27,540 matches
-
pictează Sfinții cu mâna stângă! - a devenit ”mâna dreaptă” a soțului și Maestrului său. Împreună cu foști ucenicii - astăzi autorizați, dar colaboratori de nădejde, reținem numele gălățeanului Constantin Dumitrescu Gherghe, Toader Ioan, Angela Teodorescu, Oana Ispas, Marius Cățoiu - soții Moldoveanu au îmbrăcat în haină bizantină câteva zeci de paraclise, trapeze, biserici pline de Sfinți și de slava lui Dumnezeu. Numele celor doi soți - iconari luminează cu lumina Duhului Sfânt din așezăminte din Țara Sfântă - Ierihon și Ierusalim - și până în ”Grădina Maicii Domnului
Sfinții din icoane – lumini peste veacuri / Pictorii Dana și Ioan Moldoveanu [Corola-blog/BlogPost/94065_a_95357]
-
să fie copleșitoare. Nevrând să deformeze adevărul istoric prozatorul se supune cu bună știință acestei asceze. Este admirabilă în acest caz voința de construcție, fiindcă pare incomparabil mai dificil să ordonezi un vast material decât să strunești telegarii fanteziei. Autorul îmbracă, în funcție de nevoile eposului, când hainele protocolare ale istoricului, când straiele familiale ale povestitorului. Dinamismul poveștii provine din mișcările interioare/ exterioare ale personajului (...). Apoi intervine procesul devenirii interioare a personajului așa cum se reflectă în oglinda timpului. Însăși dispunerea secțiunilor romanului învederează
Mihail Diaconescu – un promotor al spiritualităţii româneşti autentice… [Corola-blog/BlogPost/94081_a_95373]
-
a avut, în sfârșit, moștenitorul dorit și așteptat pe Ismail. Lui Ibrahim i s-a arătat în vis de trei ori Dumnezeu în care i-a reamintit de promisiunea făcută. Atunci Ibrahim și-a lut fiul, pe Ismail, l-a îmbrăcat frumos și a plecat cu el spre locul sacrificiului. În momentul în care a ridicat cuțitul, Dumnezeu, văzând cât e de neclintit Ibrahim în credința, a trimis un berbec pentru a fi sacrificat în locul lui Ismail. De atunci credincioșii musulmani
KURBAN BAYRAM ( Sarbătoarea Sacrificiului) [Corola-blog/BlogPost/94216_a_95508]
-
un farmec cuceritor de povestitor, și toți îl ascultau cu gura căscată. Odată, cineva prea umflat de mândrie națională l-a întrebat de ce face atâta paradă de românism (pictează, în exclusivitate țărani români, casa îi este amenajată în stil românesc, îmbracă costumul popular românesc etc.) când, de fapt, nu-i decât un străin. Aristocratul, înrudit cu mari familii nobile din întreaga Europă, i-a răspuns: „Dumneata ești român prin ocazia nașterii, dar eu sunt român prin liberă opțiune”. Monumentalii însoțitori Și
FIRUL ARIADNEI A READUS PITORESCUL ŢĂRANULUI ROMÂN LA CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/94207_a_95499]
-
pe acel care și-ar fi amintit întâmplarea miraculoasă din copilăria sa amară. Și primăreasa din Mahala, Elena Nandriș, a venit la vernisaj cu speranța de a regăsi chipuri de consăteni pe pânzele pictorului. Contrariată de inscripția de sub portretul bătrânei îmbrăcată într-un cojoc lung, cu broboada pe ochi, cu o expresie încruntată a feței, se întreba cine-i această Elisavetă Mardare din Cotul Ostriței, înveșnicită în tuș și acuarelă pe hârtie, în anul 1936. Ne privea ca vie din acel
FIRUL ARIADNEI A READUS PITORESCUL ŢĂRANULUI ROMÂN LA CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/94207_a_95499]
-
Liviu Ornea. Cum de i-a scăpat aspectul directorului de la „Elie Wiesel” (instituție recent criticată de rabinul Eli Faufman pe motiv că aduce dezbinare între români și evrei)? S-a remarcat, explicit, că din lista formelor pe care le-a îmbrăcat extremismul lipsește taman ultimul (în ordine cronologică) - cel roșu (Andrei Pleșu: „cuvântul «comunism» lipsește cu desăvârșire”; „e inadmisibil să nu vorbim, în textul legii cu pricina, și despre sângeroasa catastrofă simetrică, aceea a comunismului”; Radu Ulmeanu: „când comunismul se ocupa
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94213_a_95505]
-
în buricul Bucureștiului, la Universitate. Festivalul Culorilor este “cel mai colorat eveniment intercultural al lumii din oraș” și e un eveniment inspirat de festivalul Holi din India. Despre ce este vorba mai exact? Mii de oameni sunt așteptați să vină îmbrăcați în alb și să se unească sub aceeași muzică, dans și spectacole artistice cu stimulări vizuale. Cel mai important moment al festivalului este numărătoarea inversă, când toată lumea lansează prafuri de culori în aer în același moment, iar rezultatul nu este
Festivalul Holi One Color în București [Corola-blog/BlogPost/94248_a_95540]
-
lucrării sale, numai ingeniozitatea expunerii susținută de „personalismul energetic al autorului” poate garanta pamfletului „ținuta lui de ordin literar”, necesară pentru atingerea țelului urmărit. Altfel ar rămâne „o simplă bârfă sau o bălăcăreală”. Indiferent de aspectele pe care le poate îmbrăca un pamflet (direct sau aluziv, deghizat sau involuntar mascat), pentru a nu rămâne neglijent sau neaderent la adeziunea cititorului, este necesar ca această specie literară să se păstreze în limitele limbajului decent, fără invective, fiind, de fiecare dată, obiectiv „în
STRUCTURA VARIATĂ, NATURA EXPRESIVĂ ŞI VALOAREA ARTISTICĂ A PAMFLETULUI. DE DORIN N. URITESCU [Corola-blog/BlogPost/94269_a_95561]
-
la pas cu nemurirea. În ochii mei privi-vei iar, După ani și ani de-a rândul. Timpul meu ți-l voi da-n dar, Obișnuindu-mă cu gândul. Din clipele mele-ti voi preface, Riduri în fire de matase. Îmbrăcat la patru ace, Inima-mi pe costum ti-oi coase. Citește mai mult Anii meiCristina PârvuSub nimbul lunii, ăsta seară,Promite-ti voi iar fericirea.Nicicând inima-ti n-o să doară,Mergând la pas cu nemurirea. În ochii mei privi
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
05 mai 2015 Toate Articolele Autorului Cu umbra mă-nsoțesc, Doamne, cu fumul aproape nu mai știu cine sunt văd bine, mâinile mușcă pământ, văd bine, unghiile sapă tărâmul de cețuri și vânt; Văd bine, Doamne, oasele mi se frâng, mă-mbracă-n lințolii de morți Bate prin porți vântul nopții din târg, ochii mei parcă știu, parcă plâng pașii lumii de ieri, valea asta de gol învelită-n pășuni pentru turme de cerbi și nebuni fumegând cu iluzii prin piei, cu
BUN RĂMAS de CAMELIA RADULIAN în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/378101_a_379430]
-
umeri. Învelit în covor se află tatăl lor, ușor acum doar de patruzeci și ceva de kilograme, după luni de suferințe și lipsuri. La poartă îi întâmpină portarul cu aceleași pleoape jucăușe și cap instabil pe gât. El vrea să îmbrace o infățișare gravă, dar mai bine ar sta în banca lui, dincolo de geam, pentru că nu-i iese interpretarea. - Licsandre, măi băiatule !... -Mi-au dat covorul înapoi, mi-au zis că nu este spălat cum trebuie!...mă duc să-l mai spăl
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI, EP 1 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378122_a_379451]
-
2016 Toate Articolele Autorului PAHARE DE AER NE ÎNFLORESC PE DEGETE uită-te vântul și-a uitat aripile acasă sau undeva într-un parc pe vreo bancă căci iată nu mai scutură pomii cu așa putere și vijelie toamna ne îmbracă pe fiecare în clipe pline de umbră melancolie până în dosul norilor în vreme ce pahare de aer ne înfloresc pe degetele fiecăruia cu flori de hai vino odată cu zâmbetul tău deschis și prinde-mă în privirile tale unse cu miere 31-10-2016 cluj
PAHARE DE AER NE ÎNFLORESC PE DEGETE de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378142_a_379471]
-
2016 Toate Articolele Autorului Ce este poezia? Poezia-i freamătul de-o clipă a cuvântului sublim E o unduire de gand atunci, cănd vise ușor rostogolim, E lacrima care curge pe obrazul brăzdat de durere Sau poate-i clipă vrăjita, îmbrăcată cu multă tăcere ... Poezie sunt cuvintele noastre , cănd dragoste dăruim Atunci când pe treptele nevăzute ale timpului suim, Sunt șoaptele vântului care rătăcește prin lume hoinar Și n-are habar de cuvintele înșiruite-n dicționar... Poezie suntem noi , în existența noastră
CE ESTE POEZIA? de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378162_a_379491]
-
tăcere ... Poezie sunt cuvintele noastre , cănd dragoste dăruim Atunci când pe treptele nevăzute ale timpului suim, Sunt șoaptele vântului care rătăcește prin lume hoinar Și n-are habar de cuvintele înșiruite-n dicționar... Poezie suntem noi , în existența noastră efemera Când îmbrăcam banalul într-o stălucitoare sfera, Sentimentele s-aprind și capătă dimensiuni mărețe Strălucind de bucurie și de atâta frumusețe... Poezie e tot ce ne-n lumea asta mare ne-ncojoară Important este să avem un pic de timp și să privim
CE ESTE POEZIA? de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378162_a_379491]
-
moartea să o vadă Căci Hristos a biruit A morții crudă paradă Însă iată înainte Avea noul rod să-și vadă Căci a Lui sfinte cuvinte N-aveau la pământ să cadă Un tâlhar avea credință Că Isus va reveni Îmbrăcat în biruință Și ca Domn va stăpâni El pe Isus l-a rugat De El să-și aducă aminte Când va veni ca-mpărat În mărețele-i veșminte Astăzi— tu vei fi cu Mine-n rai Domnul Isus i-a
BIRUINȚA ASUPRA MORȚII de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378146_a_379475]
-
prețul Omul liber e acum De taie din el disprețul Și în viață-și taie drum Prin credința în Hristos El fiindu-i singur țel Mirele cel glorios Îl ia-n ceruri lângă El În lumina mântuirii Dacă omul se îmbracă Și Isus Domnul iubirii Cu Sine îl ia în barcă Credeți dar în Mielul Sfânt Și în jertfa din Calvar Ca răpți de pe pămât Să fiți toți prin al Lui har Domnul Isus e salvarea E viața și lumina Numai
A PLĂTIT ISUS TOT PREȚUL de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378150_a_379479]
-
de Tatăl Sfânt Și ne-ai spus că ne iubește Și ne vrea să fim ai Lui Dacă omu-i dăruiește Inima din pieptul lui . . . . . . . . Tatăl Sfânt ne-a înțeles Grava nostră neputință Și pe Isus l-a trimes Să ne-mbrace în credință Astfel dar cine s-ncrede În Isus Mântuitorul Viața-n sine nu o pierde Căci El e Izbăvitorul Tatăl Sfânt ne dă odihnă Doar prin jertfa Lui Hristos Dac-o viață fără vină Ne luptăm să trăim jos
TATĂL ȘI ISUS de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378149_a_379478]
-
Acasa > Poezie > Credinta > FIE-I LUI ISUS ONOARE Autor: Ioan Daniel Publicat în: Ediția nr. 2340 din 28 mai 2017 Toate Articolele Autorului Cât de adânc este Cuvântul Ce Isuse ni-l mai dai El îmbracă tot pământul Să ne așeze iar în rai Ce profundă e Scriptura Ce Isuse ne-o oferi Să ne întărești făptura Nu de azi și nu de ieri În Cuvântul Sfânt— Divin Viața însăși se găsește Să-l absorbi mai
FIE-I LUI ISUS ONOARE de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378148_a_379477]
-
El azi ne oferă Viața veșnică mereu Să primim a vieții eră Prin credința-n Dumnezeu Ce adâncă e iubirea Dăruită de Hristos Prin El s-avem izbăvirea Liberi să fim aici jos În lumina mântuirii Doar Hristos ne-a îmbrăcat Ne-a dat semnul izbăvirii Din moarte și din păcat Fie-i glorie— onoare Celui care ne-a creat De la moarte și pierzare Tot El iată— ne-a salvat 28 mai 2017 cluj Referință Bibliografică: Fie-i Lui Isus onoare
FIE-I LUI ISUS ONOARE de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2340 din 28 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/378148_a_379477]
-
Să-i fie de ajutor căci frigu-o pătrundea Dar iată că vecina deodat-a exclamat Vai de copiii fără mamă în viața asta Hăinuțele înnămolite de apele trubate Le-a dat jos de pe ea— și altele i-a dat Cu grijă îmbrăcând-o în hainele curate Să nu se-mbolnăvească— și fața i-a spălat O Dumnezeule— ce grijă veșnic ai De atâți copii și oameni de pe acest pământ I-ai vrea pe toți odată cu Tine Doamne-n rai În schimb doar
FETIȚA CEA ORFANĂ de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378140_a_379469]
-
când n-a mai fi Ci-o viață fără vină Cum va fi atunci pământul Munții apele și marea Când Isus Cel ce-i Cuvântul Va aduce aici schimbarea Pe pământ când n-a fi ură Ci iubirea va domni Îmbrăcând orice făptură Căci Hristos va stăpâni Oamenii când Lui Mesia Atunci toți s-or închina Străluci-va bucuria În toată lucrarea Sa Căci atunci nu se va face Niciun rău pe acest pământ Ci trăi-va omu-n pace Împlinind Cuvântul
MESIA ȘI MIA DE ANI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378151_a_379480]
-
cele din urmă o va arunca în Marea Neagră. Către marginea platoului de sus al movilei, un dispozitiv mecanic actionat de o mână de om rotește un purcel de vreo treizeci de kilograme deasupra unui pat de cărbuni aprinși. Trei fete îmbrăcate in costume naționale au în vedere acest dispozitiv, iar una dintre ele acționează o manetă care rotește purcelul pe toate fețele ca să se transforme cât mai repede în ceva conform așteptărilor celor ce stau pe cele două canapele la același
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.12 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378125_a_379454]
-
este chiar o boală, sau, de ce nu, este chiar bilanțul și verdictul vieții. Benjamin Franklin spunea;” Tragedia vieții este că îmbătrânim prea devreme și devenim înțelepți prea târziu”. Fiecare om își dorește un trai îndelungat, dar nici unul nu vrea să îmbrace hainele grele ale bătrâneții ... Citește mai mult A fost odată, ca niciodată, o perioadă în antichitate, cănd bătrânii erau foarte respectați, erau considerați cei mai înțelepți și era o onoare să ai statut de bătrân. Anticii cereau adesea sfaturile bătrânilor
VIOREL VINTILĂ [Corola-blog/BlogPost/378012_a_379341]
-
este chiar o boală, sau, de ce nu, este chiar bilanțul și verdictul vieții. Benjamin Franklin spunea;” Tragedia vieții este că îmbătrânim prea devreme și devenim înțelepți prea târziu”. Fiecare om își dorește un trai îndelungat, dar nici unul nu vrea să îmbrace hainele grele ale bătrâneții ... VI. 15 NOIEMBRIE 1987 - O ZI APROAPE UITATĂ, de Viorel Vintilă, publicat în Ediția nr. 2143 din 12 noiembrie 2016. Va spune ceva dată de 15 noiembrie 1987? Pentru unii este doar o simplă dată în
VIOREL VINTILĂ [Corola-blog/BlogPost/378012_a_379341]
-
viață. Bat clopotele bisericilor cu gând de cinste și iubire, Întreg sătul să ia aminte și să dea lumii de știre. Care cu boi împodobite falnic, coboară de la munte, Aducând cu ele, viață pură, Sfântă și dorurile multe. Fii satului, îmbracă portul popular și ies în stradă, Jucând hora românească, întreg satul ca să-i vadă. Trenurile aproape toate începură să oprească în gară, Toată lumea, cu copii, părinți, bunici, au ieșit afară, Să privească cu mândrie și cu mare strășnicie, Parada portului
SĂRBĂTOARE LA VINŢU DE JOS de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378182_a_379511]