148,721 matches
-
să fie altele și că scopul acestui proiect este să acorde avantaje regelui Mihai. În alegerile din 2000 a candidat din nou și a câștigat în turul al doilea în fața ulta-naționalistului Corneliu Vadim Tudor. Și-a început al doilea mandat constituțional și al treilea "de facto" la 20 decembrie 2000 și l-a încheiat la 20 decembrie 2004 când Traian Băsescu a devenit președinte. A câștigat alegerile din 2000 în urma nemulțumirilor populației față de reformele economice dure din precedenții patru ani duse
Ion Iliescu () [Corola-website/Science/296687_a_298016]
-
distincțiile primite. Președintele Traian Băsescu a revocat atribuirea distincției oferite lui Vadim la 24 mai 2010. În acest moment are loc un proces prin care Vadim Tudor vrea anularea decretului lui Băsescu, deși CCR a decis că decretul a fost constituțional. În 1995, ziarul Ziua a publicat un interviu cu un ex-ofițer KGB care a declarat că Ion Iliescu a fost un infiltrat KGB. Iliescu a negat afirmațiile ofițerului, totuși Ziua a continuat să investigheze subiectul în detaliu. Câteva zile mai
Ion Iliescu () [Corola-website/Science/296687_a_298016]
-
etnic si social artificial dintre Românii din România si cei din actuala Republică Moldova (fostă RSS Moldovenească,parte a Uniunii Sovietice) În prezent, la nivel oficial, deși glotonimul de „limbă moldovenească” se păstrează în articolul 13 din Constituția Republicii Moldova, Curtea Constituțională a interpretat în 2013 că acest articol are valoare juridică inferioară Declarației de independență, și a ridicat la rang de limbă oficială „limba română”. În orice caz, identitatea limbii vorbite pe ambele maluri ale Prutului a fost recunoscută oficial încă
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
glasnost și perestroika temperaseră radicalismul sovietic ce distingea între două limbi, dezbaterea mutându-se pe ideea unei limbi comune cu două glotonime/lingvonime oficiale, "română" și "moldovenească". În cele din urmă, prin Hotărârea nr. 36 din 5 decembrie 2013, Curtea Constituțională a hotărât că prevederea conținută în Declarația de Independență referitoare la limba română ca limbă de stat a Republicii Moldova prevalează asupra prevederii referitoare la limba moldovenească conținute în articolul 13 al Constituției. Denumirea politică de „limbă moldovenească” nu trebuie confundată
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
fost restaurată. După declararea independenței Moldovei în 1991, constituția a continuat promovarea existenței limbii moldovenești. O încercare din 1996 a președintelui moldovean Mircea Snegur de a schimba numele limbii în română a fost anulată de către parlamentul moldovean. În această configurație constituțională (articolele 12 și 13) și legală, creată sau admisă de autoritățile Republicii Moldova, cetățenii acesteia nu sunt toți oficial și depotrivă recunoscuți ca « "Moldoveni" » (cum sunt în dreptul internațional) și nu au, pe planul lingvistic, cultural și identitar, drepturi egale : vorbitorii limbilor
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
În standardul internațional ISO 639, limbii moldovenești i-au fost atribuite inițial codurile "mol" și "mo", dar aceastea au fost suprimate în noiembrie 2008 și înlocuite cu codurile asociate limbii române. Nu există un cod Ethnologue al limbii moldovenești, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a tranșat chestiunea denumirii oficiale a limbii prin Hotărârea nr. 36 din 5 decembrie 2013 când, în urma unei sesizări cu privire la caracterul primar al "Declarației de Independență a Republicii Moldova", a decis că prevederea conținută în Declarația de Independență referitoare
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
române (106 - 271), în provincia cucerita au loc evenimente și transformări importante: Coloniile erau locuite de coloni, adică cetățenii români cu toate drepturile. Coloniile au constituit o lovitură grea pentru viața tradițională autohtonă, deoarece pe ele se sprijinea întreaga viață constituțională iar dacii au trebuit în cei 170 de ani să se adapteze prezenței zecilor de mii de români, sau astfel spus, venirii printre ei a atâtor vorbitori de limbă latină. Colonizatorii erau de două tipuri: civili și militari. Colonizarea cu
Dacia romană () [Corola-website/Science/296675_a_298004]
-
legislația Uniunii Europene. Conform Constituției, România este un stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil. Forma de guvernământ a statului român este republică . Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor — legislativă, executivă și judecătorească — în cadrul unei democrații constituționale. Președintele este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. În urma amendamentelor din 2003, mandatul de președinte a fost prelungit de la 4 la 5 ani. Președintele numește primul-ministru, care la rândul său numește Guvernul. În timp ce șeful statului își
Politica României () [Corola-website/Science/296708_a_298037]
-
Curte de Casație și Justiție este instanța cea mai înaltă în grad, iar rolul său fundamental este de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești. Sistemul judiciar românesc este puternic influențat de modelul francez. Curtea Constituțională este unica autoritate de jurisdicție constituțională în România, independentă față de orice altă autoritate publică și care are, conform Constituției României, rolul de garant al supremației Constituției. Constituția, introdusă în 1991, poate fi amendată doar printr-un referendum public, iar ultimul
Politica României () [Corola-website/Science/296708_a_298037]
-
instanța cea mai înaltă în grad, iar rolul său fundamental este de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești. Sistemul judiciar românesc este puternic influențat de modelul francez. Curtea Constituțională este unica autoritate de jurisdicție constituțională în România, independentă față de orice altă autoritate publică și care are, conform Constituției României, rolul de garant al supremației Constituției. Constituția, introdusă în 1991, poate fi amendată doar printr-un referendum public, iar ultimul referendum de modificare a fost organizat
Politica României () [Corola-website/Science/296708_a_298037]
-
al supremației Constituției. Constituția, introdusă în 1991, poate fi amendată doar printr-un referendum public, iar ultimul referendum de modificare a fost organizat în 2003. De atunci, de la acea modificare, Parlamentul nu mai are dreptul să treacă peste deciziile Curții Constituționale, indiferent de majoritate. Integrarea României în Uniunea Europeană din 2007 a avut o influență semnificativă asupra politicii interne a țării. Ca parte a acestui proces, România a inițiat reforme, inclusiv reforma din justiție, a intensificat cooperarea judiciară cu alte state membre
Politica României () [Corola-website/Science/296708_a_298037]
-
foarte puternic din punct de vedere politic, în special în ceea ce privește politica externă. Cu toate că procesul legislativ este efectuat și supervizat de Primul ministru și de către parlament, președintele Franței are o influență semnificativă asupra acestuia, fie în mod formal, fie datorită puterilor constituționale. Președintele ocupă cea mai importantă funcție în stat și surclasează toți ceilalți politicieni. Probabil cea mai importantă putere a președintelui este aceea de a alege primul ministru. Totuși, deoarece doar Adunarea Națională are puterea de a demite guvernul primului ministru
Președintele Franței () [Corola-website/Science/296733_a_298062]
-
a obținut majoritatea, se organizează un al doilea tur de scrutin între primii doi candidați. După ce președintele este ales, acesta urmează o procedură solemnă de investitură. În caz de deces, demisie sau de imposibilitate a exersării funcției constatată de către Consiliul Constituțional, Președintele Senatului asigură interimatul, adică asigură funcțiile președintelui, dar nu ocupă postul de președinte, ceea ce înseamnă că acesta nu trebuie să părăsească postul de Președinte al Senatului. Noi alegeri pentru funcția supremă trebuie oganizate, nu mai repede de 20 de
Președintele Franței () [Corola-website/Science/296733_a_298062]
-
durata între cele două tururi de scrutin este de 15 zile, Președintele Senatului nu poate exersa funcția de Președinte al statului mai mult de 50 de zile, perioadă în care nu are dreptul să dizolve Adunarea Națională, să inițieze schimbări constituționale sau să ceară un referendum. Până în momentul de față, doar Alain Poher a trebuit să își asume această sarcină, cu ocazia demisiei lui Charles de Gaulle și a decesului lui Georges Pompidou.
Președintele Franței () [Corola-website/Science/296733_a_298062]
-
noua constituție președintele era ales de un colegiu electoral, cu aproximativ 80.000 membri, format din deputați, senatori, primari, consilieri departamentali și reprezentanți ai consilierilor municipali. Acest sistem a fost utilizat doar o dată, în 10 decembrie 1958, ulterior, o modificare constituțională, ce prevedea alegerea președintelui prin sufragiu universal, a fost aprobată prin referendum, de atunci această opțiune nefiind contestată decât marginal. Aceste noi puteri ale președintelui, precum și importanța faptului că acesta este ales în mod direct, lucruri cuplate cu reorganizarea forțelor
A Cincea Republică Franceză () [Corola-website/Science/296734_a_298063]
-
a Treia Republică Franceză. Aceasta din urmă a fost abolită pe 10 iulie 1940, și noul regim a fost instaurat pe teritoriul principal. În acea perioadă, guvernul a fost învestit la Vichy, de aceea îl numim guvernul de la Vichy. „Actele constituționale”, adoptate la 11 iulie 1940 de Senat și de Camera deputaților reunite în Parlament la Vichy, au instituit Statul francez în loc de Republică. Mareșalul Pétain s-a folosit în totalitate de putere, pentru că considera, că înfrângerea Franței se datora nu armatei
Regimul de la Vichy () [Corola-website/Science/296737_a_298066]
-
opiniile Franței". Cu toate acestea, chiar dacă cea de a treia republică a fost regimul politic cel mai longeviv după revoluția din 1789, regimul nu a fost foarte apreciat. A Treia Republică a fost oficial instaurată în 1875 prin adoptarea legilor constituționale. Șeful statului era un președinte, conform amendamentului lui Henri Wallon care spunea : Chiar dacă oficial a treia republică a început în 1875, anii 1870-1875 se consideră că aparțin aceleiași perioade, fiind perioada de formare a republicii. Caracteristica principală a republicii a
A Treia Republică Franceză () [Corola-website/Science/296735_a_298064]
-
9 mai, a fost adoptată Legea nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate. Legea nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate a fost atacată de mai multe ori la Curtea Constituțională. În perioada 2008 - 2010, Curtea Constituțională a respins 9 excepții de neconstituționalitate referitoare la această lege. Prin Decizia nr.415/2010, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.294 din 5 mai 2010, excepțiile de neconstituționalitate ridicate cu privire la prevederile Capitolului
Agenția Națională de Integritate () [Corola-website/Science/317095_a_318424]
-
nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate. Legea nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate a fost atacată de mai multe ori la Curtea Constituțională. În perioada 2008 - 2010, Curtea Constituțională a respins 9 excepții de neconstituționalitate referitoare la această lege. Prin Decizia nr.415/2010, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.294 din 5 mai 2010, excepțiile de neconstituționalitate ridicate cu privire la prevederile Capitolului I cu art.1-9, art.11
Agenția Națională de Integritate () [Corola-website/Science/317095_a_318424]
-
stat din Iugoslavia de la crearea Regatului sârbilor, croaților și slovenilor în 1918 până la destrămarea Republicii Socialiste Federative Iugoslavia în 1992. În istoria federației, niciun șef de stat nu a fost ales pe cale democratică. Iugoslavia Regală a fost guvernată după monarhia constituțională a Casei Karađorđević din 1918 până în la izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial. A doua Iugoslavie a fost guvernată de Iosip Broz Tito, președinte al Ligii Comuniștilor din Iugoslavia din Al Doilea Război Mondial până la moartea sa, cănd președinția
Lista șefilor de stat din Iugoslavia () [Corola-website/Science/317114_a_318443]
-
Moravia, cai ferate, mine de cărbune, mine de fier. Industria textilă a fost prima ramură care a beneficiat de pe urmă industrializării, urmată de industria alimentară. Apare însă chestiunea naționalităților, Imperiul Habsburgic fiind un imperiu multinațional. Politic, statul habsburgic nu era constituțional, fiind încă un regim autoritar în fruntea căruia se află Împăratul Francisc I (1792-1835) cancelarul Metternich care controla viață culturală, impunând cenzură și sprijinind biserica catolică, habsburgii având iluzia că Biserica era reprezentată că un element de unitate. Metternich era
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
adoptată legea electorală, iar în vederea creării unui stat german sunt dispuse trei soluții: să se creeze o Germanie controlată de Austria, să fie creată o Germanie în jurul Prusiei sau să se creeze o Germanie stăpânită de regele Prusiei că monarh constituțional. S-a mers însă pe soluția unei Germanii mici, cu o constituție liberală, această fiind respinsă pentru că regele Prusiei nu dorea să complice existența statului.Problema maghiară se intensificare, fiind proclamată independența Ungariei. Austriecii, pentru a preveni dezintegrarea imperiului, aveau
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
deținute de proprietarii bogați ca Familia Esterhazy care stăpânea 300 000 de hectare. A constituit un proletariat agricol care muncea în condiții dificile și de multe ori izbucneau revolte violente, reprimate rapid de forțele de ordine. Ungaria, condusă de monarhul constituțional Franz Joseph, având o constituție din aprilie 1848, avea un guvern la Budapesta, un parlament bicameral, dar sistemul electoral era cenzitar și restrictiv (puteau vota doar 160 000-200 000 de unguri). Abia din 1913 corpul electoral avea să crească de
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
URSS prin care se recunoștea suveranitatea Austriei și astfel "Republica Austria" își recapătă independența. Trupele de ocupație au fost retrase. Austria era nevoită să platesca sume reparatorii Uniunii Sovietice timp de zece ani. La 26 octombrie 1955, Parlamentul votează Legea Constituțională asupra neutralității permanente a statului, neutralitate care a fost respectată chiar și în perioada Războiului Rece. Urmează o perioadă de prosperitate din punct de vedere economic și social. Începând cu 1960 până prin anii 70', are loc un proces de industrializare
Istoria Austriei () [Corola-website/Science/317150_a_318479]
-
foste republici unionale sovietice (printre care și Republica Moldova), controversa a reapărut în peisajul politic, provocând un război civil de-a lungul Nistrului, degradând relațiile între România și Republica Moldova și ajungând, la data de 29 iunie 1994, la o nouă oficializare constituțională a « moldovenismului » în Republica Moldova. De atunci încoace, băștinașii românofoni din Republica Moldova care se declară « moldoveni » sunt socotiți « cetățeni titulari » dar nu mai au dreptul de a se defini ca membri ai unui popor depășind granițele Republicii, iar cei care se
Moldovenism () [Corola-website/Science/317276_a_318605]