152,767 matches
-
de Arendare "Izvorul țăranului" înființată în anul 1911, o moară pe benzină, 2 biserici, școala primară, primărie, post telefonic, post de jandarmi, agent sanitar și infirmieră. Agricultură ocupă un loc important în economia comunei Mischii. Culturile agricole cultivate pe terenul agricol al comunei sunt: porumbul, care ocupă o suprafață de 35-40%, grâul, pe o suprefață de 40-45% și vită de vie pe o suprafață de 3%. De asemenea, comuna Mischii este și zona pomicola, în anul 1995 fiind plantați 1180 de
Comuna Mischii, Dolj () [Corola-website/Science/300407_a_301736]
-
școală în care se afla și locuința învățătorului, în prezent, sediul Grădiniței de copii. După alți 2 ani, pe linia ce separă cele două sate a fost construit localul primăriei. În anul 1890 Administrația Domeniilor Regale a înființat o secție agricolă la Lipovu construindu-i sediu, în prezent Casa Romano Ker, înconjurat de pătule, magazii, ateliere și livadă de pomi. Pe fondul unui conflict iscat între Administrația Domeniilor Coroanei și locuitorii comunelor Șegarcea și Lipovu în Dealu Robului, pricina fiind situația
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
81 eroi lipoveni și-au jertfit viața pentru eliberarea patriei. Alți 271 țărani au fost împroprietăriți cu 241,50 ha, din terenurile expropiate, între anii 1945 - 1953. Pentru puțin timp însă, deoarece decretarea colectivizării agriculturii a dus la comasarea suprafeței agricole prin înființarea unor forme socialiste de proprietate comună numite întovărășiri agricole (1953 - 1959), gospodărie agricolă (1959-1965) sau cooperativă agricolă (1965). Între anii 1959 - 1989 în comună au fost inaugurate numeroase edificii: căminul cultural (1959) sediul C.A.P. (1971), în prezent
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
271 țărani au fost împroprietăriți cu 241,50 ha, din terenurile expropiate, între anii 1945 - 1953. Pentru puțin timp însă, deoarece decretarea colectivizării agriculturii a dus la comasarea suprafeței agricole prin înființarea unor forme socialiste de proprietate comună numite întovărășiri agricole (1953 - 1959), gospodărie agricolă (1959-1965) sau cooperativă agricolă (1965). Între anii 1959 - 1989 în comună au fost inaugurate numeroase edificii: căminul cultural (1959) sediul C.A.P. (1971), în prezent sediul primăriei, magazinul universal (1971), dispensarul uman (1973), sediul poliției locale
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
împroprietăriți cu 241,50 ha, din terenurile expropiate, între anii 1945 - 1953. Pentru puțin timp însă, deoarece decretarea colectivizării agriculturii a dus la comasarea suprafeței agricole prin înființarea unor forme socialiste de proprietate comună numite întovărășiri agricole (1953 - 1959), gospodărie agricolă (1959-1965) sau cooperativă agricolă (1965). Între anii 1959 - 1989 în comună au fost inaugurate numeroase edificii: căminul cultural (1959) sediul C.A.P. (1971), în prezent sediul primăriei, magazinul universal (1971), dispensarul uman (1973), sediul poliției locale (1973), un nou local
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
ha, din terenurile expropiate, între anii 1945 - 1953. Pentru puțin timp însă, deoarece decretarea colectivizării agriculturii a dus la comasarea suprafeței agricole prin înființarea unor forme socialiste de proprietate comună numite întovărășiri agricole (1953 - 1959), gospodărie agricolă (1959-1965) sau cooperativă agricolă (1965). Între anii 1959 - 1989 în comună au fost inaugurate numeroase edificii: căminul cultural (1959) sediul C.A.P. (1971), în prezent sediul primăriei, magazinul universal (1971), dispensarul uman (1973), sediul poliției locale (1973), un nou local de școală cu 10
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
dispensarul uman (1973), sediul poliției locale (1973), un nou local de școală cu 10 săli de clasă și 3 laboratoare (1970, 1982), a fost transferată agenția C.E.C. (1974), etc. Specific economiei agrare socialiste, au fost înființate o secție de mașini agricole, un sistem de irigații, o puternică bază zootehnică, o secție de produse ceramice, o bază de depozitare a produselor agricole. Așezarea geografică este determinată pe coordonatele pentru Lipovu, latitudine 44,10 și longitudine 23,6333 și pentru Lipovu de Sus
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
1970, 1982), a fost transferată agenția C.E.C. (1974), etc. Specific economiei agrare socialiste, au fost înființate o secție de mașini agricole, un sistem de irigații, o puternică bază zootehnică, o secție de produse ceramice, o bază de depozitare a produselor agricole. Așezarea geografică este determinată pe coordonatele pentru Lipovu, latitudine 44,10 și longitudine 23,6333 și pentru Lipovu de Sus longitudine 44,1166 și longitudine 23,6166. Cotele topometrice față de nivelul mării sunt: în satul Lipovu 75 m, în Dealu
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
est. Reprezentată prin râul Teslui. Pânza de apă freatică se află situată la o adâncime de circa 15-20 m. Alcătuită din pajiști stepizate în locul pădurilor de cer și gârniță, pâlcuri de pădure de cer și gârniță (în sud) și culturi agricole. Reprezentată prin rozătoare (șoarecele de câmp, iepurele de câmp), păsări, insecte, reptile. Caracteristice sunt solucrile negre și brune argiloase compacte, solurile brune și regosolurile și subsolurile argiloiluviale. Terenuri arabile valorificate agricol. Ocupația de bază a locuitorilor este agricultura, cu ramurile
Comuna Robănești, Dolj () [Corola-website/Science/300415_a_301744]
-
pădure de cer și gârniță (în sud) și culturi agricole. Reprezentată prin rozătoare (șoarecele de câmp, iepurele de câmp), păsări, insecte, reptile. Caracteristice sunt solucrile negre și brune argiloase compacte, solurile brune și regosolurile și subsolurile argiloiluviale. Terenuri arabile valorificate agricol. Ocupația de bază a locuitorilor este agricultura, cu ramurile ei conexe. În anul 1892, comuna avea o moară cu abur, cinci cârciumi. Efectivul de animale era de 560 vite mari cornute, 1.569 vite mici, 114 porci. În anul 1928
Comuna Robănești, Dolj () [Corola-website/Science/300415_a_301744]
-
medic de familie repartizat, tot în centrul satului, există și sediul Primăriei Zănoaga care, aceasta este arondata la Primăria Comunei Leu. La doi kilometri distanță se află Baza Jianca de-a lungul căii ferate, cu profil de recepție a produselor agricole, tot în sat aflându-se și sediul Sistemului de Irigații Zănoaga ce aparține S. N. I. F. Craiova. Zănoaga a fost comună până în anul 1968 în cadrul Raionului Caracal când s-a desființat ca urmare a noii organizări adminstrativ-teritoriale și a fost
Zănoaga, Dolj () [Corola-website/Science/300422_a_301751]
-
din expresia "fala știucii" deoarece zona era și este renumită datorită densității mari de știuca. Situată la confluenta Râurilor Neajlov și Argeș, localitatea Falaștoaca este asemeni unei insule situată aproximativ în mijlocul celor două cursuri de apă. Funcția de bază este agricolă, locuitorii se ocupă cu cultura cerealelor, plantelor tehnice și creșterea animalelor. După modul de distribuire al gospodăriilor este un sat de tip adunat. Se concentrează pe resurse naturale: Biodiversitate de o importanță deosebită, cu habitate și specii rare (4 specii
Falaștoaca, Giurgiu () [Corola-website/Science/300429_a_301758]
-
terase: două cu lățimi cuprinse între 2-10 km, înregistrând către nord și nord - est, înălțimi de 6-8 m față de nivelul satului și către sud-sud-vest 5-6 m adâncime până la nivelul râului Șabăr ( zona se numește Islaz, astăzi fiind transformată în teren agricol). <br> Între Șabăr și localitatea Vărăști se desfasoara, pe o distanță de circa 4 Km, Lunca Șabărului, brăzdata de 4 șanțuri ce au rolul de drenare a apei acumulate din precipitații abundente. Floră este alcătuită din vegetație caracteristică câmpiei, compusă
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
vie. În fapt, Radu Vodă Mihnea la 13 mai 1613 (Târgoviște) pomenește despre aceste vii pe care le cumpărase parțial. Viticultura, o tradiție aici, s-a pierdut din păcate în ultimii 25 de ani. Lunca: Ținutul cuprinde și o zonă agricolă întinsă denumită Lunca Budienilor care practic este partea sudică și sud-estică a platoului pe care se găsește orașul Tg. Jiu. Ea intra practic în alcătuirea părții nordice a Luncii Jiului. Această zonă are cel mai fertil sol fiind cultivata în
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
codificările din Sistemul Informatic al Registrului Unităților Teritorial - Administrative din România atunci com. Scoarță are 11 subdiviziuni pentru care a existat o mai mică sau mai mare doză de subiectivism în alegerea lor. Populația este în special angrenata în activitățile agricole din gospodăriile proprii. Mai sunt locuitori ce lucrează în cadrul a 19 firme mici sau PF autorizate, în cadrul unor companii de prestări servicii sau producție din municipiul Tg. Jiu sau din localități vecine sau în cadrul organizațiilor sau autorităților locale. Nu există
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
practica un fel de "eironeia" socratică (așa-zisa „bășcălie a lui Oțăt”) care nu ierta nici o prostie. (A îndrăznit să o folosească în toate împrejurările și pe seama oricui, inclusiv pe seama securiștilor care îl arestaseră pentru că refuza să se înscrie colectiva agricolă: și-a gonit cu mare tam-tam câinele din ogradă beștelindu-l zgomotos pentru că ar fi „un nenorocit de exploatator capitalist care n-a studiat pe Marx și Engels și nu-l respectă pe Tătucul Stalin”!). Însă „tot nașul are naș
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
mari grupe de vîrstă arată ca numărul de tineri a scăzut, in timp ce segmentul populației de vîrstă a treia a crescut. Comuna Negomir are o suprafață de 5.351 hectare din care 616 hectare intravilan, 3.149 hectare teren agricol, 2.202 hectare teren neagricol ( 1.779 hectare păduri). Relieful comunei este deluros (Piemontul Getic), iar culmile dealurilor se dezvoltă în direcția NV-SE în lungul văii Negomirului, afluent al pîrîului Jilțul. Resursele naturale ale comunei sunt: - resurse vegetale: pășuni
Comuna Negomir, Gorj () [Corola-website/Science/300463_a_301792]
-
repartizată în proporție de 96% în sectorul primar (reprezentat de producția vegetală și animală), lipsind în totalitate activitatea secundară. Un procent de 3,2% se afla angajat în sectorul terțiar care îmbracă toate aspectele de prelucrare, valorificare atât a produselor agricole brute cât și a celor industrializate și prelucrate. Comuna Negomir a fost vestită pentru practicarea unor meserii ca cizmărie, dulgherie, tinichigerie, confecționarea lingurilor sculptate din lemn, meserii care au înregistrat un regres vizibil. De asemenea, cojocăria și tăbăcăria nu se
Comuna Negomir, Gorj () [Corola-website/Science/300463_a_301792]
-
Ioana au fost învățători la școala din sat. Golumbeanu Ion a fost primul factor postal în sat și a transmis această meserie în familie până în zilele noastre. Golumbeanu Leonte a contribuit la dezvoltarea agriculturii în sat prin aducerea de mașini agricole și dezvoltarea morăritului la începutul secolului XX. Golumbeanu Ion a fost profesor de limba greacă și latină la liceu în Craiova. Familia Vintilă, Vintilă Dumitru a fost învățător, a donat terenul pe care se află în prezent școala, care-i
Piscoiu, Gorj () [Corola-website/Science/300464_a_301793]
-
județul Gorj, Oltenia, România, formată din satele Broșteni, Broștenii de Sus, Ceplea, Cursaru, Deleni, Izvoarele, Olari, Piscuri, Plopșoru (reședința), Sărdănești și Văleni. Comună este amplasată de-a lungul șoselei DN66, în sudul județului Gorj. Suprafață comunei este împărțită în teren agricol , păduri 3551, diferența rămasă fiind atribuită celorlalte categorii, livezi, pășuni, râuri, bălti, construcții. Teritoriul actual al comunei este format din 11 localități și a rezultat în urma reorganizării teritoriale din anul 1968.Satul de centru este Văleni, iar celelalte sate sunt
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
monede dacice de argint. Ciucsângeorgiu a făcut parte între anii 1762 și 1851 din Primul Regiment Secuiesc de Infanterie. Economia acestei localități este susținută de agricultură (cultura cartofului), creșterea animalelor, exploatarea fânețelor, prelucrarea primară a lemnului și comerțul cu produse agricole.
Ciucsângeorgiu, Harghita () [Corola-website/Science/300475_a_301804]
-
anul 1720 s-a așezat o placă comemorativă pe zidul de fortificație al bisericii romano-catolice. Între anii 1762 - 1851, satul Cozmeni a făcut parte din Compania a II-a a Primului Regiment Secuiesc de Infanterie. Economia localității este una predominant agricolă, bazată pe: cultura plantelor (în special pe cultura cartofului), creșterea animalelor, comerțul cu produse agricole și agroturism. În mod tradițional, localnicii folosesc pentru uz casnic saramura concentrată extrasă dintr-o fântână de slatină. Biserica romano-catolică
Cozmeni, Harghita () [Corola-website/Science/300476_a_301805]
-
Între anii 1762 - 1851, satul Cozmeni a făcut parte din Compania a II-a a Primului Regiment Secuiesc de Infanterie. Economia localității este una predominant agricolă, bazată pe: cultura plantelor (în special pe cultura cartofului), creșterea animalelor, comerțul cu produse agricole și agroturism. În mod tradițional, localnicii folosesc pentru uz casnic saramura concentrată extrasă dintr-o fântână de slatină. Biserica romano-catolică
Cozmeni, Harghita () [Corola-website/Science/300476_a_301805]
-
Primului Regiment Secuiesc de Infanterie. Economia acestei localități este bazată pe industria de exploatare și prelucrare a lemnului, industria de prelucrare a maselor plastice, pe agricultură prin cultivarea cartofului și a cerealelor precum și pe creșterea animalelor și comerțul cu produse agricole. În comună, conform recensământului din 2011, din totalul populației de 3.429, majoritatea absolută (3.377 sau 98.48%) sunt maghiari, 38 (1.1%) sunt români, 5 (0.14%) sunt țigani, iar 76 (2.2%) sunt de etnie necunoscută.
Sânsimion, Harghita () [Corola-website/Science/300486_a_301815]
-
prevedea stabilirea frontierelor Ungariei cu vecinii săi. Activitatea economică a localității este bazată pe agricultură prin cultivarea terenurilor (cereale, cartof, sfeclă de zahăr), exploatarea fânețelor și creșterea animalelor, pe activități în exploatarea și prelucrarea primară a lemnului, comerțul cu produse agricole și activități agroturistice.
Sânmartin, Harghita () [Corola-website/Science/300485_a_301814]