152,767 matches
-
cultura "Coțofeni", o daltă și o ceașcă dacică. Prima atestare documentară datează din anul 1332. Principala activitate economică a localității este agricultura (cultivarea cerealelor și legumelor) și creșterea animalelor dar și exploatarea și prelucrarea primară a lemnului, comerțul cu produse agricole și agroturismul.
Valea Crișului, Covasna () [Corola-website/Science/300384_a_301713]
-
romană provincială. La capătul vestic al satului, pe un loc amenajat ce poartă denumirea de "Mégely", a fost descoperită o așezare neolitică atribuită unei faze timpurii a culturii "Ariușd-Cucuteni", suprapusă de o locuire dacică. Economia acestei localității este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor (cultivarea cartofului ,sfeclei de zahăr și cerealelor) și creșterea animalelor.
Moacșa, Covasna () [Corola-website/Science/300380_a_301709]
-
lungime tub = 320 mm., diametrul interior pentru circulația apei{fi}= 100 mm.,latura hexagon = 90 mm.,grosime perete (hexagona)= 25 mm. De altfel, la circa 60 metri nord - est de izvor s-a descoperit în anul 2010, în urma unor lucrări agricole, urmele unei cladiri române reprezentând blocuri mari de piatră cioplita sub forma unor stâlpi de susținere (coloane). Se presupune că acele tuburi de apeducte ar avea legătură cu așezarea din zona Cremeniș - Ciurgău în care s-au descoperit și alte
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
pe cale de dispariție cu înălțimea între 10 - 80 cm., iar diametrul capului florii de circa 30 - 45 cm., La data de 22 iunie 2004 a fost finalizată Hartă topografica a satului , scara 1:5000,ce cuprinde toate parcelele de teren agricol conform Titluri de proprietate emise în baza Legii fondului funciar nr.18/19 februarie 1991, inclusiv drumurile și rețeaua hidrografica, respectiv amplasamentul fiecărei gospodării din sat. Hartă s-a întocmit și în format electronic, pe DVD, oferind identificare rapidă a
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
18/19 februarie 1991, inclusiv drumurile și rețeaua hidrografica, respectiv amplasamentul fiecărei gospodării din sat. Hartă s-a întocmit și în format electronic, pe DVD, oferind identificare rapidă a fiecărei proprietăți cât și posibilitate de organizare mai bună a terenurilor agricole prin concentrarea parcelelor fărâmițate excesiv . După înfrângerea turcilor în apropiere de Viena (1683), Transilvania s-a luptat zadarnic cu influență austriacă în creștere, în 1711 controlul austriac fiind stabilit definitv asupra Transilvaniei și Ungariei, habsburgii cumulând funcția de principi ai
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
piatră și turnuri de veghe), de aplicare a legii (prin judecător, temnița și soldați care execută Sentințele acestuia), religioasă (prin Casă Domnului), medicală (grădină cu plante medicinale și legume pentru sucuri) și nu în ultimul rând, funcția economică (de productie agricolă complexă) care a asigurat prosperitate unei părți a populației satului, concretizata prin explozia demografică consemnata de statisticile vremii... Castelul din Aruncuta,prin funcțiile multiple, a avut un rol important în viață comunității (în intervalul 1700 - 1928), iar dispariția acestuia a
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
a populației satului, concretizata prin explozia demografică consemnata de statisticile vremii... Castelul din Aruncuta,prin funcțiile multiple, a avut un rol important în viață comunității (în intervalul 1700 - 1928), iar dispariția acestuia a lăsat un mare gol organizatoric în activitatea agricolă și socială. Conform aceleiași Hărți Josefine, în partea sudică a satului se află biserică din lemn (aproape de cea existentă) și trei ferme mijlocii ce aparțin (posibil) sătenilor mai înstăriți, biserica ortodoxă fiind construită chiar în apropierea acestora și renovată (practic
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
de vest a satului,în zona Ciurgău și Cremeniș, și unde au staționat circa 100 ani (168-274), conform descoperirilor arheologice, pentru a apăra Ocnele și drumul de sare de la Cojocna spre Dej și Târgu-Mureș (prin Suatu), dar și pentru activități agricole și de construcții (s-au găsit cărămizi cu ștampila Legiunii V Macedonica în zona "Cremeniș "- un poanson dreptunghiular cu inițialele LVM ce se imprimă pe cărămidă, înainte ca aceasta să fie uscată și arsă)..Există o probabilitate mare că în jurul
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
muncitoare și țarănime. Aceste idei ale lui Lenin vor fi folosite de comuniștii români în diversele etape ale colectivizării agriculturii și pentru "justă politică de aprovizionare ", prin preluarea cu forța și/sau la prețuri derizorii a pretinselor surplusuri de produse agricole, inițial de la gospodării individuale, ulterior și de la CAP - uri. .În jurul anului 1952, odată cu reântoarcerea în sat a prizonierilor de război din Rusia activiștii partidului muncitoresc român [ulterior devine partid comunist} au căutat oportuniști dispuși să înființeze "Tovărășie ", un fel de
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
nu l-au mai construit niciodată . Chiar dacă " Tovărășia " nu a avut succesul sontat { chiar și prin facilitățile fiscale acordate de stat }, totuși aceasta a constituit un element de presiune continuă asupra țărânilor, în final fiind nevoiți să intre în Gospodăria Agricolă Colectivă, înființată în martie 1961. În primăvara anului 1961 "Tovărășia " se transformă în Cooperativa { Gospodăria } Agricolă de Producție, conducerea acesteia preluând practic și destinele sătenilor.Imediat după colectivizare, în perioada 1961 - 1962, se introduce curentul electric în sat, respectiv un
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
facilitățile fiscale acordate de stat }, totuși aceasta a constituit un element de presiune continuă asupra țărânilor, în final fiind nevoiți să intre în Gospodăria Agricolă Colectivă, înființată în martie 1961. În primăvara anului 1961 "Tovărășia " se transformă în Cooperativa { Gospodăria } Agricolă de Producție, conducerea acesteia preluând practic și destinele sătenilor.Imediat după colectivizare, în perioada 1961 - 1962, se introduce curentul electric în sat, respectiv un fir de telefon la sediul Cooperativei agricole de producție și un aparat de proiecție filme la
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
primăvara anului 1961 "Tovărășia " se transformă în Cooperativa { Gospodăria } Agricolă de Producție, conducerea acesteia preluând practic și destinele sătenilor.Imediat după colectivizare, în perioada 1961 - 1962, se introduce curentul electric în sat, respectiv un fir de telefon la sediul Cooperativei agricole de producție și un aparat de proiecție filme la căminul cultural din sat. În martie 1961 structura organizatorică cuprinde : 4 brigăzi de câmp a cîte 100 brațe fiecare {400 persoane } și o brigadă zootehnica . CAP -ul din Aruncuta, la înființare
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
pleava unde era un nor de praf continuu etc. Plata se făcea în " zile muncă ", la sfîrșitul anului, " o zi muncă " reprezentând realizarea unei norme de producție a cărei valoare era cunoscută doar la finele anului, când se încheia anul agricol. La recoltarea grâului fiecare echipă vegetală era împărțită în subechipe, alcătuite din 9 oameni, respectiv 3 cosași, 3 secerătoare { femei care adunau grâul cu secera, după cosaș } și 3 legători {legau snopii de griu { în general femei sau elevi de
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
snopii de griu { în general femei sau elevi de circa 12 - 14 ani }. La sfârșitul anului, după ce se contabiliza producția totală pe fiecare cultură, se achită cu prioritate obligațiile contractuale față de stat, apoi plata la SMA pentru prestațiile cu mașinile agricole { CAP - ul nu avea tractoare și combine în patrimoniu, acestea aparțineau statului prin Stațiunile de mecanizare a agriculturii { prescurtat SMA }, respectiv alte obligații { inclusiv semințele pentru culturile viitoare } se stabiea valoarea unei zilei - normă care era diferită mult între CAP
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
început și lucrările de amenanjare a unei culturi de vită de vie, în partea de sud - est a satului, în zona numită " Dealul Lutului ", pe o suprafață de circa 50 hectare de vită nobilă, în baza unui credit de la Bancă Agricole . În timpul operațiilor de terasare săteanul Simon Dănilă a găsit, într-o cană de cositor, un important tezaur monetar aflat în prezent la Muzeul din Gherla. Tezaurul a fost îngropat în jurul anului 1706 - 1710, la o adâncime de circa 40 cm
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
1980 sistemul de plată se modifică, personalul din zootehnie beneficiind lunar de o sumă fixă ,cuprinsă între 600 - 800 lei { circa 1/2 din salariul minim pe economie pentru acea vreme }, la care se adaugă și anumite cantități de produse agricole { grâu ,porumb ,cartofi ,zahăr etc. }, stabilite anual funcție de producția realizată și care asigurau minimum necesar subzistentei. Din fericire avem un document contabil din anul 1959, în care sunt prezentate realizările obținute de brigadă I-a [ circa 100 persoane } la cultura
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
în camioane cu prelata și băncuțe improvizate }, apoi și în industrie . Despre eficientă muncii în colectiv se cunosc puține date reale, statisticile vremii raportînd producții fictive cu scopul de a nu deranja linia vădit greșită a politicii partidului în domeniul agricol. În toamna anului 1989, într-un reportaj destinat activităților agricole, televiziunea națională prezenta producțiile bune ale anului agricol, menționind recolte record la cultura cartofului în județul Cluj, sătul Aruncuta . În realitate recoltatul cartofului încă nu începuse { " mă uitam la televizor
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
industrie . Despre eficientă muncii în colectiv se cunosc puține date reale, statisticile vremii raportînd producții fictive cu scopul de a nu deranja linia vădit greșită a politicii partidului în domeniul agricol. În toamna anului 1989, într-un reportaj destinat activităților agricole, televiziunea națională prezenta producțiile bune ale anului agricol, menționind recolte record la cultura cartofului în județul Cluj, sătul Aruncuta . În realitate recoltatul cartofului încă nu începuse { " mă uitam la televizor și- am ramas perplex fiindcă eu participăm în fiecare an
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
puține date reale, statisticile vremii raportînd producții fictive cu scopul de a nu deranja linia vădit greșită a politicii partidului în domeniul agricol. În toamna anului 1989, într-un reportaj destinat activităților agricole, televiziunea națională prezenta producțiile bune ale anului agricol, menționind recolte record la cultura cartofului în județul Cluj, sătul Aruncuta . În realitate recoltatul cartofului încă nu începuse { " mă uitam la televizor și- am ramas perplex fiindcă eu participăm în fiecare an ,alături de mama, la " scosul cartofului " - povestește G.T
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
uitam la televizor și- am ramas perplex fiindcă eu participăm în fiecare an ,alături de mama, la " scosul cartofului " - povestește G.T din Cluj " }. Aceste " producții record ", folosite de propagandă de partid, aveau la baza simple estimări ale funcționarilor de la Direcția Agricolă și comunicate conducerii județene a Partidului Comunist, care însă raporta mai departe ca fiind realizări efective. Producția medie zilnică de lapte / cap de vacă furajata era de circa 2,5 - 3 litri ,în condițiile în care costurile de productie erau
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Ultima anulare a datoriilor a fost realizată în anul 1988, însăși Nicolae Ceusescu, exasperat de situație, afirmînd că este ultima dată cînd le mai iartă { " colhoznicilor " } datoriile. După evenimentele din 1989 creditele aflate în șold au fost preluate de Bancă Agricolă, care ulterior și-a constituit provizioane, șansele de recuperare fiind practic zero odată cu apariția Legii 18 / 1991 privind reconstitirea dreptului de proprietate asupra terenurilor. În timpul socialismului protecția socială a " colhoznicilor " a fost inexistentă, respectindu-se principiul mult aclamat de Ceaușescu " Nici
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
medici, fiind obișnuiți să " coabiteze " chiar și cu bolile cronice. Lipsa brațelor de muncă în colhoz s-a resimțit puternic după 1980 cînd elevii au fost obligați să efectueze ,în mod gratuit, munci necalificate în agricultură prin așa numita "practică agricolă ", de circa 2 - 3 săptămîni la începutul fiecărui an școlar, iar după 1985 chiar și personalul din întreprinderi era trimis la cules de porumb, în mod organizat și îmbarcat pe autobuze cu rute bine stabilite de organizația județeană de partid
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
urilor, respectiv de slabă cointeresare materială a lucrătorilor, factori care au limitat dezvoltarea acestui important domeniu de activitate. După evenimentele din 1989 țărănimea, fără să fie corect informată, a fost pusă în fața faptului împlinit : desființarea CAP - urilor și restituirea terenurilor agricole prin Legea 18 / 1991. Nu s-au făcut așa zisele " studii de impact ", în fond toate deciziile luate după 1989 au fost luate fără a se efectua calcule elementare de eficiența economică sau consecințele pe termen lung ale deciziilor luate
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
vaci cu lapte și tineret bovin } au fost " transferate " sătenilor, iar turmă de ovine în martie 1991. În patrimoniul colhoznicilor mai erau două tractoare cu remorca și un IFRON ce au fost vîndute la licitație, iar banii depuși la Bancă Agricolă pe două Carnete de Cecuri. Banii depuși, în suma de 60.000 lei { echivalentul a doua tractoare în anul 1990 } au fost restituiți în numerar președintelui de colectiv { însoțit de casier } în 1994, pentru a fi repartizați sătenilor drept profit
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
primit cîte - vă țigle, un gemuleț mic - așa cum sunt la grajduri și bucăți de scîndură }. Referitor la restituirea terenului, în Aruncuta, acesta s-a făcut pe vechile amplasamente, în baza Legii fondului funciar nr. 18/1991, a evidentei din Registrul Agricol al anului 1960 și a cereilor depuse la intrarea în colectiv. După 1989 ,prin divizarea excesivă a terenului agricol, agricultura românească a devenit necompetitivă și nu poate rezista concurenței acerbe pe piată produselor agricole. Pentru comasarea terenurilor, în prima etapă
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]