152,767 matches
-
în Aruncuta, acesta s-a făcut pe vechile amplasamente, în baza Legii fondului funciar nr. 18/1991, a evidentei din Registrul Agricol al anului 1960 și a cereilor depuse la intrarea în colectiv. După 1989 ,prin divizarea excesivă a terenului agricol, agricultura românească a devenit necompetitivă și nu poate rezista concurenței acerbe pe piată produselor agricole. Pentru comasarea terenurilor, în prima etapă, se impun soluții organizatorice și noi măsuri legislative care să conducă la eficientă impusă de factorii concurențiali, respectiv industrializarea
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
18/1991, a evidentei din Registrul Agricol al anului 1960 și a cereilor depuse la intrarea în colectiv. După 1989 ,prin divizarea excesivă a terenului agricol, agricultura românească a devenit necompetitivă și nu poate rezista concurenței acerbe pe piată produselor agricole. Pentru comasarea terenurilor, în prima etapă, se impun soluții organizatorice și noi măsuri legislative care să conducă la eficientă impusă de factorii concurențiali, respectiv industrializarea activităților agricole. După 1990, urmare a inflației galopante, valoarea puținelor economii ale sătenilor s-au
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
românească a devenit necompetitivă și nu poate rezista concurenței acerbe pe piată produselor agricole. Pentru comasarea terenurilor, în prima etapă, se impun soluții organizatorice și noi măsuri legislative care să conducă la eficientă impusă de factorii concurențiali, respectiv industrializarea activităților agricole. După 1990, urmare a inflației galopante, valoarea puținelor economii ale sătenilor s-au dus " pe apă sâmbetei ". Banii adunați cu greu se evaporau la lucrările agricole { arăt, discuit, semănat, recoltat etc.}, iar animalele erau valorificate cu greu și la prețuri
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
măsuri legislative care să conducă la eficientă impusă de factorii concurențiali, respectiv industrializarea activităților agricole. După 1990, urmare a inflației galopante, valoarea puținelor economii ale sătenilor s-au dus " pe apă sâmbetei ". Banii adunați cu greu se evaporau la lucrările agricole { arăt, discuit, semănat, recoltat etc.}, iar animalele erau valorificate cu greu și la prețuri care descurajau activitatea de creștere și îngrășare animale. Prin prăbușirea industriei ușoare țăranul nu mai poate valorifica lâna și pielea animalelor, iar privatizarea fostelor fabrici de
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
discrepanta între costul litrului de lapte și prețul obținut de la noii patroni. La toate acestea s-a adăugat imposibilitatea obținerii de credite ca urmare a dobânzilor exorbitante { în 1994 acestea au ajuns la 130 % }, respectiv a creșterii prețurilor la utilajele agricole și a pieselor de schimb, a carburanților, lubrefiantilor etc. La cele de mai sus s-a adăugat o politică de încurajare a importurilor care a condus la falimente în lanț ale producătorilor interni.Pentru alternative de dezvoltare în viitor se
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
și ale căror produse sunt destinate vînzării și nu consumului propriu, un sistem fiscal diferențiat pe categorii de activități și simplificat pentru agricultură, facilități fiscale pentru dezvoltarea activităților industriale în zona rurală etc., eliminarea evaziunii fiscale în comerțul cu produse agricole și alimentare care distorsionează mediul de afaceri, facilități pentru salariații care desfășoară muncă în mediul rural prin reducerea impozitelor și contribuțiilor datorate la stat etc. Bibliografie și reprezentare grafică: Artă plastică de amatori,Editura Meridiane București,1982 ; Pictură populară pe
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
în surpătura unei movile s-a găsit un mormânt (sec. XI-XIII) ce conținea un schelet înhumat, cu o spadă cu două tăișuri cu mâner și un pinten. Agricultură este activitatea economică de bază a acestei localități, constând în cultivarea terenurilor agricole (cartof, sfecla de zahăr, cereale), expoatarea pajiștilor, creșterea animalelor, exploatarea și prelucrarea primară a lemnului și comerțul. "Monumentul Eroilor Români din Primul și Al Doilea Război Mondial". Obeliscul este amplasat în fața Bisericii Ortodoxe, fiind ridicat în memoria eroilor români din
Zagon, Covasna () [Corola-website/Science/300386_a_301715]
-
la 72 km de Craiova. La 1 km sud se află satul Sărată care aparține de comună Călărași. Ambele sate componente ale comunei sînt compacte, cu ulițe largi, bine delimitate. Localitatea se află în zona nisipoasa din sudul Olteniei. Terenurile agricole sînt irigate din sistemul de irigații Sadova-Corabia, sistem realizat în anii 70, cu ajutorul unor firme din Anglia. Zona fiind nisipoasa, nu este prielnica culturilor cerealiere. Totuși acestea se cultivă în special în zona de vest a comunei precum și în lunca
Comuna Călărași, Dolj () [Corola-website/Science/300392_a_301721]
-
soiuri. La dezvoltarea viticulturii, precum și a pomiculturii, pe terenurile nisipoase, a contribuit, de-a lungul timpului Stațiunea de cercetări horticole, care își are sediul în prezent la Dăbuleni. De asemenea, un rol important l-a jucat în dezvoltarea agriculturii, Liceul agricol de la Bechet, în prezent desființat. În localitate există Liceul Tehnologic ”Petre Banița” Călărași, având ca structuri trei școli generale (Școala Gimnazială Nr. 1 Călărași, Școala Gimnazială Nr. 2 Călărași, Școala Gimnazailă Sărată) și două grădinițe (Grădiniță cu Program Normal Călărași
Comuna Călărași, Dolj () [Corola-website/Science/300392_a_301721]
-
zona este cunoscută ca „patria lubenițelor”. În zonele unde pământurile sunt mai fertile, se cultivă și cereale. În Călărași a fost înființată SCCCPN (Stațiunea Centrală de Cercetări pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri). SCCCPN Dăbuleni funcționează în subordinea Academiei de Stiinte Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești” - București. Are sediul în comuna Dăbuleni, județul Dolj, pe Drumul Național - Bechet-Corabia, la 75 km de Craiova și 40 km de Corabia. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Călărași se ridică la de locuitori, în
Comuna Călărași, Dolj () [Corola-website/Science/300392_a_301721]
-
Dolj, pe DN 56 Calafat - Drobeta Turnu-Severin, la km 25 și DJ Craiova-Cetate la km 72. Comunele cele mai apropiate sunt: spre sud - Hunia; spre NV - Izîmșa și NE - Unirea. Comuna are o suprafață locuibilă de 244 ha, o suprafață agricolă de 6.243 ha (60% teren arabil, 10% păduri și 30% alte destinații). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cetate se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Comuna Cetate, Dolj () [Corola-website/Science/300393_a_301722]
-
aluvionare alcătuite din depozite de pietrișuri și nisipuri. În general, relieful de câmpie colinară este unul de acumulare lacustră, format din prundișuri, nisipuri și cuverturi groase de luturi. În lungul văilor apar soluri aluvionare și soluri brune, favorabile dezvoltării culturilor agricole mari. Astfel, prin terasarea pantelor au fost înlocuite fostele pășuni neproductive cu suprafețe viticole întinse (155 ha) și pomicole (64 ha). În afară de acestea, pe teritoriul comunei mai apar zone împădurite (567 ha), ce contribuie la formarea topoclimatului local. Solul aluvionar
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
câmpiei colineare, relieful larg ondulat, solul și clima asigură condiții favorabile dezvoltării satelor, în special a satelor Breasta, Roșieni, Valea Lungului și Obedin, precum și menținerea la mărimea actuală a satelor Cotu și Crovna. Comuna se înscrie în zona de producție agricolă de culturi mari și viti-pomicole, alături de care se află și producția animalieră pentru consum propriu și pentru aprovizionarea cu lapte și produse lactate a municipiului Craiova. Din punct de vedere climatic, comuna se încadrează într-o zonă cu climat temperat-continental
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
după Evanghelie, Adventiști de ziua a șaptea 0,21%, romano-catolici 0,03% și alte religii 1,0%. Activitățile economice ale comunei Breasta sunt influențate atât de cadrul natural, cât și de apropierea de orașul Craiova și se împart în activități agricole și nonagricole. Deși agricultura locală a fost reorganizată pe baza proprietății private, activitățile în acest domeniu sunt la nivel de subzistență a gospodăriilor. Pe teritorul comunei Breasta există 22 de agenți economici privați care acoperă 6 tipuri de activități, conform
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
și moto, hoteluri și restaurante, transport, depozitare și comunicații, sănătate și asistență socială și diverse alte activități. Agricultura constituie o activitate economică tradițională și caracteristică pentru locuitorii județului Dolj. Și acum majoritatea populației din comuna Breasta lucrează în propriile gospodării agricole. Populația salariată în domeniul agricol este redus, însumând 11 persoane. Întreaga suprafață agricolă este de 3955,85 ha, din care arabil - 2388 ha. Activitățile agricole din zonă sunt subordonate, de regulă, de nevoia de subzistență. Dotările gospodăriilor sunt reduse, situate
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
transport, depozitare și comunicații, sănătate și asistență socială și diverse alte activități. Agricultura constituie o activitate economică tradițională și caracteristică pentru locuitorii județului Dolj. Și acum majoritatea populației din comuna Breasta lucrează în propriile gospodării agricole. Populația salariată în domeniul agricol este redus, însumând 11 persoane. Întreaga suprafață agricolă este de 3955,85 ha, din care arabil - 2388 ha. Activitățile agricole din zonă sunt subordonate, de regulă, de nevoia de subzistență. Dotările gospodăriilor sunt reduse, situate la nivelul minimei subzistente. Agricultura
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
și diverse alte activități. Agricultura constituie o activitate economică tradițională și caracteristică pentru locuitorii județului Dolj. Și acum majoritatea populației din comuna Breasta lucrează în propriile gospodării agricole. Populația salariată în domeniul agricol este redus, însumând 11 persoane. Întreaga suprafață agricolă este de 3955,85 ha, din care arabil - 2388 ha. Activitățile agricole din zonă sunt subordonate, de regulă, de nevoia de subzistență. Dotările gospodăriilor sunt reduse, situate la nivelul minimei subzistente. Agricultura centralizată, practicată până în anul 1989, a dus la
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
pentru locuitorii județului Dolj. Și acum majoritatea populației din comuna Breasta lucrează în propriile gospodării agricole. Populația salariată în domeniul agricol este redus, însumând 11 persoane. Întreaga suprafață agricolă este de 3955,85 ha, din care arabil - 2388 ha. Activitățile agricole din zonă sunt subordonate, de regulă, de nevoia de subzistență. Dotările gospodăriilor sunt reduse, situate la nivelul minimei subzistente. Agricultura centralizată, practicată până în anul 1989, a dus la formarea unor mari unități agricole (CAP, IAS), specializate în anumite tipuri de
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
ha, din care arabil - 2388 ha. Activitățile agricole din zonă sunt subordonate, de regulă, de nevoia de subzistență. Dotările gospodăriilor sunt reduse, situate la nivelul minimei subzistente. Agricultura centralizată, practicată până în anul 1989, a dus la formarea unor mari unități agricole (CAP, IAS), specializate în anumite tipuri de producție agricolă, în funcție de specificul zonei. Acțiunea de retrocedare a terenurilor destinate agriculturii, neînsoțită de asistența în activitatea anteprenorială și sprijin în utilizarea unor tehnici moderne de producție în agricultură, a permis reapariția unor
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
zonă sunt subordonate, de regulă, de nevoia de subzistență. Dotările gospodăriilor sunt reduse, situate la nivelul minimei subzistente. Agricultura centralizată, practicată până în anul 1989, a dus la formarea unor mari unități agricole (CAP, IAS), specializate în anumite tipuri de producție agricolă, în funcție de specificul zonei. Acțiunea de retrocedare a terenurilor destinate agriculturii, neînsoțită de asistența în activitatea anteprenorială și sprijin în utilizarea unor tehnici moderne de producție în agricultură, a permis reapariția unor metode arhaice de producție agricolă și o organizare depășită
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
anumite tipuri de producție agricolă, în funcție de specificul zonei. Acțiunea de retrocedare a terenurilor destinate agriculturii, neînsoțită de asistența în activitatea anteprenorială și sprijin în utilizarea unor tehnici moderne de producție în agricultură, a permis reapariția unor metode arhaice de producție agricolă și o organizare depășită a exploatațiilor agricole. În comuna Breasta există aproximativ 30 de tractoare din care 20 sunt neînscrise în circulație și 8-10 combine. Fărâmițarea terenurilor și nivelurile inegale ale capacității de susținere a activității agricole nu permit obținerea
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
zonei. Acțiunea de retrocedare a terenurilor destinate agriculturii, neînsoțită de asistența în activitatea anteprenorială și sprijin în utilizarea unor tehnici moderne de producție în agricultură, a permis reapariția unor metode arhaice de producție agricolă și o organizare depășită a exploatațiilor agricole. În comuna Breasta există aproximativ 30 de tractoare din care 20 sunt neînscrise în circulație și 8-10 combine. Fărâmițarea terenurilor și nivelurile inegale ale capacității de susținere a activității agricole nu permit obținerea unor producții uniforme, calitatea exploatației fiind strict
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
arhaice de producție agricolă și o organizare depășită a exploatațiilor agricole. În comuna Breasta există aproximativ 30 de tractoare din care 20 sunt neînscrise în circulație și 8-10 combine. Fărâmițarea terenurilor și nivelurile inegale ale capacității de susținere a activității agricole nu permit obținerea unor producții uniforme, calitatea exploatației fiind strict dependentă de respectarea metodologiei științifice de înființare a culturilor. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Breasta se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
Ha intravilan, având două biserici de religie ortodoxă și un Cămin Cultural în cadrul căruia se desfășoară activități culturale specifice zonei Olteniei. La doi kilometri distanță se află Baza Jianca de-a lungul căii ferate, cu profil de recepție a produselor agricole, tot în sat aflându-se și sediul Sistemului de Irigații Zănoaga ce aparține S.N.I.F. Craiova. Zănoaga a fost comună până în anul 1968 în cadrul Raionului Caracal când s-a desființat ca urmare a noii organizări adminstrativ-teritoriale și a fost arondată comunei
Comuna Leu, Dolj () [Corola-website/Science/300404_a_301733]
-
în anul 1911, Obștea de Arendare "Izvorul țăranului" înființată în anul 1911, o moară pe benzină, 2 biserici, școala primară, primărie, post telefonic, post de jandarmi, agent sanitar și infirmieră. Agricultură ocupă un loc important în economia comunei Mischii. Culturile agricole cultivate pe terenul agricol al comunei sunt: porumbul, care ocupă o suprafață de 35-40%, grâul, pe o suprefață de 40-45% și vită de vie pe o suprafață de 3%. De asemenea, comuna Mischii este și zona pomicola, în anul 1995
Comuna Mischii, Dolj () [Corola-website/Science/300407_a_301736]