14,810 matches
-
Însă reflecția morală pe care o formulează personajul îi este dictată de circumstanțele care s-au produs, de aceea trebuie rostită totodată "cu foc și cu o anume inspirație". Iată deci că actorul trebuie să joace conform a două dispoziții sufletești diferite, făcând să vorbească în sinea lui pasiunea și rațiunea totodată, lăsând-o pe una sau pe cealaltă să predomine în funcție de situație. Când situația este calmă, trebuie ca sufletul să-și acorde cumva un nou avânt pentru reflecțiile morale; el
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și pe actorii săi la Teatrul de Artă din Moscova. Din dorința lor de a reprezenta realitatea pe scenă, au deteriorat chiar prin acest lucru spectacolul, după părerea lui Cehov, pentru care teatrul este un loc unde sunt proiectate stările sufletești. Peremptoriu în condamnarea sa, el afirmă: "Teatrul naturalist refuză dreptul la visare și chiar capacitatea de a înțelege cuvintele inteligente enunțate pe scenă." După părerea lui Meyerhold, actorul comunică sentimentele, emoțiile personajului pe care îl încarnează prin abstractizarea mișcărilor scenice
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
cel mai mic dintre feciori, care este și el decapitat cu aceeași cruzime, de către turci. Acum paharul suferinței s-a umplut, domnitorul nu mai poate suporta și interioriza durerea și de aceea Își manifestă prin gesturi și lacrimi răvășirea sufletească: Apoi, el se-ntuneca,/Inima-i se despica,/Pe copii se aruncă,/ Îi bocea, Îi săruta..." Sultanul Îi reproșase, aluziv și insinuant, intenția de nesupunere și tentativa de rupere a relațiilor de vasalitate față de Imperiul Otoman, precum și emisiunea unor monede
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
Alelei! Voi feciori de căni!/(...) Dare-ar Domnul Dumnezeu / Să fie pe gândul meu:/Să vă ștergeți pre pământ,/Cum se șterg norii la vânt,/ Să n-aveți loc de-n- gropat,/ Nici copii de sărutat!". Pe masura ce faptele se derulează, zbuciumul sufletesc și durerea voievodului cresc. Ideea aceasta este magistral exprimată de autorul anonim prin relatarea felului În care personajul reacționează după fiecare crimă. La Început se manifestă doar prin oftat și prin cuvintele adresate divinității (,,Brâncoveanu greu ofta/Și din gură
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
o structură de tipul premise-concluzie, unde premisele iau forma unor povești-alegorii cu personaje simbolice, cu ambigue implicații livrești, biografice ori filosofice. Tratat de tehnica renunțării (1982) cuprinde proză poetică: poeme în stil aforistic, variațiuni eseistice despre muzică și reverberațiile ei sufletești, „istorii”, false povești-parabole abstracte cu personaje emblematice (filosoful și zeița). Scrisoarea lui Hipparc (1984) este un lung poem ermetic-filosofic în douăsprezece capitole, un babilon livresc scris într-un limbaj abstract, neologic, în cadențe largi, amintind de sonurile peanilor antici. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286856_a_288185]
-
nebun, iar nu În toate zilele, cum s-ar zice, patru luni iaste nebun, iar cinci, șase luni este Înțelept”. Știindu-se că evoluția remitentă este foarte frecventă În bolile psihice, N. Mavrocordat afirmă: „că bolile trupești, așa și cele sufletești se Întorc de obicei” (N. Mavrocordat, Păreri și cugetări), iar pravilistul corelează această periodicitate de fazele lunii: „la schimbarea lunei fiind, de boale ce a vem turbat și turbat să fie socotea”. Medicina populară menționează și alte diferite manifestări patologice
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
ar fi psihozele delirante și episoadele maniacodepresive. Dar trecem cu vederea un fenomen mult mai semnificativ decât aceste schimbări survenite În interiorul psihiatriei. Acest fenomen, de o importanță covârșitoare prin impactul pe care l-a produs În știința care studiază morbul sufletesc, este apariția unui personaj nou care, deși nu a atins dimensiunile unei boli psihice, a schimbat totuși efectiv infrastructura antropologică a psihiatriei: „Omul nou”, acest personaj care s-a insinuat În psihologia contemporană, Întinând-o În ultimele cincișase decenii atât
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
care pare că duce la Înțelegerea faptului prin optica psihopatologică, distingem trei instanțe care, În această optică, mi se par capitale: - absurdul În care și-a făcut apariția acest tip străin firii noastre. (1;2) - frica, factor determinant În dinamica sufletească de adaptare la situațiile grave cu care se confrunta zilnic populația; - dezorganizarea arhetipului. (9) Absurdul s-a instalat brutal, ca un șoc, la 23 august 1944, actul istoriei fiind perceput În mod diametral opus (trădare?, eliberare?) și a durat suficient
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
Însă frica este endogenă, vine dintr-un izvor propriu, poate dintr-o leziune degenerativă. Frica brută de care au suferit românii (nu o frică nevrotizantă și nici una grefată pe un substrat nevrotic) este sentimentul car a contribuit la proasta alcătuire sufletească a omului de tip nou, cu care frica s-a Înscris ca un stigmat organic, aproape ca pe un element corporal. Dezorganizarea arhetipului inconștient a constituit probabil fenomenul cel mai semnificativ, deși cel mai puțin limpede. Fractura psihologică În zonele
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
familie; un popor care, lipsit de cadrele impunătoare, nu resimțea nevoia templului purtând biserica În suflet, un popor cu puțini sfinți consacrați dar cu multă sfințenie. Ar fi interesant și poate tulburător să ne putem apropia de visele, fantasmele, intimitățile sufletești ale omului care a devenit subiect de experiență sociopsihologică Începând din 1944. Nu știu cât de preocupați de această temă vor fi fost psihologii și psihiatrii români din ultimele decenii. Subiectul nu a interesat sau a fost abia perceput, deși
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
periodicele din Regat. Începând cu 16 noiembrie 1895, având o difuzare satisfăcătoare, devine în primul rând politică, susținând cauza națională românească. Se militează, în tradiția „Gazetei de Transilvania”, pentru ridicarea culturală a poporului, căruia trebuie să i se dea „hrană sufletească” prin intermediul colecțiilor de cărți accesibile și interesante (articolul Cărți bune și ieftine discută activitatea Editurii Müller din București). Se evocă totodată, prin pana lui G. Bogdan-Duică, exemplul înaintașilor (Grigore Maior, Programul de la 1849). Din „Vatra”, „Foaia interesantă” și „Familia” sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289245_a_290574]
-
Onițiu scrie articolul La chestia teatrului de la țară, Reinhard Strecker se ocupă de jubileul lui Richard Wagner, se analizează activitatea de compozitor și dirijor a lui Gh. Dima. Neobositul Horia Petra-Petrescu mai publică textul conferinței Mișcarea noastră teatrală și zbuciumul sufletesc al intelectualilor de la noi, un medalion St. O. Iosif și Câteva amintiri, urmat de un alt medalion, Ilarie Chendi. Sunt de reținut și un articol al lui Radu Negură, Teatrul nostru, fragmentele intitulate Din vorbirile lui Iosif Vulcan (Progresul nostru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289265_a_290594]
-
N. Milcu) ș.a. Ca peste tot în scrisul său, F. e un hedonist al caracterologiei și un filolog estet, întârziind pe file (fie și îngălbenite sau netăiate) spre a distila și inhala, într-un spațiu de intime cărturărești vigilii, mișcări sufletești și arome ascunse, uneori abia perceptibile, captate printr-un fel de hipertrofiere a antenelor. În Efectul de prismă (1998), culegere de articole pe teme civice, cărturarul părăsește biblioteca (dar o păstrează ca reper) spre a coborî în cotidian, surprins cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
care șerpuiește în efluvii incantația. Comparațiile, înavuțite cu pilde din „cărțile” Scripturii sau din Sfinții Părinți, metafora, cu falduri grele sau vaporoase, sunt „stâlpările” unei parabole pulsând de sensuri. Prin această artă a cuvântului, exprimând o întreagă gamă de stări sufletești, mitropolitul se comunică și pe sine, cu spiritul său neliniștit, tumultuos, dar și contemplativ, pătimaș și duios, frământat și capricios. A.I., cel mai de seamă orator bisericesc la noi, a dat prin suita de didahii străluciri literare elocvenței sacre. Spontaneitatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285382_a_286711]
-
loialitate de la subordonații săi în lupta pentru triumful naționalismului său cultural 77. Din nefericire, confunda esteticul cu eticul și etnicul, astfel încît lupta lui culturală s-a transformat într-una politică. Iorga era convins că estetica acționează etic, restabilind armonia sufletească și totodată alinîndu-i și purificîndu-i pe oameni. Combativitatea lui, intoleranța lui și tonul lui politic inveterat în critica literară își aveau originea în această convingere. Dînd dovadă de mai multă obiectivitate în opera sa istorică, era tolerant pentru că era sigur
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
frumos în lupta mea mă însoțesc pururi, departe de a mă mistui în iluzii. „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața”, e sentința neclintită Blândului Nazarinean. Aceasta am mărturisit și am încercat să transpun în faptă, după puterile mele trupești și sufletești. Sabia mea a fost cuvântul cel bun și jertfa. Acum aștept să sune ceasul și dangătul de clopot când inima-mi va tresări o clipă, apoi peste ochii stinși aici pe pământ se va așterne veșnicia și acolo în ceruri
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
mântuirii din robia păcatului. Să prețuim acest dar! Multe din osemintele celor căzuți în slujba neamului și a lui Hristos sunt flori sfinte ce emană mireasmă divină... Pământul românesc, cântecul românesc au altă tonalitate și ne predispune la alt lăuntric sufletesc, alte simțiri. La fel, fenomenul stelar, astral influențează diferit sufletul și trupul de la o așezare pământească la alta. Neamul românesc, ca și alte popoare, are un suflet propriu, o credință, aspirații și geniu. Mișcarea Legionară e o revelație divină. Ea
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
mai pot mușca din carnea noastră. Însă astăzi, noi „poterași” leau luat locul... ei sunt mai temperați și mai vicleni... Nouă, celor prigoniți, Dumnezeu ne-a lungit veleatul, ne-a întărit credința și ne-a învrednicit să învingem toate durerile sufletești și trupești. Credința și rugăciunea nu au putut fi învinse, căci aceste două virtuți sunt mai presus de orice aspirație pământească. Politicianismul de totdeauna a dorit exterminarea Mișcării Legionare, mai puțin Iuliu Maniu, George Brătianu, Vaida Voevod și Ionel I. C
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
prefaceri și al marilor înnoiri, au fost ținta fiarei roșii. Cei înstrăinați, metamorfozați, diavolii groazei, au reușit temporar să sfâșie orice rezistență și să întrerupă prin torturi nesfârșite orice licărire de lumină, să înmoaie avânturi și să îngroape, temporar, frumuseți sufletești. Au văduvit pentru mult timp neamul de valori plămădite în Duhul Adevărului, demnității, înțelepciunii și a credinței în Hristos. Din cei uciși, mulți au rămas necunoscuți, pustnice altare. La Pitești ura cu nebunia s-au îmbrățișat dănțuind pe cadavre. Îmi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
pătimit. Suferința și pătimirea adunate în oasele și sufletul meu ard și tânjesc învăluite de lanțul criminal al cumplitelor prigoane care nu au încetat nici azi; și nu le mai scapă nici o ocazie prigonitorilor de a ne murdări curățenia noastră sufletească, jertfele noastre ce au fost geneza multor tragedii. La fel și politicianismul de azi, de esență iudeo-masono-comunistă, împiedică redresarea statului român și reînvierea neamului românesc. Anesteziază poporul cu slogane și promisiuni drept țintă pentru creduli. Am sărit în ajutorul tău
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Avram Iancu „Să sune iarăși goarna”, cântecul Școlii Militare de Infanterie de la 1917, „Sculați, români”, compus de Iustin Iliescu și de Istrati pe care l-am proclamat Imnul Legiunii etc. Pentru a putea să cânți îți trebuie o anumită stare sufletească. O armonie în sufletul tău. Cel ce merge să fure pe cineva, acela nu poate cânta. Nici cel ce merge să facă o nedreptate. Nici cel al cărui suflet e ros de patimi și de vrăjmășie față de camaradul său. Și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
să vă reîntoarceți la aceste patru linii de început care stau la baza vieții noastre. Iar cântecul vă va fi un îndreptar. De nu veți putea cânta, să știți că este o boală care vă roade în adâncul ființei voastre sufletești sau că vremea v-a turnat păcate peste sufletul curat; iar dacă nu le veți putea vindeca, să vă dați deoparte și să lăsați locul vostru celor ce vor cânta... (Corneliu Zelea Codreanu „Pentru legionari”) Cântecul este treaptă ce înalță
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Decemvirii: 1. Ion Caratănase 2. Iosif Bozântan 3. Ștefan Curcă 4. Ion Pele 5. Ion Grigore State 6. Ion Atanasiu 7. Gavril Bogdan 8. Radu Vlad 9. Ștefan Georgescu 10. Ion Trandafir Vizitarea acestui subteran altar a fost o evadare sufletească și am putut rosti un Tatăl Nostru și aprinde o lumânare, dorință împlinită acum. Eram singur, ceilalți vizitatori s-au dus în grup la locul unde a fost executat Ion Antonescu și cei trei. Tristețe. Totul învăluit în uitare. Uriași
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
a „coletului”, sunt luat în primire de un gardian și condus la camera celulă. După ce trece numărul de seară se trag și se pun lacătele. Sunt singur. Sunt, de fapt, în mediul meu. Mă simt bine, m-am obișnuit. Singurătatea sufletescă te predispune la meditație și rugăciune și te fortifică în lupta cu destinul, cu cele trecătoare și te ajută să privești în eternitate, să te înalți deasupra celor pământești. Îmi rotesc ochii și îmi aleg un pat. Sunt obosit. Mă
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ia o mână, iar cu cealaltă mă prinde de umăr: „Sunt preotul Nil Dorobanțu”, „Petru Baciu din Bacău”, răspund eu. Simțeam nevoia unui duhovnic și atunci când mă aflam în compania unui preot trăiam o stare de euforie și de liniște sufletească la cote înalte. Mulțumesc lui Dumnezeu pentru acest dar, ori de câte ori îmi aduc aminte. Părintele Nil Dorobanțu a fost băgat în aceeași cameră cu mine din eroare sau grabă. Eram sigur că a doua zi ofițerul poliției, securistul, ne va despărți
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]