15,457 matches
-
ocupă de studierea peceților, sigiliilor, analizând impresiunea lăsată de tiparul sigilar și de tiparul sigilar. Sunt studiate istoric, artistic, tehnic, juridic și diplomatic, dimensiunile sigiliului, forma, culoarea, emblemă, legenda, modalitățile de aplicare la suport și valoarea probatorie a unui sigiliu. Sigiliul este un mijloc de a păstra secretul corespondentei, de a garanta autenticitatea unui act. Sigilografia este înrudită cu heraldica și filatelia, și din această s-a desprins ștampilografia. Filatelia studiază mărcile poștale și timbrele, dovezi că s-a achitat taxa
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
heraldica care cuprinde principiile teoretice și arta heraldica prin care sunt transpuse principiile teoretice, fiind studiate evoluția iconografica a unor steme. Artă heraldica s-a dezvoltat în evul mediu, mai ales în perioada cruciadelor. Se utilizau că surse de reprezentare sigiliile, monedele, monumentele, pietrele tombale, piesele de mobilier, scrisorile de înnobilare, diplomele și atlasele. Erau utilizate că simboluri heraldice lei, vulturi, cruci, mierle, șerpi, monștri. Din secolele XIII-XV se utilizau ornamente și coiful. Din secolul XVI a început declinul, ca în
Științe auxiliare ale istoriei () [Corola-website/Science/298675_a_300004]
-
în prezența episcopului de Arad, Ignatie Ion Papp. Au lipsit Octavian Goga și Vasile Lucaciu, aflați în străinătate, și Valeriu Braniște, bolnav. În aceași zi, la orele 17, a avut loc prima ședință a Consiliului Dirigent și s-a stabilit sigiliul Consiliului C.D. 1918. Resortul ... , împărțirea în 12 compartimente, numite resorturi, ai căror titulari se numeau "șefi de resort", s-a confirmat președintele în persoana lui Iuliu Maniu și s-au ales patru vicepreședinți: Vasile Goldiș, Alexandru Vaida-Voevod, Ștefan Cicio-Pop și
Consiliul Dirigent al Transilvaniei, Banatului și ținuturilor românești din Ungaria () [Corola-website/Science/299555_a_300884]
-
de Exarhat al Plaiurilor și la ea pot adera, extrateritorial, comunități ortodoxe române din afara Republicii Moldova. Statutul de Exarhat al Plaiurilor este recunoscut de autoritățile Republicii Moldova. Potrivit tradiției heraldice bisericești, Mitropolia are o stemă proprie care este utilizată în antetul Mitropoliei, sigiliul Mitropoliei, ștampila personală a Mitropolitului, pe frontispiciul publicațiilor bisericești și pe foaia de titlu a tipăriturilor bisericești, este brodata cu fir de aur pe steagul Mitropoliei, sculptata pe frontispiciul Catedralei și pe tronul mitropolitan. Stema Mitropoliei Basarabiei reprezintă: un scut
Mitropolia Basarabiei () [Corola-website/Science/299153_a_300482]
-
însemn personal în timpul bătăliei din 1330. Potrivit Cronicii pictate de la Viena, un sol a adus regelui Carol Robert o scrisoare ce conținea propunerile de pace ale lui Basarab. Este de neconceput ca aceasta să nu fi fost autentificată cu un sigiliu care să conțină fie stema țării, fie cea dinastică. "„Ceea ce ne îngăduim să presupunem constă în faptul că în prima fază de unificare a teritoriilor românești de la sud de Carpați și de întemeiere a principatului valah, Basarabii au conservat posibila
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
ale acesteia. Mărturii ale simbolurilor secuiești s-au păstrat încă din secolul al XV-lea. După formarea Principatului autonom al Transilvaniei, - pe lângă alte elemente, ca acvila, șapte turnuri/bastioane, stema de neam al domnitorului - soarele și semiluna au apărut pe sigiliile principilor, pe monedele emise de aceștia, încă din anul 1580. Legiferarea simbolului perechii de aștri, Soarele și semiluna drept simboluri secuiești s-a produs în anul 1659 de către Dieta Transilvaniei. Articolul 3 al legii emise după adunarea Dietei ținută la
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
1580. Legiferarea simbolului perechii de aștri, Soarele și semiluna drept simboluri secuiești s-a produs în anul 1659 de către Dieta Transilvaniei. Articolul 3 al legii emise după adunarea Dietei ținută la Sebeș, între 24 mai și 25 iunie 1659 precizează: “Sigiliul secuimii să prezinte soarele și semiluna”, să fie circumscris: “Sigillum nationis Siculicae”. Tot atunci s-a legiferat, ca cele șapte cetăți să reprezinte sașii, iar acvila să simbolizeze comitatele din Ardeal, mai precis, nobilimea comitatelor. Aceste simboluri au alcătuit stema
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
circumscris: “Sigillum nationis Siculicae”. Tot atunci s-a legiferat, ca cele șapte cetăți să reprezinte sașii, iar acvila să simbolizeze comitatele din Ardeal, mai precis, nobilimea comitatelor. Aceste simboluri au alcătuit stema Transilvaniei de-a lungul secolelor, apărând împreună pe sigiliile, monedele, stemele principilor. Legiferarea stemei Transilvaniei, formată din simbolurile comitatelor, ale secuilor și ale sașilor a avut loc în 1765, odată cu ridicarea la rang de Mare Principat, de către Maria Terezia a Austriei. Stema Transilvaniei s-a păstrat nemodificată după unirea
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
Lakhmu' în cannanită, 'Casă Pâinii' în ebraică și aramaica, 'Casă cărnii' în arabă". Descoperiri arheologice ce confirmă Betleemul ca oraș israelit au fost făcute și în 2012 în situl arheologic de lângă Ierusalim, numit Orașul lui David, sub forma unei "bulla"( sigiliu imprimat în lut uscat) în vechea ebraică, cu inscripția “Din orașul Betleem către Rege”, indicând că era folosit pentru a sigila transporturi de grâu, vin sau alte bunuri trimise că taxa în secolele 8 sau 7 î.e.n. Exegeții biblici cred
Betleem () [Corola-website/Science/298896_a_300225]
-
YHVH și le-am pus înaintea lui Chemos." O altă tăbliță descoperită recent redă numele divin cu literele feniciene "YOD", "HE", "V", "HE". Cele mai vechi atestări ale numelui din regiunea regatului Israel provin din secolul 8 î. C.: un sigiliu preoțesc care poartă inscripția "Aparținând lui Miqneyav, slujitorul lui YHVH". Pe o inscripție funerară în Lachiș este scris: "Binecuvântat să fie Uriahu de către JHWH". Ambele nume personale menționate sunt teofore, ele conținând numele divin (în forma sa prescurtată). Formulele de
YHWH () [Corola-website/Science/298893_a_300222]
-
mai publicat: Al doilea rond (Editura Cartea Românească, București, 1976), Scriitori tineri contemporani (Editura Eminescu, București, 1978; pentru care primește premiul Uniunii Scriitorilor), Firescul ca excepție (Editura Cartea Românească, București, 1979), Critică și angajare (Editura Eminescu, București, 1981), Ceara și sigiliul (Editura Cartea Românească, București, 1982; pentru care primește premiul Academiei), Prezent (Editura Cartea Românească, București, 1985), Spre alt Istrati (Editura Minerva, București, 1986), Eseu despre lumea lui Caragiale (Editura Cartea Românească, 1988). În 1994 apare a doua ediție a acestei
Mircea Iorgulescu () [Corola-website/Science/298915_a_300244]
-
înlocuit și la școală din cauza grevei declarate de elevii unor clase el a devenit capitala unui mic stat islamic independent cu un emir și moschee proprii vanga era inteligentă cu ochi albaștri și cu părul blond semnele erau imprimate pe sigilii mici dar și pe alte obiecte ca și tatăl său a fost conservator canalul incisiv continuă traiectul canalului mandibulei și se termină sub rădăcina dinților incisivi acesta reprezintă combinația de bunuri servicii idei pe care firma le oferă pieței actul
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
Stema (sigiliul) orașului Cluj reprezintă o poartă de incintă cu trei turnuri, simbol al statutului de oraș liber al Clujului, adică supus doar regelui sau principelui Transilvaniei. După distrugerea Clujului în urma invaziei tătaro-mongole din 1241 și refacerea sa în perioada 1263-1272, regele
Stema orașului liber Cluj () [Corola-website/Science/306997_a_308326]
-
Episcopiei Catolice de Alba Iulia și i-a acordat personalitatea juridică de oraș, scutindu-i de taxe și impozite pe coloniștii sași care doreau să se așeze la Cluj. Odată cu refacerea pe deplin a vieții orășeneși, Clujul a primit un sigiliu în anul 1369, sigiliu confirmat regal în 1377 de regele Ludovic de Anjou și folosit de atunci pe actele administrative, judecătorești și politice ale orașului. Sigiliul era compus dintr-un zid crenelat de cetate și o poartă cu hersă (grilaj
Stema orașului liber Cluj () [Corola-website/Science/306997_a_308326]
-
Iulia și i-a acordat personalitatea juridică de oraș, scutindu-i de taxe și impozite pe coloniștii sași care doreau să se așeze la Cluj. Odată cu refacerea pe deplin a vieții orășeneși, Clujul a primit un sigiliu în anul 1369, sigiliu confirmat regal în 1377 de regele Ludovic de Anjou și folosit de atunci pe actele administrative, judecătorești și politice ale orașului. Sigiliul era compus dintr-un zid crenelat de cetate și o poartă cu hersă (grilaj metalic sau din lemn
Stema orașului liber Cluj () [Corola-website/Science/306997_a_308326]
-
așeze la Cluj. Odată cu refacerea pe deplin a vieții orășeneși, Clujul a primit un sigiliu în anul 1369, sigiliu confirmat regal în 1377 de regele Ludovic de Anjou și folosit de atunci pe actele administrative, judecătorești și politice ale orașului. Sigiliul era compus dintr-un zid crenelat de cetate și o poartă cu hersă (grilaj metalic sau din lemn masiv). Zidul simboliza statutul de oraș liber, care se supunea direct regelui sau principilor transivani și în același timp simboliza puterea militară
Stema orașului liber Cluj () [Corola-website/Science/306997_a_308326]
-
care rămăsese încă necercetat. Pe 3 noiembrie 1922 săpăturile și-au reluat cursul și, deja în cea de-a doua zi a văzut lumina scara unui mormânt necunoscut. Arheologii, ajunși curând la intrarea în mormânt, au constatat - plăcut surprinși - că sigiliile de la intrare erau intacte ceea ce însemna că în decursul mileniilor mormântul n-a fost violat de nimeni. Lordul Carnarvon, în acel moment în Anglia, a fost chemat imediat în Egipt, unde a ajuns pe 20 noiembrie. După numai 7 zile
George Herbert () [Corola-website/Science/307003_a_308332]
-
Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Științe, secția Fizico-Chimice, unde își făcea de altfel facultatea și Ion Grigore care urma să devină profesor de matematică. Bunicii din partea mamei erau „ploieșteni get-beget”, de vreme ce aveau un act de proprietate datând din 1880, cu sigiliul regal, pentru casa în care au locuit, din strada Regală, mai târziu I.C. Frimu, astăzi Neagoe Basarab. Bunicul matern, Gheorghe Constantinescu, exercitase profesia de exploatator de păduri. Bunica provenea dintr-o familie de macedoneni sârbi, aduși de Mihai Viteazul când
Ioan Tomescu () [Corola-website/Science/307098_a_308427]
-
1902-1993), în Transylvanian Revew, VI, nr. 2, 1997, p.64-67. · Profil: Dr. Phil. Christoph Machat, în Transylvanian Review, VI, 1997, nr. 3, p. 38- 43. · Un portret necunoscut al lui Inochentie Micu de la Mănăstirea Râmeᘰ, în Ars Transsilvaniae, VII, 1997. · Sigiliul mănăstirii Vadului, în Buletinul Comisiei de heraldica, genealogie ᗰi sigilografie a Academiei Române, I-II, 1995-1996, Cluj-Napoca, 1998, p.131-134. · La peinture exterieure de la Transylvanie (XVIIIe siecle), în Transylvanian Review, VIII, 4, 1999, p.31-55. · Der Umgang mit dem Erbe - Bewahrung
Marius Porumb () [Corola-website/Science/307140_a_308469]
-
a fost mutată în sediul amenajat în fosta cantină studențească R3 din Campusul Studențesc Regie. În urma unor săpături efectuate în 21 noiembrie 1968 a fost găsită „piatra fundamentală” în interiorul căreia se află caseta metalică, utilizată pentru păstrarea documentului și a sigiliului țării, în prezent expusă în Muzeul Universității din București. Piatra de temelie a primei clădiri a fost așezată la 19 octombrie 1857, ca urmare a insistențelor depuse de caimacanul Alexandru D. Ghica. La ceremonia punerii „pietrei fundamentale” au participat alături de
Palatul Universității () [Corola-website/Science/307285_a_308614]
-
are în centrul preocupărilor sale transpunerea cât mai fidelă în simboluri heraldice (steme și sigilii) a realităților istorice referitoare la statul român, regiuni, județe orașe și instituții din România, în diferite perioade din evoluția acestora. Elementul central al heraldicii României îl constituie stemele care constituie "„ansamblul semnelor distinctive și simbolice care alcătuiesc blazonul unei persoane
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
ale capului de bour, corbului, precum și "pretinsele armerii ale Daciei" (doi lei afrontați).. În secolele următoare, heraldica cunoaște o dezvoltare semnificativă, toate marile familii boerești, autohtone și străine, adoptând simboluri heraldice proprii (blazoane și steme de familie). Cel mai vechi sigiliu domnesc este cel din 1782 al lui Nicolae Caragea, domn al Țării Românești (1782-1783), pe care erau reprezentate în afara stemei principatului și stemele celor 17 județe. În Moldova, cea mai veche pecete cunoscută, care include și stemele ținuturilor, este cea
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
domn al Țării Românești (1782-1783), pe care erau reprezentate în afara stemei principatului și stemele celor 17 județe. În Moldova, cea mai veche pecete cunoscută, care include și stemele ținuturilor, este cea a Divanului Cnejiei Moldovei, din perioada 1806-1812, iar primul sigiliu domnesc moldovenesc de acest tip este cel a lui Scarlat Callimachi, alcătuit în urma poruncii date Divanului Țării în 1815, și care a fost executat de Gheorghe Asachi.. Heraldica românească se va constitui ca știință, în sensul modern al termenului abia
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
heraldic păstrat în arhivele românești este o amprentă sigiliară de pe un document din 20 ianuarie 1368 emis de Vladislav I (Vlaicu Vodă). Deși aflată într-o stare precară de conservare, amprenta sigiliară atârnată, poate fi reconstituită pe baza similarităților cu sigiliul lui Mircea cel Batrân de pe tratatul de alianță cu regele Vladislav al Poloniei, din 1390. Pornind de la elementele prezente în aceste sigilii, heraldistica română consideră că acel anonim „"Rex Valachorum"” prezent în Armorialul Wijnbergen care conține blazoane din perioada 1265
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
Deși aflată într-o stare precară de conservare, amprenta sigiliară atârnată, poate fi reconstituită pe baza similarităților cu sigiliul lui Mircea cel Batrân de pe tratatul de alianță cu regele Vladislav al Poloniei, din 1390. Pornind de la elementele prezente în aceste sigilii, heraldistica română consideră că acel anonim „"Rex Valachorum"” prezent în Armorialul Wijnbergen care conține blazoane din perioada 1265 - 1288, este un inaintaș al Basarabilor, al căror armorial familial este identic. Stema sa personală - scut cu primul câmp fasciat în roșu
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]