15,855 matches
-
iar, pe de altă parte, respectiva reglementare este relativ nouă, intervenind după modificarea textului art. 4 din Legea nr. 554/2004 , prin art. 54 pct. 1 din Legea nr. 76/2012 . 36. Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat asupra chestiunii de drept ce face obiectul sesizării, iar aceasta nu face nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție, consultate la data formulării sesizării. B) Asupra chestiunii de
DECIZIE nr. 36 din 7 noiembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la dispoziţiile art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279785_a_281114]
-
art. 96 pct. 1 și art. 213). 43. În ce privește calea de atac a apelului, în art. 476 alin. (1) din Codul de procedură civilă, se prevede că "apelul exercitat în termen provoacă o nouă judecată asupra fondului, instanța de apel statuând atât în fapt, cât și în drept". 44. Ca atare, este cât se poate de clar faptul că o instanță care judecă în apel este "învestită cu fondul litigiului", în sensul dispozițiilor alin. (2) al art. 4 din Legea nr.
DECIZIE nr. 36 din 7 noiembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la dispoziţiile art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279785_a_281114]
-
din Constituție, pe motiv că orice instanță, de orice grad, ar putea să judece excepția de nelegalitate privind un act administrativ individual, iar nu doar instanțele de contencios administrativ, așa cum a apreciat autorul excepției de neconstituționalitate. 59. Curtea Constituțională a statuat că respectivele dispoziții sunt constituționale, fiind posibilă invocarea excepției de nelegalitate chiar direct în recurs, precizându-se că, după modificarea Legii nr. 554/2004 prin Legea nr. 76/2012 , instanțele de drept comun pot soluționa excepția de nelegalitate, însă numai
DECIZIE nr. 36 din 7 noiembrie 2016 privind pronunţarea unei hotărâri prealabile referitoare la dispoziţiile art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279785_a_281114]
-
că de lămurirea modului de interpretare/aplicare a dispozițiilor legale în discuție depinde soluționarea pe fond a cauzei, problema de drept enunțată este nouă, prin consultarea jurisprudenței constatându-se că asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o altă hotărâre, problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, conform evidențelor Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar tribunalul este învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță. B. Cu privire la chestiunile
DECIZIE nr. 43 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 9 alin. (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279783_a_281112]
-
a fost încredințat autovehiculul și a circulat pe rețeaua de drumuri naționale fără rovinietă. 29. Prin Decizia nr. 459 din 16 iunie 2015 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 13 august 2015, Curtea Constituțională a statuat că "prezumția legală referitoare la sfera persoanelor care sunt considerate a fi utilizatori este o prezumție relativă, care poate fi răsturnată prin orice mijloc de probă, persoana sancționată contravențional având posibilitatea de a demonstra că, la data constatării săvârșirii contravenției
DECIZIE nr. 43 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 9 alin. (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279783_a_281112]
-
în Dosarul nr. 1/1/2013/HP, cât și doctrina); - chestiunea de drept să fie nouă, respectiv să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare, iar Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat deja asupra problemei de drept printr-o hotărâre obligatorie pentru toate instanțele (intră în această categorie hotărârile pronunțate într-un recurs în interesul legii și hotărârile preliminare). 39. Primele trei condiții sunt îndeplinite de ambele întrebări deoarece, așa cum rezultă din
DECIZIE nr. 43 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 9 alin. (8) din Ordonanţa Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 424/2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279783_a_281112]
-
neconstituționalitate. 9. Guvernul apreciază că dispozițiile criticate sunt norme de procedură, iar, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, procedura de judecată este prevăzută numai prin lege, fiind de competența legiuitorului stabilirea acesteia. Arată că instanța de contencios constituțional a statuat de nenumărate ori că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, este atributul exclusiv al legiuitorului să reglementeze competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată, atâta vreme cât își subordonează acest demers regulilor și principiilor constituționale. În ceea ce privește dispozițiile art. 130 și ale
DECIZIE nr. 625 din 26 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 şi art. 70 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279781_a_281110]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 743 din 23 septembrie 2016, paragraful 24. 21. În continuare, Curtea observă că, pronunțându-se asupra constituționalității dispozițiilor art. 51 și art. 52 din Codul de procedură penală din 1968, a statuat că procedura de soluționare a cererilor de recuzare face parte integrantă din procedura de judecată ( Decizia nr. 241 din 27 mai 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 24 iunie 2004). 22. Având în vedere
DECIZIE nr. 625 din 26 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 şi art. 70 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279781_a_281110]
-
cadrul litigiului. Totodată, Curtea apreciază că recuzarea organelor judiciare reprezintă un drept al părților și al subiecților procesuali principali prin care aceștia se pot asigura că activitatea judiciară se realizează într-un cadru imparțial. În acest sens, Curtea Constituțională a statuat că instituția recuzării în procesele judiciare se justifică prin imperativul asigurării unei judecăți imparțiale [...] ( Decizia nr. 105 din 1 februarie 2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 22 martie 2011). 23. Așa fiind, Curtea apreciază
DECIZIE nr. 625 din 26 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 şi art. 70 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279781_a_281110]
-
puterea judecătorească și căruia nu îi este conferit atributul înfăptuirii justiției, ci doar al participării la realizarea acesteia. Curtea observă că, referitor la rolul procurorului în procesul penal, prin Decizia nr. 23 din 20 ianuarie 2016 , precitată, paragraful 21, a statuat că în dispozițiile cap. VI din titlul III al Constituției, consacrat autorității judecătorești, constituantul a reglementat toate instituțiile componente ale acesteia - instanțe, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii -, dar a recunoscut atributul de înfăptuire a justiției numai Înaltei Curți
DECIZIE nr. 625 din 26 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 şi art. 70 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279781_a_281110]
-
ci doar al participării la realizarea acesteia, acesta nu dobândește prerogativele instanțelor. 27. Totodată, Curtea reține că, prin Decizia nr. 127 din 27 martie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 275 din 18 aprilie 2003, a statuat că, deși prerogativa legiuitorului de a stabili competența și procedura de judecată este prevăzută de dispozițiile Legii fundamentale, prin nicio lege nu se poate stabili ori înlătura, prin extindere sau restrângere, o competență a unei autorități, dacă o asemenea acțiune
DECIZIE nr. 625 din 26 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 şi art. 70 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279781_a_281110]
-
același cod - că "această nouă instituție procesuală nu aparține nici urmăririi penale, nici judecății, fiind echivalentă unei noi faze a procesului penal" ( Decizia nr. 641 din 11 noiembrie 2014 , paragrafele 26 și 27). Prin aceeași decizie, Curtea Constituțională a mai statuat că activitatea judecătorului de cameră preliminară, competent să se pronunțe asupra aspectelor ce țin de obiectul acesteia, "nu privește fondul cauzei, actul procesual exercitat de către acesta neantamând și nedispunând, în sens pozitiv sau negativ cu privire la elementele esențiale ale raportului de
DECIZIE nr. 625 din 26 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 şi art. 70 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279781_a_281110]
-
de soluție dă expresie rațiunii mai sus enunțate, rațiune care a fost evidențiată de neajunsurile constatate în practică sub reglementarea anterioară. 17. Este evident faptul că, prin soluționarea unei cereri de recuzare nu se soluționează fondul cauzei, întrucât, așa cum a statuat Curtea Constituțională, această procedură "nu îmbracă forma unui contencios care să reclame un tratament jurisdicțional, ci este vorba de o chestiune de administrare a actului de justiție. Cu alte cuvinte, procedura asupra cercetării și judecării cererii de recuzare este o
DECIZIE nr. 625 din 26 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 şi art. 70 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279781_a_281110]
-
are caracter jurisdicțional penal în sens material, ci caracter administrativ-judiciar. Aceasta a fost rațiunea pentru care prin Decizia din 18 noiembrie 2014, pronunțată în Cauza Adrian Năstase împotriva României, Cererea nr. 80.563/12, paragraful 79, instanța de la Strasbourg a statuat că procedurile de recuzare nu au ca obiect nici contestarea drepturilor sau a obligațiilor cu caracter civil ale reclamantului și nici temeinicia unei acuzații în materie penală. Totodată, în Cauza Schreiber și Boetsch împotriva Franței din 11 decembrie 2003, instanța
DECIZIE nr. 625 din 26 octombrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 69 şi art. 70 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279781_a_281110]
-
fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată. În acest sens arată că instanța de contencios constituțional, în jurisprudența sa, a statuat că plata taxelor judiciare de timbru, fiind o condiție legală pentru începerea proceselor civile, este justificată plata anticipată a acestora, ca și sancțiunea anulării în cazul netimbrării. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: 7. Prin Încheierea
DECIZIE nr. 671 din 17 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (2), art. 36 alin. (2), art. 42 alin. (2)-(4) şi art. 45 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279830_a_281159]
-
Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. 13. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că instanța de contencios constituțional, în jurisprudența sa, a statuat cu valoare de principiu că prevederile art. 21 din Constituție nu instituie nicio interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și normal ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor
DECIZIE nr. 671 din 17 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (2), art. 36 alin. (2), art. 42 alin. (2)-(4) şi art. 45 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279830_a_281159]
-
80/2013 au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici asemănătoare. Astfel, prin Decizia nr. 606 din 4 noiembrie 2014 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 952 din 29 decembrie 2014, Curtea a statuat că aceste norme nu sunt de natură a afecta accesul liber la justiție, deoarece în jurisprudența sa a stabilit, în nenumărate rânduri, că serviciile efectuate de către instanțele judecătorești nu trebuie și nu pot fi în toate cazurile gratuite. Curtea a
DECIZIE nr. 671 din 17 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (2), art. 36 alin. (2), art. 42 alin. (2)-(4) şi art. 45 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279830_a_281159]
-
legiuitor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiție sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituție, cetățenii sunt obligați să contribuie prin impozite și taxe, stabilite în condițiile legii. 19. Totodată, instanța de contencios constituțional a statuat că, plata taxelor judiciare de timbru fiind o condiție legală pentru începerea proceselor civile, obligația la plata anticipată a acestor taxe (în unele cazuri până la un termen ulterior, stabilit de instanța judecătorească) este justificată, ca și sancțiunea anulării acțiunii sau
DECIZIE nr. 671 din 17 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (2), art. 36 alin. (2), art. 42 alin. (2)-(4) şi art. 45 alin. (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279830_a_281159]
-
dosar concluzii scrise prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. 4. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, întrucât Curtea, în jurisprudența sa, a statuat că liberul acces la justiție nu presupune gratuitatea serviciului prestat de instanțele judecătorești și nicio prevedere constituțională nu interzice stabilirea taxelor judiciare de timbru. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 5. Prin Încheierea din 29 octombrie
DECIZIE nr. 669 din 17 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (2) şi art. 58 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279828_a_281157]
-
constituționale, cât și cele convenționale lasă statelor o marjă de apreciere în ceea ce privește întinderea și limitele acestor drepturi. Referitor la art. 10 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 arată că, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că aceste norme nu sunt de natură a afecta accesul liber la justiție, deoarece prestațiile judecătorești nu trebuie și nu pot fi în toate cazurile gratuite. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a art. 58 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
DECIZIE nr. 669 din 17 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (2) şi art. 58 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279828_a_281157]
-
de neconstituționalitate potrivit căreia art. 58 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 , prin abrogarea Legii nr. 146/1997 , contravine principiului egalității în drepturi, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată. În jurisprudența sa, în mod constant, Curtea a statuat că aplicarea unui regim juridic temporal diferit nu poate crea o stare de discriminare între diverse persoane, în funcție de actul normativ incident fiecăreia. Faptul că, prin succesiunea unor prevederi legale, anumite persoane pot ajunge în situații apreciate subiectiv, prin prisma propriilor
DECIZIE nr. 669 din 17 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (2) şi art. 58 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279828_a_281157]
-
timbrul judiciar se aplică, respectiv taxele judiciare de timbru se stabilesc și se plătesc în cuantumul prevăzut de legea în vigoare la data introducerii lor. 24. Cu privire la critica referitoare la cuantumul taxei judiciare de timbru, în jurisprudența sa, Curtea a statuat că legiuitorul are deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare în funcție de obiectul litigiului. Stabilirea modalității de plată a taxelor judiciare de timbru, precum și a cuantumului lor reprezintă însă o opțiune a legiuitorului
DECIZIE nr. 669 din 17 noiembrie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 alin. (2) şi art. 58 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279828_a_281157]
-
nouă, întrucât nu a fost analizată în doctrină și decurge dintr-un act normativ adoptat relativ recent, prin raportare la momentul sesizării, nefiind conturată o practică judiciară în domeniu, iar în privința acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat prin decizii de speță sau printr-o decizie pronunțată într-un recurs în interesul legii. IV. Punctul de vedere al completului de judecată cu privire la dezlegarea chestiunii de drept 18. Completul de judecată al Tribunalului Galați - Secția I civilă a apreciat
DECIZIE nr. 42 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi art. 4 teza I din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi art. 3 pct. 6 din acelaşi act normativ, art. 27 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279777_a_281106]
-
la respectarea bunurilor în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, rezultate în urma aplicării legilor de restituire (paragraful 129). În aceeași cauză, instanța de contencios a drepturilor omului a statuat (paragraful 128), de asemenea, că măsurile de asigurare a plății creanțelor datorate de stat în virtutea deciziilor judecătorești definitive, cum ar fi eșalonarea plății acestora, măsuri luate pentru apărarea echilibrului bugetar între cheltuielile și încasările publice, urmăreau un scop de utilitate
DECIZIE nr. 42 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi art. 4 teza I din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi art. 3 pct. 6 din acelaşi act normativ, art. 27 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279777_a_281106]
-
ivirea unei chestiuni de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei în curs de judecată; - chestiunea de drept identificată să prezinte caracter de noutate și asupra acesteia Înalta Curte de Casație și Justiție să nu fi statuat și nici să nu facă obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. 40. Primele două condiții de admisibilitate sunt îndeplinite, întrucât tribunalul, legal învestit cu soluționarea apelului împotriva unei sentințe pronunțate asupra unei cereri în materia dreptului
DECIZIE nr. 42 din 21 noiembrie 2016 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (3) şi art. 4 teza I din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi art. 3 pct. 6 din acelaşi act normativ, art. 27 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991 , republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279777_a_281106]