152,767 matches
-
este alcătuit din firuța ("Poa nemoralis"), păiuș ("Festuca altissima"), toporași ("Violă odorata"), ghiocei ("Galanthus nivalis"), etc. În apropierea apelor crește vegetația hidrofila : rogozul ("Carex acută", "Carex riparia") și papura ("Typha angustifolia"). În mod special, trebuie amintită rezervatia floristica de pe teritoriul agricol al satului, “Fânețele Calafindești”, în apropierea pârâului Horăit. Aici se întâlnesc varză iepurelui ("Ligularia glaucă") și laleaua pestrița ("Filitillaria meleagris"). Fauna întâlnită pe teritoriul satului și a zonei agricole aferente lui este reprezentată de mamifere că porcul mistreț ("Sus scrofa
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
Typha angustifolia"). În mod special, trebuie amintită rezervatia floristica de pe teritoriul agricol al satului, “Fânețele Calafindești”, în apropierea pârâului Horăit. Aici se întâlnesc varză iepurelui ("Ligularia glaucă") și laleaua pestrița ("Filitillaria meleagris"). Fauna întâlnită pe teritoriul satului și a zonei agricole aferente lui este reprezentată de mamifere că porcul mistreț ("Sus scrofa"), căprioara ("Capreolus capreolus"), dihorul ("Mustella putorius"), iepurele de câmp ("Lepus europaeus"), șoarecele de câmp ("Microtus arvalis"), șoarecele de casă ("Mus musculus"). Păsările întâlnite în zona sunt : ciocănitoarea ("Dentrocopas major
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
mai probabil în anul 1417. În secolul al XVII-lea satul Calafindești era proprietate a familiei boierului Ciogolea Pătrașco. Ulterior, aceasta ajunge proprietate a familiilor boierești Palade, Sturza și Neculce. În secolul al XIX-lea o mare parte a terenurilor agricole ajung în posesia armenilor Kapri (Michael, Albina și Emanuel Kapri). În perioada habsburgica comună Calafindești a făcut parte din districtul Siret, iar din anul 1925 a aparținut județului Rădăuți. În 1939 satul Botoșenița Mare este arondat comunei Calafindești, iar în
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
Bradyporus montandoni). Reprezentantul de seamă al batracienilor este broasca râioasă (Bufo viridis). Pe câmpuri, fânețe putem obseva: urzica (Urtica dioica), brusturi (Arctium lappo), loboda (Chenopodium sp.), pelinul (Arthemisia absinthium), scaiul ( Cirsium), albăsrelele (Centaurea cyanus), macul de câmp (Papaver rheas). Suprafața agricolă este de 3575 ha, din care: • 2.770 ha suprafață arabilă; • 766 ha pășuni; • 34 ha fânețe; • 5 ha livezi. Pădurile și alte terenuri cu vegetație forestieră ocupă 1.005 ha. În ceea ce privește solurile, predomină solurile argiloiluviale și podzolice, precum și cernoziomurile
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
aproape de răul Siret și la vest (pe drumul spre Botoșani) de Cetatea municipiul Suceava. Comună este alcătuită din două sate componente: Dumbrăveni și Sălăgeni. Comună Dumbrăveni ocupă o suprafață de 4.477 ha, din care 4.019 ha sunt terenuri agricole. Se observă că teritoriul comunei reprezintă 0,52% din teritoriul județului. Teritoriul comunei este situat în partea de nord-est a României, la limita administrativă a județului Suceava, la granița cu județul Botoșani. Poziția matematică este dată de coordonatele geografice de
Comuna Dumbrăveni, Suceava () [Corola-website/Science/301951_a_303280]
-
geografie al regelui Mihai I, regretatul ziarist Dumitru Tinu, actrița Cerasela Iosifescu (Teatrul Nottara) și cobzarul Constantin Gaciu, sunt câteva dintre personalitățile pe care le-a dat Coteana. Nu în ultimul rând mai putem menționa proprietarii de drept ai terenurilor agricole și silvice din preajma comunei, frații Marin și Paraschiv Petcu, comercianți și filantropi, pionieri ai mecanizării agriculturii în Oltenia, Dr Virgil Petcu, medic chirurg, autor al mai multor lucrări de excepție despre cancerul gastric și tratamentul arsurilor, inginer George Petcu, unul
Coteana, Olt () [Corola-website/Science/301967_a_303296]
-
păduri ale zonei care urcă spre munții Valcei denumită pădurea barasca după numele boierului ce a deținut-o ,cât și variate păduri de ulm și salcâm ce au oferit locuitorilor combustibilul necesar focului cât și material de construcții,pe lângă posibilitatea agricolă în special viticola.in localitate există doar case din lemn încheiate,nici macar bătute în cuie,întărite cu armatura de cărămidă sau ciment,nu există case de paianta sau de alte materiale nerezistente.clima zonei dominată de vânturi foarte puternice nu
Dienci, Olt () [Corola-website/Science/301972_a_303301]
-
principale (nord-sud și vest-est), condițiile fizico-geografice fiind prielnice dezvoltării vieții și activității umane din cele mai vechi timpuri, determinând în bună parte structura și ocupațiile de bază ale locuitorilor. Comuna Făgețelu iese în evidență în primul rând prin funcția ei agricolă și, într-o mai mică măsură, prin disponibilitățile de tip comercial-industrial. Satul cel mai vechi atestat documentar este Făgețelu (hrisovul domnesc din 1475, 1 iunie); satul Păcala în 1677, satul Ciorîca în 1644, satul Isaci sau Badea figurează în 1818
Comuna Făgețelu, Olt () [Corola-website/Science/301976_a_303305]
-
între 38-40 °C. Cantitatea medie de precipitații este de aproximativ 500 mm pe an dar repartizată mai ales în lunile mai-iunie, ceea ce face ca fenomenul de secetă să fie frecvent în lunile iulie-august, producând diminuarea cantitativă și calitativă a recoltelor agricole. Vânturile sunt predominante din vest, din sud, austrul, iar din est, crivățul. Crivățul troienește zăpada, de multe ori este de direcție nord-sud făcând adesea circulația impracticabilă datorită înzăpezirii. Tradiția locală arată că denumirea comunei Giuvărăști vine de la foștii proprietari ai
Giuvărăști, Olt () [Corola-website/Science/301979_a_303308]
-
în totalitate din români, care, din punct de vedere religios, sunt creștini ortodocși, în proporție de 50 % și neoprotestanți ( Creștini după Evanghelie, penticostali, baptiști ) restul. În ceea ce privește aspectul economic, satul se încadrează, în prezent, în categoria așezărilor rurale cu funcții predominant agricole. Dacă în perioada de dinainte de 1989, aproximativ 70% din populația activă își desfășura activitatea în unitățile industriale din municipiul Suceava, după 1990, acest procent s-a redus drastic, coborând la aproximativ 1 %. Foștii muncitori au devenit fermieri și au continuat
Prelipca, Suceava () [Corola-website/Science/301988_a_303317]
-
industriale din municipiul Suceava, după 1990, acest procent s-a redus drastic, coborând la aproximativ 1 %. Foștii muncitori au devenit fermieri și au continuat tradiția de cultivatori de legume. În prezent peste 98 % din populația activă se ocupă cu activități agricole, iar restul lucrează în sectorul terțiar. În localitate nu s-au creat alte locuri de muncă, nici măcar pentru activități conexe agriculturii. Aproximativ 65 % din segmentul populației cu vârstă cuprinsă între 18 - 30 de ani a emigrat în țările din Uniunea Europeană
Prelipca, Suceava () [Corola-website/Science/301988_a_303317]
-
a emigrat în țările din Uniunea Europeană pentru a căuta un loc de muncă. Acest lucru s-a reflectat în nivelul de viață al multor familii care sunt ajutate de membrii plecați în străinăte. Astfel a început să crească numărul utilajelor agricole din sat (tractoare, remorci, semănători etc.), numărul caselor noi construite, obiectelor electrocasnice din gospodăriile populației și nu în ultimul rând numărul autoturismelor proprietate personală. Din punct de vedere al instruirii, persoanele de peste 60 de ani, care reprezintă 35 % din locuitorii
Prelipca, Suceava () [Corola-website/Science/301988_a_303317]
-
este arhitectură populară, al cărei specific este dat de casele și porțile de lemn frumos ornamentate. Marginea este și o străveche vatra folclorica, cu obiceiuri și datini păstrate din străbuni, cu port bucovinean de o rară frumusețe și sobrietate. Activitățile agricole care se desfășoară, în majoritatea lor, în gospodăriile populației, fiind dezvoltată în egală măsură atât cultură vegetală cât și creșterea animalelor. În prezent cât și în perspectiva de se dă o mai mare atenție creșterii animalelor, în ferme zootehnice. Agricultură
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
vegetală cât și creșterea animalelor. În prezent cât și în perspectiva de se dă o mai mare atenție creșterii animalelor, în ferme zootehnice. Agricultură În structura fondului funciar al comunei, ponderea cea mai mare o reprezintă pădurile 56,04%, suprafața agricolă reprezentând doar 35,15% din suprafața totală. În cadrul suprafeței agricole, terenul arabil reprezintă 67,6%, pășunile și fânețele 32%, livezile 0,4 %. Culturile cu ponderea cea mai mare sunt : cartoful, grâul, plantele de nutreț că trifoiul, porumbul. Suprafețele de păduri
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
perspectiva de se dă o mai mare atenție creșterii animalelor, în ferme zootehnice. Agricultură În structura fondului funciar al comunei, ponderea cea mai mare o reprezintă pădurile 56,04%, suprafața agricolă reprezentând doar 35,15% din suprafața totală. În cadrul suprafeței agricole, terenul arabil reprezintă 67,6%, pășunile și fânețele 32%, livezile 0,4 %. Culturile cu ponderea cea mai mare sunt : cartoful, grâul, plantele de nutreț că trifoiul, porumbul. Suprafețele de păduri sunt constituite în special din specii mixte, cu importanță economică
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
6%, pășunile și fânețele 32%, livezile 0,4 %. Culturile cu ponderea cea mai mare sunt : cartoful, grâul, plantele de nutreț că trifoiul, porumbul. Suprafețele de păduri sunt constituite în special din specii mixte, cu importanță economică în exploatarea lemnului. Activitățile agricole care se desfășoară, în majoritatea lor, în gospodăriile populației, fiind dezvoltată în egală măsură atât cultură vegetală cât și creșterea animalelor. În prezent cât și în perspectiva se dă o mai mare atenție creșterii animalelor, în ferme zootehnice. Resursele ce
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
est-sud-est se mărginește cu municipiul Câmpulung Moldovenesc. Teritoriul comunei are o suprafață totală de 6786 ha, a carui repartiție în fondul funciar al comunei Sadova este următoarea: vegetația forestieră ocupă suprafața de 3974 ha (58,56% din teritoriu), iar terenul agricol, predominant fânețe și pășuni totalizează 2.575 ha (38,00 %), restul teritoriului fiind terenuri cu alte folosințe. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sadova se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Comuna Sadova, Suceava () [Corola-website/Science/301994_a_303323]
-
gaze naturale și șisturi bituminoase. Administrativ, satele comunei Râșca au aparținut comunei Bogdănești, dar din anul 1927, Râșca devine comună de sine stătătoare, compusă din cinci sate. Suprafața administrativă a comunei este de cca 20000 ha, 2487 ha fiind teren agricol (952 ha - arabil; 916 - fânaț; 569 - pășune), iar restul constituindu-l pădurea. Activitatea industrială constă în exploatarea lemnului și prelucrarea acestuia în cele peste 12 fabrici și gatere, și alte ateliere. Activitatea turistică este slab dezvoltată, dar de perspectivă agroturistică
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
Augusta Emerita"), Valencia ("Valentia"), León ("Legio Septima"), Badajoz ("Pax Augusta") sau Palencia ("Παλλαντία / Pallantía"). Datorită tutelei romane economia peninsulei s-a dezvoltat. Hispania a servit ca grânar imperiului. Limanele sale au exportat aur, lână, ulei de măsline și vin. Producția agricolă a crescut după introducerea sistemului de irigare. Creștinismul a fost introdus în Hispania în secolul I și a devenit foarte popular în special în orașe în secolul II. Majoritatea limbilor (o excepție fiind basca) vorbite în peninsulă, religia și bazele
Spania () [Corola-website/Science/296723_a_298052]
-
altuia în moduri foarte complexe, având ca rezultat conturarea culturii distinctive a regiunii. În afara orașelor, unde a locuit majoritatea populației, a fost păstrat sistemul de proprietate a pământului de pe vremea romanilor, deoarece conducătorii musulmani nu au deposedat moșierii. Introducerea metodelor agricole și a cerealelor noi a rezultat în dezvoltarea și expansiunea remarcabilă a agriculturii. În secolul XI posesiunile musulmane s-au împărțit în regate taife rivale, ce a permis Regatelor Creștine să se extindă și consolideze. Venirea almoravizilor și a almohazilor
Spania () [Corola-website/Science/296723_a_298052]
-
numele orașului, Viena. Munții din vest sunt continuați în sud de terasele din perioada glaciară, Wienerberg și Laaer Berg. Întregul ținut este pentru viticultură, el formând regiunea viticolă Viena. Estul este o regiune joasă (Marchfelds) ce servește actualmente drept teren agricol, dar care este acaparată, în ritm accelerat, de construcții. În sud-est, de-a lungul Dunării, se întind câmpiile de pe malurile fluviului, declarate parc național. Din cauza actualelor condiții atmosferice (ca și în cazul altor state europene), cartierele de locuințe se află
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
Pe masura ce românii au încercat să consolideze granițele, în secolul al II-lea au fost aduși coloniști din Grecia, se crede din zona Patras. Ruinele castrului sunt vizibile și astăzi în locul numit "Grădiște", deși majoritatea zonei a fost folosită că suprafață agricolă. În apropierea castrului există și ruinele unei băi române. Pe langă castru, pe malul opus al râului Săcuieu se află o fortăreața, menționată pentru timp de mai multe secole că Sebesvár și apărând pe majoritatea harților Evului Mediu ale zonei
Bologa, Cluj () [Corola-website/Science/300321_a_301650]
-
cu satul Răzoare, respectiv cu Suatu în partea de vest. În Berchieșu predomină cernoziomurile și solurile brune de pădure, dispuse în general în cele două mari platouri care mărginesc satul în partea de nord și sud, foarte bune pentru activități agricole. Satul se află pe traseul șoselei care leagă Mociu de Câmpia Turzii, prin Frata. Între cele două războaie mondiale și până la apariția colectivizării, satul a fost celebru prin Moara de măcinat grâu, care deservea toate satele din jur și asigura o
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
satului. După 1989, această fermă a fost lichidată , așa cum de altfel s-a întâmplat și cu celelalte ferme de stat din județ. Economia este preponderent agrară, însă satul dispune de o oarecare bază materială cuprinzând clădiri ale fostului CAP (Cooperativă Agricolă de Producție) și IAS (Întreprinderea Agricolă de Stat), respectiv SMA (Stațiunea de mașini și tractoare) , la care se adăugă Moara de măcinat grâu, și care sunt pretabile pentru o activitate industrială. Satul este legat de comuna Frata printr-un drum
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
fost lichidată , așa cum de altfel s-a întâmplat și cu celelalte ferme de stat din județ. Economia este preponderent agrară, însă satul dispune de o oarecare bază materială cuprinzând clădiri ale fostului CAP (Cooperativă Agricolă de Producție) și IAS (Întreprinderea Agricolă de Stat), respectiv SMA (Stațiunea de mașini și tractoare) , la care se adăugă Moara de măcinat grâu, și care sunt pretabile pentru o activitate industrială. Satul este legat de comuna Frata printr-un drum județean și este racordat la rețeaua
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]