152,767 matches
-
care să conducă la revigorarea economiei locale, a tradițiilor satului, respectiv să oprească tendința depopulării satului ca urmare a îmbătrânirii populației și a unei natalități nesemnificative după 1990. Concentrarea proprietarilor este dificilă în lipsa unui pachet legislativ care să stimuleze producția agricolă și să asigure subvenții comparabile cu celelalte țări din Uniunea Europeana, respectiv să asigure condiții competitive prin care să fie atrași investitorii și la sate, inclusiv în domeniul activităților agricole și turism rural. De-a lungul timpului populația satului Berchiesu a
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
proprietarilor este dificilă în lipsa unui pachet legislativ care să stimuleze producția agricolă și să asigure subvenții comparabile cu celelalte țări din Uniunea Europeana, respectiv să asigure condiții competitive prin care să fie atrași investitorii și la sate, inclusiv în domeniul activităților agricole și turism rural. De-a lungul timpului populația satului Berchiesu a evoluat astfel: Analiza tabelului scoate în evidență, pe întreaga perioadă analizată, o pondere majoritară a românilor, reprezentând peste 70% din totalul populației, în 2002 reprezentând chiar 85% din populația
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
plata de batjocura pentru munca prestata, etc } comparativ cu salariații încadrați la unitățile economice de stat. De-a lungul timpului întâlnim următoarea structură confesională: În ziua de 29 iunie a fiecărui an, dată la care se termină cu prașila culturilor agricole, în special a porumbului și înainte de seceriș, se organiza la Berchieș o mare serbare câmpenească numită "Târgul de la Berchieș". Era în fond o manifestare folclorică în care toate satele din împrejurimi se deplasau cu formațiile de muzică populară și cu
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
practic fiind la granița cu metropola Cluj. Dacă se realizează legătura rutieră asfaltată între Cojocna și Suatu, prin Dâmburile, atunci este posibilă o puternică dezvoltare a acestei zone datorită peisajului împădurit, a distanței mici față de Băile Cojocna și a potențialului agricol deosebit. Datorită volumului mare de precipitații raportat la alte zone din județ, satul se poate specializa pe culturi legumicole și pomi fructiferi, având piața asigurată în Cojocna și Cluj-Napoca. De-a lungul timpului populația satului Dâmburile a evoluat astfel: Analiza
Dâmburile, Cluj () [Corola-website/Science/300326_a_301655]
-
-se la întreaga comună {alcătuită din satele Suatu, Aruncuta și Dâmburile}. În schimb, recensământul din decembrie 2002 și ianuarie 2003 este bogat în informații de altă natură ; astfel, conform datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică Cluj, în urma recensământului general agricol 2002-2003, în satul Dâmburile existau următoarele categorii de animale : Numărul mare de animale raportat la populația satului {84 locuitori} indică un potențial economic deosebit, generat de hărnicia și priceperea sătenilor cu puternice tradiții în creșterea și îngrijirea animalelor de lapte
Dâmburile, Cluj () [Corola-website/Science/300326_a_301655]
-
comună în raionul Gherla, județul Cluj. Face parte din zona metropolitană Cluj-Napoca, alturi de toate satele aparținătoare de comună Cojocna . Poziția geografică în cadrul județului și apropierea de Băile Cojocna conferă acestei localități o perspectivă certă de dezvoltare. Referitor la terenurile agricole, în Iuriu de Câmpie predomina cernoziomurile și solurile brune de pădure, dispuse în general în mari platouri ce oferă condiții bune pentru agricultură . Cea mai apropiată cale ferată se află la circa 4 km de sat, respectiv stația Boj - Cătun
Iuriu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300334_a_301663]
-
a lungul văilor Belișului și Apa Caldă, pe o distanță de circa 7 km. Construcțiile sunt grupate în "crânguri" (Ciurtuci, Apa Caldă), sau sunt dispersate pe versanții cu altitudini până la 1300 m, având între ele mari spații neconstruite, în folosință agricolă. În Poiana Horea găsim și o biserică ortodoxă precum și o școală cu predare pentru clasele I-IV. În curând aici se va deschide și o pârtie de schi modernă; lucrările au început în anul 2006 prin defrișarea unui versant de
Poiana Horea, Cluj () [Corola-website/Science/300348_a_301677]
-
de Sus-Chișter este un pod cu 15 piloni. Suprafața satului este de 1586 ha, dintre care 1155 ha proprietate privată, 555 ha teren arabil, 443 ha pășuni, 261 ha fânațe, 9 ha livezi și 197 ha păduri (potrivit Recensământului general agricol din anul 2002). Teritoriul satului Luna de Sus se încadrează în Podișul Someșean, parte componentă a Depresiunii Transilvaniei. Suprafața satului se înscrie în cadrul unităților de relief joase, depresionare cu versanți deluroși asimetrici. Pot fi identificate două unități geografice pe teritoriul
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
despre viile de pe teritoriul Lonii, la deal. În perioada interbelică au apărut multe gospodării țărănești bogate, care dețineau suprafețe mari de teren și un mare număr de vite și care se bucurau de prestigiu în viața socială a satului. Întovărășirea agricolă "Victoria" s-a realizat în Luna de Sus în anul 1957. Terenurile din dreapta șoselei Cluj-Oradea au fost cedate de în folosința Fermei Didactice Mănăștur (Stațiunea Didactică Experimentală) și a IAS Baciu. Agricultura se desfășoară în prezent pe loturi individuale și
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
Sectorul zootehnic în general este slab dezvoltat, cu șeptelul în continuă scădere. Cele mai des cultivate sunt cerealele: grâul de toamnă, orzoaica de primăvară și porumbul, apoi cartoful și leguminoasele pentru boabe - fasolea, uleioase (rar) - floarea-soarelui. Potrivit datelor Recensământului General Agricol efectuat între 2002- 2003 în Luna de Sus erau 657 exploatații agricole individuale, suprafață totală: 697,71 ha, suprafață agricolă utilizată: 666,54 ha, teren arabil: 414,08 ha, teren arabil în repaus: 104,35 ha, grădini familiale: 28,67
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
Cele mai des cultivate sunt cerealele: grâul de toamnă, orzoaica de primăvară și porumbul, apoi cartoful și leguminoasele pentru boabe - fasolea, uleioase (rar) - floarea-soarelui. Potrivit datelor Recensământului General Agricol efectuat între 2002- 2003 în Luna de Sus erau 657 exploatații agricole individuale, suprafață totală: 697,71 ha, suprafață agricolă utilizată: 666,54 ha, teren arabil: 414,08 ha, teren arabil în repaus: 104,35 ha, grădini familiale: 28,67 ha, pășuni și fânețe naturale: 223,12 ha. Total suprafață cultivată cu
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
toamnă, orzoaica de primăvară și porumbul, apoi cartoful și leguminoasele pentru boabe - fasolea, uleioase (rar) - floarea-soarelui. Potrivit datelor Recensământului General Agricol efectuat între 2002- 2003 în Luna de Sus erau 657 exploatații agricole individuale, suprafață totală: 697,71 ha, suprafață agricolă utilizată: 666,54 ha, teren arabil: 414,08 ha, teren arabil în repaus: 104,35 ha, grădini familiale: 28,67 ha, pășuni și fânețe naturale: 223,12 ha. Total suprafață cultivată cu cereale: 270, 09 ha, grâu: 15,05 ha
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
58 ha, sorg: 0,46 ha. Suprafețe cultivate cu: cartofi: 17, 09 ha, floarea soarelui: 1,22 ha, legume în câmp și grădini: 0,31 ha. Suprafețe cu plantații pomicole: meri: 0,49 ha și pruni: 0,18 ha. Mașini agricole: tractoare: 19, motocositoare: 4, pluguri cu tracțiune mecanică: 25, pluguri cu tracțiune animală: 50, semănători cu tracțiune mecanică: 6, semănători cu tracțiune animală: 23, combine: 3, care și căruțe: 74, 381 unități au utilizat echipamente agricole de la terți. Numărul membrilor
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
0,18 ha. Mașini agricole: tractoare: 19, motocositoare: 4, pluguri cu tracțiune mecanică: 25, pluguri cu tracțiune animală: 50, semănători cu tracțiune mecanică: 6, semănători cu tracțiune animală: 23, combine: 3, care și căruțe: 74, 381 unități au utilizat echipamente agricole de la terți. Numărul membrilor din exploatări/gospodării agricole individuale: 1522, 769 bărbați, 753 femei, 519 salariați, 2 patroni, 38 lucrători pe cont propriu, 104 lucrători familiali neremunerați, 1 membru în cooperativă neagricolă, 58 șomeri, 58 elevi și studenți, 180 casnici
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
4, pluguri cu tracțiune mecanică: 25, pluguri cu tracțiune animală: 50, semănători cu tracțiune mecanică: 6, semănători cu tracțiune animală: 23, combine: 3, care și căruțe: 74, 381 unități au utilizat echipamente agricole de la terți. Numărul membrilor din exploatări/gospodării agricole individuale: 1522, 769 bărbați, 753 femei, 519 salariați, 2 patroni, 38 lucrători pe cont propriu, 104 lucrători familiali neremunerați, 1 membru în cooperativă neagricolă, 58 șomeri, 58 elevi și studenți, 180 casnici, 564 pensionari, 4 alte categorii. 8 lucrează în
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
a format o unitate administrativ-comunală. Mediul de afaceri local este format din societăți și conglomerate de firme cu renume care au găsit un mediu propice dezvoltării afacerilor pe plan local în domeniile: ambalaje de carton, comercializare autoturisme, autoutilitare, utilaje, echipamente agricole și camioane, transport intern și internațional, prelucrare și comercializare produse din carne, depozite carburanți și gpl, depozite farmaceutice și produse metalurgice, etc. Situarea geografică a localității Sânnicoară la granița cu municipiul Cluj-Napoca, accesul facil la infrastructura rutieră, la centura N-
Sânnicoară, Cluj () [Corola-website/Science/300353_a_301682]
-
pe versanții Dealurilor Feleacului, la 20 km distanță de Cluj-Napoca și 10 km de Turda. Este formată din satele Tureni, Ceanu Mic, Comșești, Mărtinești și Micești, ocupând o suprafață de 74,04 km, din care 55,4 km sunt suprafață agricolă și 5,34 km intravilan. Comuna se învecinează la nord - nord-est cu comuna Aiton, la sud și sud-est cu comuna Petreștii de Jos, la vest și sud-vest cu comuna Ciurile, în nord-vest cu comuna Feleacu, iar în est și sud-est
Comuna Tureni, Cluj () [Corola-website/Science/300359_a_301688]
-
De-a lungul timpului populația comunei a evoluat astfel: La nivel de comună există următoarea structura confesionala: La 31.12.2013 ,conform Fișa comunității Suatu, comunicată Prefecturii Cluj , comuna Suatu numără 1699 locuitori , din care : Conform datelor din " Recensământul general agricol 2002-2003 " furnizate de către Direcția județeană de statistică Cluj, comuna Suatu { cuprinzînd satele Aruncuta, Dâmburile și Suatu } are o suprafata agricolă de 4986 hectare , din care utilizate efectiv 4572 hectare . Suprafață arabila este de 3195 hectare , din care 46 ha. reprezintă
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
2013 ,conform Fișa comunității Suatu, comunicată Prefecturii Cluj , comuna Suatu numără 1699 locuitori , din care : Conform datelor din " Recensământul general agricol 2002-2003 " furnizate de către Direcția județeană de statistică Cluj, comuna Suatu { cuprinzînd satele Aruncuta, Dâmburile și Suatu } are o suprafata agricolă de 4986 hectare , din care utilizate efectiv 4572 hectare . Suprafață arabila este de 3195 hectare , din care 46 ha. reprezintă grădini. Pășunile au o suprafata totală de 1325 hectare. Economia este preponderent agrara și nu există deocamdată o strategie clară
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
-se la întreaga comună {alcătuită din satele Suatu, Aruncuța și Dâmburile}. În schimb ,recensământul din decembrie 2002 și ianuarie 2003 este bogat în informații de altă natură ; astfel , conform datelor furnizate de Direcția Județeană de Statistică Cluj , în urma recensământului general agricol 2002-2003 în satul Suatu existau următoarele categorii de animale : Numărul mare de animale raportat la populația satului indică un potențial economic relativ bun ,realizat cu multă hărnicie și pricepere. Pe de altă parte , numărul relativ mare de cabaline { aproape inexistent
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
următori celui de-al doilea război mondial, cănd muncă manuală era predominantă și eficiența scăzută. Această reîntoarcere în trecut a fost generată de legislația postrevoluționara care nu a ținut seama de realitățile satului românesc , politica prețurilor { în special la mașini agricole și carburanți care au crescut exponențial raportat la prețul produselor agricole } și de alți factori , în mare parte independenți de voință sătenilor . Dată construcției bisericii este necunoscută, însă se estimează că aceasta a avut loc în a doua jumătate a
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
predominantă și eficiența scăzută. Această reîntoarcere în trecut a fost generată de legislația postrevoluționara care nu a ținut seama de realitățile satului românesc , politica prețurilor { în special la mașini agricole și carburanți care au crescut exponențial raportat la prețul produselor agricole } și de alți factori , în mare parte independenți de voință sătenilor . Dată construcției bisericii este necunoscută, însă se estimează că aceasta a avut loc în a doua jumătate a secolului al XIII-lea de către familia de moșieri Suki, de origine
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
și fragmente de ceramică din perioada de trecere spre epoca bronzului și din epoca bronzului. În hotarul satului se află o capelă în stil romanic din sec. XII - XIII. Economia acestei localități este bazată în special pe agricultură (cultivarea terenurilor agricole cu cereale și cartofi) și creșterea animalelor dar și pe activități de exploatare și prelucrare primară a masei lemnoase.
Doboșeni, Covasna () [Corola-website/Science/300376_a_301705]
-
cetăți cu zidurile din piatră legate cu pământ, de formă ovală și turnuri, datând din sec. XIII - XIV. Economia aceastei localitatăți este susținută de agricultură (cultivarea cartofului, sfeclei de zahăr și furajere, cerealelor), creșterea animalelor și de comerțul cu produse agricole. Este un muzeu etnografic în aer liber, care prezintă elemente din patrimoniul de arhitectură populară din județul Covasna, inclusiv stâlpi funerari de piatră și de lemn, precum și meșteșuguri populare tradiționale și expoziții de artă populară și de istorie locală. Are
Cernat, Covasna () [Corola-website/Science/300374_a_301703]
-
în aer liber, care prezintă elemente din patrimoniul de arhitectură populară din județul Covasna, inclusiv stâlpi funerari de piatră și de lemn, precum și meșteșuguri populare tradiționale și expoziții de artă populară și de istorie locală. Are o colecție de mașini agricole prcum și una de sobe din fontă.
Cernat, Covasna () [Corola-website/Science/300374_a_301703]