148,721 matches
-
astfel unirea celor două principate. Devenit domnitor, Cuza a dus o susținută activitate politică și diplomatică pentru recunoașterea unirii Moldovei și Țării Românești de către Puterea suzerană și Puterile Garante și apoi pentru desăvârșirea unirii Principatelor Române pe calea înfăptuirii unității constituționale și administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova și Țara Românească au format un stat unitar, adoptând oficial, în 1862, numele de România și formând statul român modern, cu capitala la București, cu o singură adunare și
Alexandru Ioan Cuza () [Corola-website/Science/297432_a_298761]
-
funcționale „Stoicii” este socializarea și resocializarea copiilor și tinerilor cu dizabilități prin informare, instruire și incluziune. Asociația Obștească „Cutezătorul” contribui pe toate căile legale la dezvoltarea procesului de democratizare a societății, informarea și educația civică a populației, apărarea drepturilor ei constituționale, creșterea gradului de participare active a cetățenilor la soluționarea problemelor comunității. Una din cele mai active ONG-uri în Bălți este Organizația Obștească „Somato”, care activează în domeniul reabilitării psihologică și psihoterapii; ecologia sănătății și soluționarea problemelor a persoanelor cu
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
S-a făcut remarcat prin calitățile sale oratorice, căpătându-și în epocă porecla de "„Tăchiță Gură de Aur”". Take Ionescu a activat și în presă, conducând sau colaborând la publicații cum ar fi "Românul", "Epoca", "La Liberté Roumaine", "Dreptatea", "Timpul", "Constituționalul", "Conservatorul", "La Roumanie", "Acțiunea", "Universul" și "Evenimentul". Între 1883-1898 a fost corespondentul ziarului Times la București. Take Ionescu a fost un susținător al intrării României în Primul Război Mondial, de partea Antantei. De activitatea sa ca ministru de externe se
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
a permis recunoașterea drepturilor flamanzilor și a dus la reorganizarea statului înepând din anii 60 într-o federație care să țină cont de aspectele indentitare și culturale diferite ale regiunilor Belgiei. Atât "Comunitatea Flamandă" cât și "Regiunea Flandra" sunt entități constituționale ale Regatului Belgiei, delimitate de fontiere geografice precise. În practică, Comunitatea și Regiunea sunt conduse de instituții comune, cu un parlament și un guvern unic, deoarece, din punct de vedere legal, comunitatea a absorbit competențele regiunii. Comunitatea Flamandă își exercită
Flandra () [Corola-website/Science/297502_a_298831]
-
reprezentată de un parlament unicameral cu 450 de membri, numit Verhovna Rada. Parlamentul este responsabil de formarea Cabinetului de Miniștri, condus de Primul Ministru. Legile, actele parlamentului și cabinetului, decretele prezidențiale și actele Parlamentului Crimeei pot fi abrogate de Curtea Constituțională, dacă încalcă Constituția Ucrainei. Alte acte normative sunt și ele supuse verificărilor juridice. Curtea Supremă este instanța judecătorească supremă. Oficial, este garantată autonomia locală. Consiliile locale și primarii sunt aleși prin vot și exercită control asupra bugetelor locale. Liderii administrațiilor
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
al țărilor austriece) și un regat (al țărilor ungurești). La acestea se adaugă din 1878, sub ocupație austriacă, teritoriul Bosniei și Herzegovinei, care, din 1908, după lungi negocieri în cadrul monarhiei, a fost încorporat în calitate de Condominium. Acordurile realizate în spiritul dreptului constituțional au asigurat, în sensul unei uniuni reale, egalitatea în drepturi a ambelor (părți de) stat(e) în cadrul relațiilor lor inter și intra-statale. Șeful de stat comun era "Împărat al Austriei și Rege Apostolic al Ungariei" din casa de Habsburg-Lorena
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
valid începând cu 22 decembrie 1867 (sub numele popular de Constituția din decembrie). Francisc Iosif I a fost încoronat la Buda ca Rege al Ungariei în 8 iunie 1867. Francisc Iosif I era în mod oficial șeful de stat comun constituțional (uniune personală), sub a cărui conducere erau administrate în comun atât politica externă, Armata Comună și marina de război, cât și finanțele trebuitoare respectivelor trei ministere „imperiale”, mai târziu numite „imperiale și regale”, cu sediul în Viena (cele trei instituții
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
de Jos și, până puțin înainte de începerea războiului, de asemenea în Craina, precum și excesele partidului Alldeutsche Vereinigung în Boemia în particular ar putea fi prezentate drept multiple contraexemple.” Mai răul tratament aplicat minorităților naționale din Ungaria nu avea un fundament constituțional, ci își avea originea în rutina autorităților, în greșelile justiției, administrației și politicii. Cum și în jumătatea austriacă a Dublei Monarhii relațiile, în special între germani și cehi, s-au înrăutățit progresiv, cererile pentru o reformare a monarhiei s-au
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
în fruntea unei coaliții de uniune națională; dar în urma tensiunilor cu noul secretar al PD Matteo Renzi, Letta a demisionat la 14 februarie 2014 și a fost înlocuit la 22 februarie cu Renzi, care a anunțat că va promova reforme constituționale importante, cum ar fi trecerea la parlament unicameral și o nouă lege electorală. Italia se află în Europa de Sud, între paralelele de 35° și 47° latitudine nordică, și între meridianele de 6° și 19° longitudine estică. La nord, Italia
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
scop asigurarea legitimității acestui demers. Astfel corpul electoral are un rol hotărâtor în inițierea acestei proceduri.După întrunirea acestor condiții are loc un control de constituționalitate în ceea ce privește inițiativa de revizuire a constituției. Potrivit articolului 146 litera a din Constituție: "Curtea Constituțională se pronunță din oficiu asupra inițiativei de revizuire a Constituției". Curtea Constituțională poate fi sesizată totodată și de președintele Camerei Parlamentului la care s-a înregistrat cerea de revizuire. În acest caz Curtea Constituțională va analiza dacă această propunere legislativă
Constituția României () [Corola-website/Science/296689_a_298018]
-
în inițierea acestei proceduri.După întrunirea acestor condiții are loc un control de constituționalitate în ceea ce privește inițiativa de revizuire a constituției. Potrivit articolului 146 litera a din Constituție: "Curtea Constituțională se pronunță din oficiu asupra inițiativei de revizuire a Constituției". Curtea Constituțională poate fi sesizată totodată și de președintele Camerei Parlamentului la care s-a înregistrat cerea de revizuire. În acest caz Curtea Constituțională va analiza dacă această propunere legislativă are un caracter constituțional, daca nu încalcă limitele de revizuire ale constituției
Constituția României () [Corola-website/Science/296689_a_298018]
-
146 litera a din Constituție: "Curtea Constituțională se pronunță din oficiu asupra inițiativei de revizuire a Constituției". Curtea Constituțională poate fi sesizată totodată și de președintele Camerei Parlamentului la care s-a înregistrat cerea de revizuire. În acest caz Curtea Constituțională va analiza dacă această propunere legislativă are un caracter constituțional, daca nu încalcă limitele de revizuire ale constituției stipulate în articolul 152, dacă s-a întrunit numărul minim de semnături pentru începerea procedurii de revizuire și dacă această cerere a
Constituția României () [Corola-website/Science/296689_a_298018]
-
oficiu asupra inițiativei de revizuire a Constituției". Curtea Constituțională poate fi sesizată totodată și de președintele Camerei Parlamentului la care s-a înregistrat cerea de revizuire. În acest caz Curtea Constituțională va analiza dacă această propunere legislativă are un caracter constituțional, daca nu încalcă limitele de revizuire ale constituției stipulate în articolul 152, dacă s-a întrunit numărul minim de semnături pentru începerea procedurii de revizuire și dacă această cerere a fost publicată potrivit procedurii. <br> Hotărârea Curții Constituționale are un
Constituția României () [Corola-website/Science/296689_a_298018]
-
un caracter constituțional, daca nu încalcă limitele de revizuire ale constituției stipulate în articolul 152, dacă s-a întrunit numărul minim de semnături pentru începerea procedurii de revizuire și dacă această cerere a fost publicată potrivit procedurii. <br> Hotărârea Curții Constituționale are un rol decisiv în acest demers. Aceasta se va pronunța în termen de 10 zile de la sesizare asupra propunerii de revizuire și în termen de 60 de zile în cazul în care este vorba de o inițiativă a poporului
Constituția României () [Corola-website/Science/296689_a_298018]
-
un rol decisiv în acest demers. Aceasta se va pronunța în termen de 10 zile de la sesizare asupra propunerii de revizuire și în termen de 60 de zile în cazul în care este vorba de o inițiativă a poporului. Curtea Constituțională poate da un aviz pozitiv, caz în care procedura de legiferare va începe în Camera Parlamentului sesizată, sau poate da un aviz negativ, ceea ce înseamnă că procedura de revizuire este neconstituțională, caz în care întreaga procedură este oprită, demersul începând
Constituția României () [Corola-website/Science/296689_a_298018]
-
pozitiv, caz în care procedura de legiferare va începe în Camera Parlamentului sesizată, sau poate da un aviz negativ, ceea ce înseamnă că procedura de revizuire este neconstituțională, caz în care întreaga procedură este oprită, demersul începând de la zero. Hotărârea Curții Constituționale va fi publicată în Monitorul Oficial așa cum este prevăzut și în articolul 147 din Constituție. <br> Conform articolului 151 din Constituție: "(1) Propunerea sau proiectul de revizuire trebuie adoptată de Cameră Deputaților și de Senat, cu o majoritate de cel
Constituția României () [Corola-website/Science/296689_a_298018]
-
acestă participa cel puțin jumătate plus unu din numărul total al persoanelor înscrise pe listele electorale. Referendumul va valida propunerea de revizuire numai dacă jumătate plus unu din numărul participanților vor vota „DA”. Rezultatul referendumului va fi validat de Curtea Constituțională, care va prezenta Parlamentului un raport în ceea ce privește respectarea normelor în cazul organizării și desfășurării referendumului. Legea de revizuire a constituției va intra în vigoare în momentul în care aceasta va fi publicată în Monitorul Oficial. Articolul 152 din Constituție precizează
Constituția României () [Corola-website/Science/296689_a_298018]
-
(în , ), oficial Republica Franceză (în , ), este o republică constituțională unitară având un regim semi-prezidențial, mare parte din teritoriul său și din populație fiind situată în Europa de Vest, dar care cuprinde și mai multe regiuni și teritorii răspândite în toată lumea. Capitala sa este orașul Paris, limba oficială este franceza iar moneda
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
au erijat într-o adunare națională constituantă. Regele nu a putut, astfel, împiedica adunarea constituantă să declare abolirea privilegiilor nobiliare în , după care, la 26 august, să adopte o „declarație a drepturilor omului și cetățeanului”. După o tentativă de monarhie constituțională, în septembrie 1792, s-a proclamat , iar Ludovic al XVI-lea, acuzat de trădare, a fost ghilotinat la 21 ianuarie 1793. Franța revoluționară s-a lansat după aceea în și de , până la instaurarea directoratului în 1795. La 9 noiembrie 1799
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
este, în același timp, definit atât prin practica aplicată începând cu 1958, cât și prin textul Constituției. Franța posedă un regim politic original prin puterile largi de care dispun simultan parlamentul și președintele, ceea ce a făcut ca specialiștii în drept constituțional să vorbească despre un „regim parlamentar-prezidențial”, un „regim semiprezidențial”, sau chiar de un „regim parlamentar bireprezentativ”. Puterea legislativă îi aparține parlamentului, format din două camere, și . Adunarea Națională, camera inferioară a Parlamentului era, în 2011, formată din 577 de deputați
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
și facilitarea . Cu toate acestea, poziția Franței și a francezilor în raport cu Europa a fost adesea ambiguă: în 1954, Adunarea Națională a respins tratatul de înființare a Comunității Europene pentru Apărare, iar, în 2005, electoratul francez a respins, prin referendum, tratatul constituțional al Europei, și alte numeroase acțiuni ce au încetinit dezvoltarea procesului european. De la din 1992, domeniile în care Uniunea Europeană are competențe exclusive sunt din ce în ce mai numeroase. O mare parte din legile aplicabile în Franța erau în 2010 legi de nivel european
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
mai mult de 200 de salariați, și nu reprezintă decât 18,5% dintre deputații aleși în 2007 și 13,1% din consilierii generali aleși în 2008. Franceza este limba vorbită majoritar în Franța și este, oficial, „limba republicii” - conform legii constituționale din 1992. Franța este a doua cea mai populată țară vorbitoare de franceză din lume, după Republica Democrată Congo, dar prima ca vorbitori de franceză. Franța duce o politică lingvistică activă în favoarea limbii franceze. Aceasta se poate vedea, între altele
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
fost treptat marginalizat de Nicolae Ceaușescu. A avut un rol foarte important în Revoluția română din 1989, devenind președintele Frontului Salvării Naționale, ulterior al Consiliului Frontului Salvării Naționale. fost primul președinte post-comunist al României și a servit în două mandate constituționale, 1992-1996, și 2000-2004, separate de mandatul lui Emil Constantinescu. În timpul celui de-al doilea mandat al său, România a aderat la NATO și a încheiat negocierile de aderare a României la Uniunea Europeană. În 2005 a fost începută o anchetă pentru
Ion Iliescu () [Corola-website/Science/296687_a_298016]
-
au degenerat în ceea ce s-a numit Mineriada din septembrie 1991. În urma acesteia, Roman a demisionat din funcția de prim ministru. În 1991, este formulată și adoptată prin referendum noua Constituție. În 1992, în urma primelor alegeri prezidențiale desfășurate în prevederile constituționale, Ion Iliescu a câștigat alegerile cu 61% din voturile exprimate în al doilea tur. Potrivit unor analiști politici români, cum ar fi Daniel Barbu sau Dan Pavel, alegerea sa s-a bazat aproape exclusiv pe voturile populației din zona rurală
Ion Iliescu () [Corola-website/Science/296687_a_298016]
-
sa s-a bazat aproape exclusiv pe voturile populației din zona rurală, a muncitorilor din clasa de jos care au fost manipulați și dezorientați de mass-media controlată de stat (Televiziunea Română a fost singurul post TV până în 1993). În timpul primului mandat constituțional al lui Iliescu, România s-a stabilizat și democratizat parțial, trecând, lent, de la economia dirijată spre o economie de piață; a reluat relațiile externe cu țările din Uniunea Europeană și NATO, și s-au introdus reforme sociale și economice incipiente care
Ion Iliescu () [Corola-website/Science/296687_a_298016]