15,297 matches
-
1948 și integral în 1972. Contribuția sa a fost una pur teoretică, deoarece limbajul nu a fost implementat în timpul vieții lui și nu a influențat direct limbajele ce i-au urmat. Unul din inventatorii limbajului ALGOL (Heinz Rutishauser) scria: „Prima tentativă de a gândi un limbaj algoritmic a fost efectuată în 1948 de K. Zuse. Notația sa era una destul de generală, dar propunerea sa nu a beneficiat de considerația pe care o merita.” Abia în 2000, o echipă de la Universitatea Liberă
Konrad Zuse () [Corola-website/Science/321850_a_323179]
-
-se în grabă spre Chalon-s.-Marne. Mac-Mahon și-a părăsit Corpurile și a condus restul de 120.000 de soldați ai Armatei Rinului (Corpurile I, VII, XII) cu . Ei au început să mărșăluiască de la Châlons-sur-Marne spre nord-nord-est într-o tentativă de a aduna armata asediată la Metz la peste 130 km spre est. Dar Armata a 3-a prusacă avansa extrem de rapid; în mai puțin de 3 săptămâni, ea a parcurs 325 km și a interceptat Armata Franceză de-a
Patrice de Mac-Mahon () [Corola-website/Science/321881_a_323210]
-
au fost închiși și 7.000 au fost deportați. Ca președinte al Franței, l-a demis la 16 mai 1877 pe primul ministru republican Jules Simon, înlocuindu-l cu ducele de Broglie, orleanist, înainte de a dizolva Camera Deputaților într-o tentativă de a opri creșterea republicanismului și de a îmbunătăți șansele unei restaurări a monarhiei cu ajutorul contelui de Chambord. Cum Adunarea Națională îi fixase la 9 noiembrie 1873 mandatul la șapte ani, el a declarat într-un discurs ținut la 4
Patrice de Mac-Mahon () [Corola-website/Science/321881_a_323210]
-
lansat un război de gherilă împotriva forțelor britanice, care a prelungit conflictul cu încă doi ani, timp în care burii au atacat ținte cum ar fi coloanele de soldați britanici, nodurile rețelei de telegraf, căile ferate și depozitele. Într-o tentativă de a tăia liniile de aprovizionare ale atacatorilor, britanicii, conduși acum de Lord Kitchener, au răspuns cu o politică a „pământului pârjolit”, distrugând ferme ale burilor și mutând civilii în lagăre de concentrare. Unele părți ale presei britanice și guvernului
Al Doilea Război al Burilor () [Corola-website/Science/321895_a_323224]
-
este o recompensă, ci ea vine în urma loviturii primită în duel de la sulița otrăvită a Viperei Roșii. Toți vor război, dar în moduri diferite. Pentru a scăpa de ele, Doran le închide pe toate cele opt Șerpoaice în Turn. O tentativă îndrăzneață a Ariannei Martell - care l-a sedus pe Ser Arys Oakheart din Garda Regelui - de a o încorona pe Myrcella Baratheon ca regină a Westerosului în conformitate cu legea dornisheană, este împiedicată chiar de tatăl Ariannei, Doran, în ciuda slăbiciunii sale. Tentativa
Festinul ciorilor () [Corola-website/Science/321949_a_323278]
-
tentativă îndrăzneață a Ariannei Martell - care l-a sedus pe Ser Arys Oakheart din Garda Regelui - de a o încorona pe Myrcella Baratheon ca regină a Westerosului în conformitate cu legea dornisheană, este împiedicată chiar de tatăl Ariannei, Doran, în ciuda slăbiciunii sale. Tentativa a lăsat și urme: Myrcella este desfigurată, iar Ser Oakheart a murit. Acest lucru amenință legăturile cu Casa Lannister și cu Tronul de Fier, chiar dacă un membru al Gărzii Regelui vine cu capul lui Gregor Clegane, cavalerul acuzat că a
Festinul ciorilor () [Corola-website/Science/321949_a_323278]
-
cu culmea rotunjită aflat imediat sub mănăstire și la nu mai mult de distanță. O escadrilă americană a efectuat o misiune de recunoaștere până în apropierea zidurilor abrupte ale mănăstirii, călugării observând patrulele germane și americane care schimbau focuri de armă. Tentativele de a cuceri Monte Cassino au fost însă blocate de tirul susținut de mitralieră de pe pantele de sub mănăstire. În pofida luptelor crâncene, Divizia 34 nu a reușit să cucerească ultimele redute de pe Dealul 593 (denumit de germani "Muntele Cavaleriei"), ținut de
Bătălia de la Monte Cassino () [Corola-website/Science/321929_a_323258]
-
din partea blindatelor și a tunurilor antitanc a făcut însă poziția una neapărabilă spre după-amiaza zilei de 18 februarie, când inamicul a contraatacat cu tancurile. Li s-a ordonat să se retragă până la râu atunci când cartierul general a înțeles că și tentativele de a rupe frontul în munți și de-a lungul digului sunt sortite eșecului. Fuseseră foarte aproape. Germanii au fost foarte alarmați de capturarea gării și, dintr-o conversație purtată de Kesselring cu comandantul Armatei a 10-a, von Vietinghoff
Bătălia de la Monte Cassino () [Corola-website/Science/321929_a_323258]
-
din insulă. El a fost înlocuit cu mai maleabilul Agostino Depretis, care a câștigat încrederea lui Garibaldi și a fost numit pro-dictator. La 25 iunie 1860, regele Francisc al II-lea al celor Două Sicilii a emis o constituție. Această tentativă tardivă de a-i concilia pe supușii săi mai moderați nu a reușit însă să apere regimul, în timp ce liberalii și revoluționarii erau dornici să-l primească pe Garibaldi. La acea vreme, Garibaldi înfințase "Esercito Meridionale" („Armata Meridională”), întărită cu alți
Expediția celor O Mie () [Corola-website/Science/322001_a_323330]
-
este sabotată de o persoană necunoscută, pe care populația o crede a fi Storitz. Mulțimea înfuriată dă foc casei lui Storitz. Henri și șeful poliției, Stepark, aud o convorbire purtată de acesta și de servitorul său, Hermann, ambii fiind invizibili. Tentativa de a-l captura pe presupusul răufăcător eșuează, dar este urmată de dispariția Myrei. În ziua următoare începe urmărirea celor doi și se descoperă că, odată uciși, ei redevin vizibili. În final, se descoperă că Myra nu dispăruse, ci stătuse
Secretul lui Wilhelm Storitz () [Corola-website/Science/321337_a_322666]
-
consideră că aceia care au obținut ceva prin munca lor sunt obligați să își împartă bunurile cu el. Violent, dornic să distrugă orice formă socială, este împins în pragul nebuniei de dorința de a-l elimina pe Kav-ger, căzând victimă tentativei de asasinat pregătită pentu acesta. Sirdey și Kennedy, doi foști membri ai echipajului navei Jonathan, sunt leneși și lacomi, căutând mereu să fure și să tragă foloase de pe urma tuturor intrigilor. Aliindu-se cu indienii patagonezi în încercarea acestora de a
Naufragiații de pe Jonathan () [Corola-website/Science/321338_a_322667]
-
ani, Santa Anna s-a înrolat în regimentul de infanterie Fijo de Veracruz drept cadet, împotriva dorinței părinților săi, care voiau ca el să urmeze o carieră comercială. În 1810, an în care Miguel Hidalgo y Costilla a inițiat prima tentativă a Mexicului de cucerire a independenței față de Spania, Santa Anna s-a alăturat armatei spaniole coloniale. În 1811, Santa Anna a fost rănit în brațul sau mâna stângă de o săgeată în timpul unei campanii în orașul Amoladeras, din statul San
Antonio López de Santa Anna () [Corola-website/Science/321359_a_322688]
-
doilea este rivalul politic al lui Fastolfe și director al institutului de robotică, dornic ca galaxia să fie colonizată doar de Aurora cu sprijinul roboților umanoizi creați de Fastolfe. În drum spre Fastolfe, vehiculul folosit este sabotat. Baley bănuiește o tentativă de răpire a lui Daneel orchestrată de Amadiro, așa încât le ordonă atât lui, cât și lui Giskard să fugă. Expus la aerul liber, Baley își pierde cunoștința din cauza agorafobiei, dar este salvat de cei doi roboți și de Gladia, în
Roboții de pe Aurora () [Corola-website/Science/321423_a_322752]
-
se află într-o confruntare dură cu roboticienii Kelden Amadiro și Vasilia Aliena - fiica înstrăinată a lui Fastolfe. În timp ce Fastolfe susținea expansiunea spațială a pământenilor, Amadiro și majoritatea spațienilor îi consideră pe aceștia barbari și vor să îi vadă distruși. Tentativele lui Amadiro au fost contracarate de-a lungul timpului de puterile telepatice ale lui R. Giskard și, în consecință, roboticianul și-a luat un ucenic crud și fără scrupule, Levular Mandamus, care pune la cale distrugerea Pământului cu ajutorul unei arme
Roboții și Imperiul () [Corola-website/Science/321424_a_322753]
-
Dată fiind intriga politică prezentă la curte, Cabral ar fi putut face parte dintr-oo facțiune care i-a promovat numirea. Istoricul Malyn Newitt subscrie la posibilitatea unor manevre de culise și a afirmat că alegerea lui Cabral „a fost o tentativă deliberată de a echilibra interesele facțiunilor rivale de familii nobiliare, căci nu pare a avea altă calitate care să-l recomande și nicio experiență cunoscută de conducere a unor expediții majore.” Cabral a devenit liderul militar al expediției din care
Pedro Álvares Cabral () [Corola-website/Science/321401_a_322730]
-
estul Africii, la nord de Sofala. Flota principală a rămas în Sofala timp de zece zile pentru reparații. După aceea, expediția s-a îndreptat spre nord și, la 26 mai a ajuns la Kilwa Kisiwani, unde Cabral a avut o tentativă nereușită de a negocia un tratat cu regele de acolo. Din Kilwa Kisiwani, flota s-a îndreptat spre Malindi, unde a ajuns la 2 august. Cabral s-a întâlnit și acolo cu regele, cu care a stabilit relații amicale și
Pedro Álvares Cabral () [Corola-website/Science/321401_a_322730]
-
Războinicii conduși de Lapu-Lapu, o căpetenie locală musulmană din insula Mactan, a învins forțele creștine conduse de Fernando Magellan, ucigându-l pe acesta. La 16 martie 1521 (după calendarul spaniol), Magellan a văzut munții din Samarul de astăzi în timpul unei tentative de a găsi o rută spre vest către Insulele Moluce. Acest eveniment a marcat sosirea primilor europeni în arhipelag. A doua zi, Magellan a poruncit oamenilor săi să-și ancoreze corăbiile pe malurile insulei Homonhon. Acolo, el s-a împrietenit
Bătălia de la Mactan () [Corola-website/Science/321463_a_322792]
-
iar delegația sovietică a fost condusă de viceministrul de externe Andrei Gromîko. Încă de la începutul conferinței, Uniunea Sovietică și-a exprimat opoziția față de textul propus al tratatului pregătit de Statele Unite și de Regatul Unit. Delegația sovietică a făcut mai multe tentative procedurale nereușite de a tergiversă conferință. Obiecțiile URSS au fost detaliate într-o lungă declarație dată de Gromîko la 8 septembrie 1951. Declarația conținea mai multe afirmații și revendicări ale Uniunii Sovietice: că tratatul nu dă nicio garanție împotriva revenirii
Tratatul de la San Francisco () [Corola-website/Science/321464_a_322793]
-
conform noului cod penal, care a intrat în vigoare în 2014, infracțiunile de omor sunt clasificate astfel: Art. 188: ul (1)Uciderea unei persoane se pedepsește cu închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (2)Tentativă se pedepsește. Art. 189: Omorul calificat (1)Omorul săvârșit în vreuna dintre următoarele împrejurări: a)cu premeditare; b)din interes material; c)pentru a se sustrage ori pentru a sustrage pe altul de la tragerea la răspundere penală sau de la executarea
Omor () [Corola-website/Science/321486_a_322815]
-
pentru a sustrage pe altul de la tragerea la răspundere penală sau de la executarea unei pedepse; d)pentru a înlesni sau a ascunde săvârșirea altei infracțiuni; e)de către o persoană care a mai comis anterior o infracțiune de omor sau o tentativă la infracțiunea de omor; f)asupra a doua sau mai multor persoane; g)asupra unei femei gravide; h)prin cruzimi, se pedepsește cu detențiune pe viață sau închisoare de la 15 la 25 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (2
Omor () [Corola-website/Science/321486_a_322815]
-
la infracțiunea de omor; f)asupra a doua sau mai multor persoane; g)asupra unei femei gravide; h)prin cruzimi, se pedepsește cu detențiune pe viață sau închisoare de la 15 la 25 de ani și interzicerea exercitării unor drepturi. (2)Tentativă se pedepsește. Art. 190: Uciderea la cererea victimei Uciderea săvârșită la cererea explicită, serioasă, conștientă și repetată a victimei care suferea de o boală incurabilă sau de o infirmitate gravă atestata medical, cauzatoare de suferințe permanente și greu de suportat
Omor () [Corola-website/Science/321486_a_322815]
-
Eliberare a Palestinei de sub conducerea dr. George Habbash s-a remarcat prin mai multe răpiri de avioane israeliene și occidentale precum și atentate pe aeroporturi. În anul 1970 OEP a încercat, cu sprijinul Siriei, să organizeze răsturnarea regimului iordanian. În urma acestei tentative, regele Hussein al Iordaniei a luat măsuri dure de reprimare a activității OEP în Iordania. În septembrie 1970 („Septembrie cel negru”) trupele Legiunii Iordaniene au pătruns în taberele de refugiați palestineni care serveau drept baze ale OEP, au ucis câteva
Organizația pentru Eliberarea Palestinei () [Corola-website/Science/321478_a_322807]
-
pe care le-a ocupat în Cisiordania în 1948 și pe care le-a pierdut în iunie 1967, desi și-a păstrat multă vreme o poziție privilegiată în raport cu administrarea și stabilirea viitorului locurilor sfinte islamice din Ierusalim. Au fost anumite tentative de contestare a consecințelor acestei hotărâri - din partea președintelui egiptean Anwar el Sadat în 1977 și din partea Siriei în anii 1976 - 1982, dar ea a ramas validă până în zilele noastre. În urma hotărârii Ligii Arabe, au luat ființă unități ale Armatei de
Organizația pentru Eliberarea Palestinei () [Corola-website/Science/321478_a_322807]
-
1948 până la moartea sa. Este laureat al Premiului Nobel pentru Pace pe 1951. Apărător neîncetat al principiilor cartei de la Amiens (1906), în principal al independenței sindicale în raport cu partidele politice, cu statul și cu bisericile, el s-a opus mai multor tentative de control asupra sindicatelor de către secțiunea franceză a Internaționalei muncitorești (în 1911) sau de către bolșevici (în 1922). În decembrie 1947, în fața presiunilor puse de PCF asupra sindicatului, Jouhaux și prietenii săi (Robert Bothereau, Albert Bouzanquet, Pierre Neumeyer, Georges Delamarre) au
Léon Jouhaux () [Corola-website/Science/321505_a_322834]
-
de un tânăr diplomat, . Cursa înarmărilor a adus o atmosfieră de „spionită acută” în rândul contraspionajului francez începând cu 1890. Una dintre misiunile Secțiunii consta în spionarea ambasadei Germaniei din rue de Lille, Paris, în scopul de a dejuca orice tentativă de transmitere de informații importante acestui adversar. Mai multe afaceri de spionaj ajunseseră deja în ochii unei prese avide de scandal care a relatat povești în care se combina misterul cu sordidul. În 1890, arhivistul Boutonnet a fost condamnat pentru
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]