152,767 matches
-
pe o lungime de 6 km. Populația este formată din ucrainieni și moldoveni (care au venit la muncile agricole și s-au stabilit aici). Are o suprafață agricolă de 30.600 ha. Populația se ocupă cu creșterea animalelor și cultura agricolă. Îndeletnicirea tradițională, pescuitul, este pe cale de dispariție pentru că bătrânii pescari au murit iar tinerii nu îmbrățișează această meserie. Comuna este de categoria a 3-a cu o populație sub 600 de persoane, singurele locuri de muncă fiind oferite de primărie
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
alte elemente cum ar fi: măgura lui Blejan, măgura Arapului, măgura lui Sică Neacșu, măgura lui Zamze, măgura Mirchii, măgura Viișorii, măgura Țintei, măgura Drăgăicii. Unele denumiri au fost modificate din diferite motive, alte măguri au fost nivelate în urma lucrărilor agricole, astfel au existat pe teritoriul comunei Viișoara denumiri de măguri: măgura Coțofeni, măgura Duminecă, măgura Bâtlanu, măgura de la sosea (Ion Spiru, "File de istorie teleormăneană", 1996, pag. 65),care astăzi nu mai sunt cunoscute. ...cărora localnicii le spun găvane indiferent
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
până la moderat de humus, cu textură lutoasă până la luto-argilo-prăfoasă ( "Studiu de fertilitate T.C. Viișoara, Județul Teleorman, Oficiul de studii pedologice și agrochimice Teleorman", Alexandria, 1996). Pământurile sunt numite de localnici “pământuri iuți” în sensul că primăvară perioada optimă pentru efectuarea lucrărilor agricole este scurtă și trebuie aleasă cu mare grijă, prea devreme nu se poate lucra din cauza excesului de umiditate iar prea târziu din cauza compactării terenului, uneori în primăverile ploioase unele găvane rămânând necultivate. Din punct de vedere morfogenetic partea de sud
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
din toate comunele învecinate. Filmul era strict de utilitate practică și se numea "Puritatea semințelor și influența lor asupra semănăturilor". Această proiecție a fost promovată de către Gogu Petrescu, proprietarul moșiei, care pe atunci ocupa și demnitatea de președinte al Camerei Agricole Vaslui.
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
centrele satelor aparținătoare. Pe lângă modernizarea drumului, în sat, s-a mai construit o școală nouă, pe locația celei vechi, distrusă de trecerea timpului. Proiectele viitoare constau în alimentarea cu apă potabilă a satului și introducerea canalizării. Zona este o regiune agricolă 100%, fără nici un tip de industrie, locuitorii practicând agricultura de subzistență. Principala cultură agricolă este cea a porumbului, cartofului și a viței de vie. Creșterea animalelor ocupă și ea un loc important în economia satului. Casele sunt vechi, din chirpici
Costișa (Tănăsoaia), Vrancea () [Corola-website/Science/301872_a_303201]
-
nouă, pe locația celei vechi, distrusă de trecerea timpului. Proiectele viitoare constau în alimentarea cu apă potabilă a satului și introducerea canalizării. Zona este o regiune agricolă 100%, fără nici un tip de industrie, locuitorii practicând agricultura de subzistență. Principala cultură agricolă este cea a porumbului, cartofului și a viței de vie. Creșterea animalelor ocupă și ea un loc important în economia satului. Casele sunt vechi, din chirpici, unele trecând și centenarul. Satul are aproximativ 40 de gospodării. Ca peste tot in
Costișa (Tănăsoaia), Vrancea () [Corola-website/Science/301872_a_303201]
-
suma de 19.463 lei și 20 parale, "la cursul visteriei". Marea împroprietărire de 1921 a îndestulat pe toată lumea, dar tot în acest an, la îndemnul învățătorului vizionar Dumitru D.Beleuță și în prezența unui inginer agronom de la fostul Consilierat Agricol al jud. Vaslui, s-a înființat prima cooperativă agricolă de producție din fostul județ Vaslui, dar despre activitatea ulterioară a acesteia, arhivele nu ne mai dezvăluie nimic. Cert este că în 1951 locuitorii de aici au înființat prima "întovărășire agricolă
Cănțălărești, Vaslui () [Corola-website/Science/301870_a_303199]
-
cursul visteriei". Marea împroprietărire de 1921 a îndestulat pe toată lumea, dar tot în acest an, la îndemnul învățătorului vizionar Dumitru D.Beleuță și în prezența unui inginer agronom de la fostul Consilierat Agricol al jud. Vaslui, s-a înființat prima cooperativă agricolă de producție din fostul județ Vaslui, dar despre activitatea ulterioară a acesteia, arhivele nu ne mai dezvăluie nimic. Cert este că în 1951 locuitorii de aici au înființat prima "întovărășire agricolă" din comună ce a primit numele de "Răscoala de la
Cănțălărești, Vaslui () [Corola-website/Science/301870_a_303199]
-
Agricol al jud. Vaslui, s-a înființat prima cooperativă agricolă de producție din fostul județ Vaslui, dar despre activitatea ulterioară a acesteia, arhivele nu ne mai dezvăluie nimic. Cert este că în 1951 locuitorii de aici au înființat prima "întovărășire agricolă" din comună ce a primit numele de "Răscoala de la 1907", cu toate că documentele aflate la dispoziția cercetătorului nu consemnează nici o revoltă sătească la Cănțălărești. În 1963, pe scheletul fostei "întovărășiri" s-a format o brigadă de lucru pendinte de CAP Ștefan
Cănțălărești, Vaslui () [Corola-website/Science/301870_a_303199]
-
la vest de satele Lunca Veche, Oțetoaia și Lunca Banului cunoscute de "Chiscul Iepurelui", Pădurea Baștei și Colina "Sacă". Șesul Prutului este brăzdat de apa Prutețului - pârâu în prezent pe cale de dispariție în urma lucrărilor de canalizare efectuate în vederea irigării culturilor agricole din aceste locuri prefolosite la cultura legumelor și zarzavatului. În comuna Lunca Banului din județul Vaslui, a fost inaugurat muzeul satului, intitulat “ La casa bunicii”. Amenajarea clădirii a necesitat trei ani de trudă, sponsorizări, dar mai ales implicarea puternică în
Comuna Lunca Banului, Vaslui () [Corola-website/Science/301891_a_303220]
-
XX a dus la migrarea aproape în masă a tineretului la oraș.În zilele noastre puțini s-au întors la baștină. Locuitorii de aici se ocupă în mod tradițional cu agricultura și creșterea animalelor. Câțiva cetățeni dețin tractoare și mașini agricole cu care execută servicii de specialitate. Încă de la reînființare, satul nu a fost sistematizat dar în ultimii 3 ani toate ulițele au fost pietruite și îmbrăcate cu balast stabilizat prin efortul primăriei Ștefan cel Mare și cu ajutorul CJ Vaslui. Casele
Mărășeni, Vaslui () [Corola-website/Science/301892_a_303221]
-
și Constantă. De asemenea, pe teritoriul comunei Mihail Kogălniceanu este amplasat aeroportul civil Mihail Kogălniceanu, care lega municipiul Tulcea cu orașele București și Constantă. În prezent, cursele de pasageri sunt suspendate. În ceea ce privește agricultură, comuna Mihail Kogălniceanu dispune de o suprafata agricolă de 7561 ha, din care 6011 ha reprezintă suprafață arabila. În structura suprafeței cultivate și a producției vegetale, ponderea cea mai mare revine culturilor de grâu iar în anul agricol 2007-2008 să cultivat o importanță suprafață cu răpită. Comună Mihail
Comuna Mihail Kogălniceanu, Tulcea () [Corola-website/Science/301851_a_303180]
-
suspendate. În ceea ce privește agricultură, comuna Mihail Kogălniceanu dispune de o suprafata agricolă de 7561 ha, din care 6011 ha reprezintă suprafață arabila. În structura suprafeței cultivate și a producției vegetale, ponderea cea mai mare revine culturilor de grâu iar în anul agricol 2007-2008 să cultivat o importanță suprafață cu răpită. Comună Mihail Kogălniceanu reprezintă o zonă cu potențial ridicat în sectorul zootehnic, această activitate desfășurându-se atât în cadrul organizat de tip ferme zootehnice (complexul de porci, complexul de berbecuți) cât și în
Comuna Mihail Kogălniceanu, Tulcea () [Corola-website/Science/301851_a_303180]
-
mai mare medie la începutul primăverii (3.9 m/s) iar cea mai mica la sfârșitul verii (2.6 m/s). Dominante sunt cele din nord , apoi cele din nord-est și sud. Precipitațiile sunt de cele mai multe ori insuficiente pentru culturile agricole. În perioadele calde ale anului grindină este destul de frecvență . În iulie 2000 grindină a distrus total sau parțial culturile agricole pe 50 la suta din suprafațele cultivate și a distrus total acoperișurile la peste 100 de case. Rețeaua hidrografica este
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
s). Dominante sunt cele din nord , apoi cele din nord-est și sud. Precipitațiile sunt de cele mai multe ori insuficiente pentru culturile agricole. În perioadele calde ale anului grindină este destul de frecvență . În iulie 2000 grindină a distrus total sau parțial culturile agricole pe 50 la suta din suprafațele cultivate și a distrus total acoperișurile la peste 100 de case. Rețeaua hidrografica este reprezentată de răul Ibana și afluienții săi. Râul Ibana izvorăște din nordul comunei , străbate partea vestică a satului Mânzați, centrul
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
se află la mai mult de 3-4 metri adâncime, în comuna nu sunt pericole de inundații cu exceptia zonelor de confluiență a pâraielor Soci și Fântânele cu râul Ibana unde în urma ploilor însemnate cantitativ se pot inundă câteva hectare de culturi agricole. Pentru a preveni adâncirea albiei râului, s-au construit în perioada comunistă mai multe baraje din beton . Principalele specii lemnoase sunt stejarul(Quercus petra) pe dealurile înalte din vestul comunei și salcâmul (Robinia canina) pe dealurile mai joase. Alături de stejar
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
și comuna Ibănești este una dintre cele mai sarace comune din județul Vaslui. Aceste două afirmații spun totul despre economia comunei. Ocupația de bază a locuitorilor este agricultură și creșterea animalelor. Dar, 1/2 din locuitorii comunei sunt pensionari , terenurile agricole sunt destul de degradate, secete sunt aproape în fiecare an, Bârladul, cel mai apropiat oraș este destul de sărac. În afara câtorva persoane care au reușit să-și procure mașini și utilaje agricole și terenurile cele mai fertile pe care le au în
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
animalelor. Dar, 1/2 din locuitorii comunei sunt pensionari , terenurile agricole sunt destul de degradate, secete sunt aproape în fiecare an, Bârladul, cel mai apropiat oraș este destul de sărac. În afara câtorva persoane care au reușit să-și procure mașini și utilaje agricole și terenurile cele mai fertile pe care le au în arendă sau proprietate, ceilalți “agricultori” practică o agricultură de subsistență sau lucrează munci sezoniere în alte zone ale țării . Cei mai tineri au plecat în număr mare în străinătate, cei mai mulți
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
Doi amici SRL cu sediul în comuna vecină Băcani dar cu pricipalele activități în Ibănești. SC Doi amici SRL are și o mică fabrică de pâine. Ambele societăți comerciale au ca obiect de activitate și comerțul. În afara celor două societăți agricole mai sunt familii ce dețin 1 sau 2 tractoare pe care le folosesc de regulă pentru lucrul terenurilor proprii. Deși populația este îmbătrânita, conform obiceiului și tradiției majoritatea familiilor indiferent de vârstă crește cel puțin un porc să-l taie
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
modificând « regulamentul » jocului. Mingea folosită era de obicei făcută din bucăți de pânză legate cu ață din cânepă. Ocupația de bază a sătenilor fiind agricultură, perioadă în care se juca cel mai mult tacă era începutul primăverii, înainte de începerea campaniei agricole de primăvară. Apoi sportul revenea în prim plan spre sfârșitul verii după recoltarea grâului, înainte de recoltarea strugurilor și a porumbului. Spre sfârșitul lunii iulie și în luna august era perioadă în care se organizau bâlciuri în sate din comune învecinate
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
satisfacă cerințele de învățământ. În anul 1973, directoratul instituției a fost preluat, neremunerat, de botanistul ieșean Mandache Leocov: ""Mi-au spus că au nevoie de mine un an, un an și jumătate. Eram îndrăgostit de plante, făcusem doctoratul în botanica agricolă. Un an s-a transformat în 17 ani. Grădină avea atunci 43 de hectare, am lăsat-o cu 105 hectare. Cu excepția unei suprafețe de șase hectare, toate terenurile pe care le-am preluat erau neproductive, aride. Marea majoritate erau așa
Grădina Botanică din Iași () [Corola-website/Science/301923_a_303252]
-
societate locală se ocupă cu comercializarea lemnului. Aceasta deține o suprafață 2200 m și lucrează cu un număr de 5 angajați. În comună se mai găsesc 3 mori de porumb și o presă de ulei. Ceilalți agenți economici desfășoară activități agricole și comerciale. Comuna deține de 34 tractoare, 34 pluguri de arat, 27 semănători, 30 discuri și 6 combine. Suprafața agricolă este de 9776 ha, din care 6734 ha sunt arabile, 2322 sunt pășuni, 85 ha fânețe, 228 vii, 14 livezi
Comuna Zorleni, Vaslui () [Corola-website/Science/301922_a_303251]
-
angajați. În comună se mai găsesc 3 mori de porumb și o presă de ulei. Ceilalți agenți economici desfășoară activități agricole și comerciale. Comuna deține de 34 tractoare, 34 pluguri de arat, 27 semănători, 30 discuri și 6 combine. Suprafața agricolă este de 9776 ha, din care 6734 ha sunt arabile, 2322 sunt pășuni, 85 ha fânețe, 228 vii, 14 livezi și 2659 ha de păduri, aflate în administrația Ocolului Silvic Bârlad, Primăriei Zorleni și IELIF Vaslui. În comună există două
Comuna Zorleni, Vaslui () [Corola-website/Science/301922_a_303251]
-
la prânz. Cele 3 cadre didactice aveau ore și cu clasele de dimineață și cu cele de după-amiază. În anul 1933, localul școlii se mărește cu un antreu, ce va servi drept cancelarie. Tot acum, aflăm că școala deținea teren agricol pe care il dădea în arendă. În anul 1968 potrivit noii Reforme administrative, sătul Bursuceni, comuna Verești trece sub administrarea județului Suceava, școala devenind Școala Generală Bursuceni. În anii comunismului, se construiește corpul de clădire unde astăzi învăța elevii din
Bursuceni, Suceava () [Corola-website/Science/301936_a_303265]
-
Din punct de vedere geomorfologic, sătul Calafindești se află pe platoul structural, ce are o înălțime maximă de 504 m (la Ciuhă), numit Dealul Taranca. Vatra satului se află între altitudine de aproximativ 375 m și 504 m, pentru că teritoriul agricol aferent satului să coboare la 340 m altitudine, suprapus fiind văii pârâului Horăit. Pe langă platoul structural principal, numit și platoul Calafindești mai exista și câteva platouri secundare. Climă caracteristică zonei este cea temperat-continentală, supusă influentelor din estul Europei. Temperatura
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]