sunt supuse. Jacques Donzelot insistă astfel pe faptul că numai în măsura în care acești periurbani vor putea spera să acceadă la serviciile urbane de care dispun gentrificații vor accepta o coborâre a barierelor ce-i țin la distanță de locurile sensibile. Trebuie să avem în vedere, de asemenea, că tendința claselor mijlocii de a părăsi teritoriile expuse globalizării riscă să ducă metropolele spre o confruntare fățișă între clasele superioare atașate de aceste orașe în virtutea caracterului mondializat al pieței muncii și populațiile
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a trebuit să se facă apel anul acesta la infirmiere spaniole pentru spitalele pariziene!)"536. "Uitate" de mondializare, clasele mijlocii dispun totuși, pentru a se face auzite, de un context în care miza nevralgică este guvernarea orașelor. Dacă locuitorii periferiilor sensibile au putut fi desemnați ca "non-forțe sociale"537, clasele mijlocii par a constitui "o forță politică non-socială", desolidarizată de destinul cetății. Urmele republicane, ochelarii de cal ai democrației Ar trebui să ne temem atunci când constatăm cum cultura politică a Franței
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
simplu, imigrante, instigând astfel la procese de excludere. Mai mult, politicile de valorizare a locurilor asociate cu tema mixității sociale operează adesea în detrimentul politicilor care spun că ar lua mai mult în considerație aspirațiile oamenilor, plecând de la cei din cartierele sensibile 540. În general vorbind, în ciuda formulării repetate a unor asemenea critici, analiza intențiilor de acțiune din proiectele urbane arată că, pentru tehnicienii urbaniști și pentru majoritatea aleșilor, credința în influența considerabilă a formelor urbane asupra funcționării vieții sociale rămâne la fel de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
rețele de drumuri suplimentare nu făcea, mai ales în acest context, decât să creeze zgomot, insecuritate pentru copiii care până atunci se puteau juca liniștiți și după bunul-plac pe stradă. Dacă crearea de facilități de circulație pentru oamenii din cartierele sensibile este în sine un obiectiv onorabil, sacralizarea infrastructurii de comunicare creează mai multe iluzii în privința capacităților transportului în comun, chiar ameliorat, de a micșora amploarea legării de glie. Distanța ce desparte tinerii acestor cartiere de restul orașului este mai mult
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dezvoltarea metropolitană a orașelor pune cu acuitate problema articulării satisfăcătoare între republică (producerea binelui comun) și democrație (exercitarea puterii împărtășite de către un număr cât mai mare), fiind știut că acești doi poli nu pot exista decât în tensiune. Pentru cartierele sensibile, răspunsul nu constă în copierea soluțiilor americane. În schimb, aceste soluții pot inspira activitatea de ameliorare a concepției franceze asupra serviciului public. În loc de a nega apartenențele etnice și religioase, care constituie singura identitate a priori de care dispun tinerii din
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
această tendință a "desolidarizării" orașelor; sau, cel puțin, să rezolve problema coabitării dintre așa-numitul golden boy și SDF, rămasă doar pe seama supravegherii polițienești. Acest obiectiv presupune asigurarea unei cât mai largi reprezentativități a conducerii orașului. Subreprezentarea locuitorilor din cartierele sensibile, ca și a celor captivi în periurban, excluși de "marile manevre" teritoriale de organizare politică a ariilor urbane 556, se prezenta ca o provocare majoră pentru democratizarea guvernării orașului. Această lărgire a bazei democratice ar fi permis, în sfârșit, cu
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Oficiilor Locuințelor cu Chirie Moderată) ZEP Zones d'Education Prioritaire (Zone de Educație Prioritară) ZRU Zones de Redynamisation Urbaine (Zone de Redinamizare Urbană) ZUP Zones à Urbaniser en Priorité (Zone de Urbanizare cu Prioritate) ZUS Zones Urbaines Sensibles (Zone Urbane Sensibile) Bibliografie Lucrări și articole generale de istorie socială și urbană Ancel Marc (1985), La défense sociale, Paris, PUF. Ariès Philippe (1973, 1960), L'enfant et la vie familiale sous l'Ancien Régime, Paris, Le Seuil. Ariès Philippe (1978), "La familie
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
acele locuri. 532 J. Donzelot, C. Mével, A. Wyvekens, op. cit., 2003, p. 37. 533 Ibid., p. 14. 534 Una dintre cele mai semnificative discriminări privește dificultatea de a afla un loc de muncă pe care o întâmpină tinerii din cartierele sensibile care doar amintesc că locuiesc acolo. 535 Autorii cărții Faire société propun, de exemplu, să se imagineze o politică de ocupare preferențială pentru tinerii din cartierele sensibile, politică ce ar presupune întreprinderi care să lucreze cu fonduri publice. 536 L.
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a afla un loc de muncă pe care o întâmpină tinerii din cartierele sensibile care doar amintesc că locuiesc acolo. 535 Autorii cărții Faire société propun, de exemplu, să se imagineze o politică de ocupare preferențială pentru tinerii din cartierele sensibile, politică ce ar presupune întreprinderi care să lucreze cu fonduri publice. 536 L. Davezies, art. citat, 2003, p. 39. 537 Jacques Donzelot, Philippe Estèbe, L'État animateur. Essai sur la politique de la ville, Paris, Esprit, 1994. 538 Consiliul Național al
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
se pot coagula într.o singură reprezentare; așa, de exemplu, în cazul tranziției de la o cercetare discursivă la o cunoștință (Wissen) intuitivă. O analogie pentru organizarea unui grup de sentimente o constituie intuiția senzorială în care o varietate de conținuturi sensibile este ordonată în timp și spațiu și același lucru e valabil în cazul imaginilor din amintire și din fantezie. În domeniul vieții volitive, avem o analogie pentru contopire în instinct și imbold, cu concentrarea lui imediată, și o analogie pentru
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
i se opun și a distanței la care se află obținerea acestuia. O vijelie, spune La Rouchefoucauld, întețește flăcările unui incendiu, dar stinge o luminiță. Dacă un sentiment se poate menține, deși obiectul său se află departe și nici o prezență sensibilă, nici o imagine intuitivă nu-l sprijină, el va deveni cu atît mai profund și va prinde rădăcini cu atît mai adînci. O mare suferință poate dezlănțui o energie care altminteri n-ar fi intrat în acțiune. E nevoie de energie
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]