1,662 matches
-
de coală de ambalaj pentru cadouri de Crăciun, cu sinistrele sale simboluri reprezentînd bușteni, frunze de laur și viță de vie. Eu și Frank stăteam pe bancheta din spate a Chevroletului tatei, strîngînd În mîini trenulețele - care aveau să fie Împachetate doar cu cîteva minute Înainte să le deschidem -, În vreme ce el se contra cu poliția În araba lui sarcastic-profesorală, făcînd-o din ce În ce mai neliniștită pe nervoasa de mama. Contrabanda era o activitate pe care o practicaserăm de la o vîrstă fragedă. Băieții mai mari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
fațetă surprinzătoare a Estrellei de Mar. — Surprinzătoare? Locul ăsta parcă-i un aranjament de cutii chinezești. Poți să tot deschizi la ele fără să dai de-un capăt... Hennessy se pregătea să Închidă casa lui Sansom și voia să-i Împacheteze lucrurile ca să le expedieze la verii acestuia din Bristol. Eram curios să văd casa asta de vacanță, presupusul cuibușor de Îndrăgostiți În care Sansom o primea pe Alice Hollinger. Dar Încă mai eram cu gîndul la cel care furase șalupa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
turcești și la ochelarii cu lentile de culoarea ambrei și rame subțiri de metal de pe torpedou, am avut un acut sentiment de ușurare cînd mi-am dat seama că nu se potrivesc cheile. În așteptarea Paulei, m-am pus pe Împachetat un set de haine noi pentru Frank. Tot scotocindu-i prin garderobă În căutare de cămăși curate, am dat peste șalul de dantelă pe care ni-l dăruise bunica noastră. Printre puloverele de mohair, țesătura Îngălbenită arăta ca un giulgiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
metal scump. Au luat lingurile, vasele, un cazan de aramă, vreo două icoane poleite cu aur și hainele de slujbă ale sfinției-sale, strălucitoare, călcate atunci, cu ciucuri pe margini. Se minuna ăl bătrân. Unde să vinzi bulendrele astea? Le-au împachetat bine și, de la ușă, ucenicul a mai cărăbănit un sfeșnic cu trei picioare, plin de ceară uscată. Sandu scotocise toate ungherele, să dibuiască niscaiva bani de la miruit, dar nu găsise. Înjura în gura mare în sfânta biserică. Până dimineață au
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
după papucii săi verzi, așa cum Îl surprind frații Goncourt În timp ce merge de pe bulevadul La Tour-d’Auvergne la redacția Le Temps pentru a-și face corectura. Să lansezi cu Eugène Sue acest mantou-pelerină Într-o nouă culoare, ca a hârtiei de Împachetat. Să cinezi la Mrs. Norton În compania lui Disraëli, Înveșmântat În catifea neagră, cu pantaloni roșu aprins și vestă stacojie. Să te delectezi alături de contele Germain, strălucind de rubine, la supeurile selecte ale marchizului de Caderousse. Să participi, sfătuit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
pară oameni maturi. În spatele nostru, se auzi bubuitul ușilor batante, semn că mai sosise cineva. —Marie! făcu MM. Ia hai să te uiți la caleașca ta de zână! Marie, o fată micuță, subțirică, îmbrăcată într-o jachetă chinezească matlasată și împachetată în lycra, cum se poartă dansatorii în timpul liber, se aplecă deasupra schițelor. Avea acel chip greu de descris, cu nasul cârn și gura largă a unei păpuși de cârpe. —Super, spuse ea entuziasmată. Și o să zbor singură? Nu știu încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
o bucată de magnet pe care o pusesem în mijlocul camerei și care atrăsese jumătate din resturile din jur. —P’asta cui i-o dăm? —Lui Bez, zisei eu. Așa se învață minte că a făcut mișto de primul nostru breloc. Împachetasem cadourile în hârtie maro și le sigilasem cu ceară. Eram foarte încântată de rezultat. Cel puțin era ceva diferit. Ia uite, zisei eu, scoțând la iveală o sticlă de șampanie pe care o țineam la spate și fluturând-o prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
misiune de-a o împiedica să-și revină după cele întâmplate în Africa și de-a o menține în starea în care o găsise: dărâmată. După asta, nu mai erau multe de spus și nici n-au încercat. Și-a împachetat repede bagajele și a plecat la aeroport. Se simțea vinovată, fiind conștientă de tot ce făcuse Edward pentru ea când se afla în cea mai proastă stare posibilă. Și o cuprinse o tristețe covârșitoare, dându-și seama că încercarea ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
simți un fel de pace răspândindu-i-se în tot trupul. Trecu aproape o oră așa, până când Maggie începu să se neliniștească. Se dădu jos din pat, apucând tricoul mare pe care îl luase din dulapul lui Edward când își împachetase lucrurile, duminică după-amiază. Statul să aibă grijă, Comerțul sparge tot se putea citi pe tricou: un suvenir de la jocul interdepartamental de softball din vara trecută, participarea la el era văzută de Edward ca fiind crucială pentru cariera lui de la Washington
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
ordoneze pe masă.) MACABEUS: Auzi... PARASCHIV: Zi... MACABEUS: Îmi pare al naibii de rău, dar auzi, al naibii de rău... că nu te-am strâns... așa... puțin... de gât... PARASCHIV: Știu. MACABEUS: Așa! PARASCHIV: Știu. MACABEUS: Asta e. (Pauză; PARASCHIV lucrează mai departe la împachetat.) MACABEUS (Mieros.): Auzi... PARASCHIV: Ce-i? MACABEUS: Iar începe... PARASCHIV: Ce? MACABEUS: Să mă doară... Parcă mă doare în gât... Nu vrei să vii puțin... să te uiți în gât... PARASCHIV: Nu. MACABEUS (Începe să se clatine încet.): Mă doare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
am trezit, m-am consultat repede cu fratele meu, după care, am Început să pipăim nerăbdători ciorapii Îndesați cu mici daruri și foșnind foarte plăcut; le-am scos pe rând, cu precauție, am desfăcut panglicile, am tras puțin hârtiile de Împachetat, examinând totul În lumina firavă care se strecura printr-o crăpătură a jaluzelelor, apoi le-am Împachetat din nou și le-am Înghesuit Înapoi, la locul lor. Îmi amintesc apoi cum ședeam pe patul mamei, cu voluminoșii ciorapi În mâini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
Îndesați cu mici daruri și foșnind foarte plăcut; le-am scos pe rând, cu precauție, am desfăcut panglicile, am tras puțin hârtiile de Împachetat, examinând totul În lumina firavă care se strecura printr-o crăpătură a jaluzelelor, apoi le-am Împachetat din nou și le-am Înghesuit Înapoi, la locul lor. Îmi amintesc apoi cum ședeam pe patul mamei, cu voluminoșii ciorapi În mâini, străduindu-ne să jucăm spectacolul la care ea dorise să asiste; dar Încurcasem În așa hal hârtiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
nou și le-am Înghesuit Înapoi, la locul lor. Îmi amintesc apoi cum ședeam pe patul mamei, cu voluminoșii ciorapi În mâini, străduindu-ne să jucăm spectacolul la care ea dorise să asiste; dar Încurcasem În așa hal hârtiile de Împachetat și am mimat atât de prost surpriza și entuziasmul (parcă-l văd pe fratele meu dându-și ochii peste cap și exclamând, imitând-o pe guvernanta noastră franțuzoaică, „Ah, quei c’est beau!“, Încât, după ce ne observă o clipă, „publicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
mort după cărți. Să le aibă el pe toate, râse prietenul meu, care, abia atunci am văzut, urmărise din picioare toată discuția noastră. Când pleca în vacanțe, se ducea la poștă cu taxiul să-și trimită pachetele cu cărți acasă. Împacheta câte o zi la ele. — Și așa am ajuns specialist la împachetat. E un lucru pentru care sunt admirat și acum. Mai rar pachete cum le fac eu! Mai ales visuri împachetez. Visuri și fluturi, am adăugat, ca să par și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
care, abia atunci am văzut, urmărise din picioare toată discuția noastră. Când pleca în vacanțe, se ducea la poștă cu taxiul să-și trimită pachetele cu cărți acasă. Împacheta câte o zi la ele. — Și așa am ajuns specialist la împachetat. E un lucru pentru care sunt admirat și acum. Mai rar pachete cum le fac eu! Mai ales visuri împachetez. Visuri și fluturi, am adăugat, ca să par și mai stupid decât eram în acele clipe. Am izbucnit toți trei în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
taxiul să-și trimită pachetele cu cărți acasă. Împacheta câte o zi la ele. — Și așa am ajuns specialist la împachetat. E un lucru pentru care sunt admirat și acum. Mai rar pachete cum le fac eu! Mai ales visuri împachetez. Visuri și fluturi, am adăugat, ca să par și mai stupid decât eram în acele clipe. Am izbucnit toți trei în râs. Apoi prietenul meu a început să strângă farfuriile. Am turnat în pahare. Ea a făcut semn că nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
neinteresată. Fiecare dintre ele părea să nu conștientizeze deloc prezența celeilalte, de parcă fusese încheiat un pact reciproc pentru a trece peste următoarele câteva minute cu un contact uman cât mai redus posibil. Doar când mica selecție de cumpărături a fost împachetată în sacoșa cea veche, fata mormăi vag către clienta ei câteva cuvinte ce abia puteau fi descifrate, iar banii trecură dintr-o mână în alta, petrecându-se astfel un soi de comunicare minimală. Ideea mea inițială de a încerca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
caramelului sigur sclipiseră când m-a privit din nou. —Și ți l-ai cumpărat singură? Sau a fost un cadou de ziua ta, ceva de genul ăsta? —L-am cumpărat singură. De pe QVC. Da, înțeleg. Spune-mi, am continuat eu, împachetând plasa cu varză de Bruxelles în sacoșa de plastic, cum se face? Îi suni sau cum? Mai exact, cum comanzi ce dorești? Mda, îi suni cu cardu’ de credit. —Uimitor. Nu, îi ușor. Apoi a zâmbit. A zâmbit autentic, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
de lângă șifonier, eventual însoțite, dacă aveam în mod deosebit chef să mă răsfăț, de un biscuit mititel și uscat, învelit în folie de plastic. Ritualul meu de curățare consta într-un duș - desfăcând de fiecare dată o așchie de săpun împachetat în hârtie și deșurubând o sticluță virgină de șampon - și un bărbierit rapid. Îmbrăcatul era funcțional, dar eficient: nu numai că mă foloseam de spălătoria hotelului, pentru prima dată în viață, ci descoperisem și eficiența remarcabilă a călcătoriei de pantaloni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
împărțire viitoare, mai organizată, a bunurilor. Pentru prima dată, începusem să apreciez problemele cu care se confruntau clienții mei: mormanele de obiecte nenumărate ce-mi aparțineau mă asaltaseră, ca să spun așa, și nu puteam să-ncep să aleg ce să-mpachetez și să iau cu mine. Judy se ținea după mine de parcă se aștepta s-o iau la goană cu ceva de-al ei și m-am trezit că plec din sufragerie și urc scările spre dormitor fără să fi luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
deliciile celor ce aveau să discute. ― Când mă gândesc prin ce am trecut... Bătrâna îl întrerupse cu un surîs: ― O să ne punem imediat pe pălăvrăgit, dar dă-mi voie ca înainte de asta să fiu o gazdă amabilă. Budinca ți-am împachetat-o, ai s-o mănânci împreună cu Florence. Cu ce vrei să te servesc? Miga se opuse de circumstanță. Bătrâna se apropie de vitrină. " Șerbănică nu mai are răbdare. N-a avut deloc cu cine trăncăni azi. Florence are una din
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
se așeză lângă ea, dar, cum era obosit, lăsă capul în poala ei și adormi îndată. Bătrâna vroia să-i facă o surpriză, așa că începu să caute un pulovăr mai gros prin dulap, căci rămăseseră câteva haine de la nepoți. Îl împachetă frumos și îl puse sub brad. Nu mai stătu nici ea mult și se întinse lângă băiat și adormi. În tot acest timp, Moșul, împreună cu spiridușii, porniră prin lume cu sania trasă de reni, să împartă daruri la copii. Nu
Poveste de Crăciun by Violeta Sabina Lazar () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91531_a_92903]
-
ea pusese doar unul sub brad, rămase foarte surprinsă. Două cadouri erau pentru băiat și unul pentru ea... - Vai de mine, dar cum este posibil!? Hai să le desfacem să vedem ce este!... În unul era pulovărul, pe care îl împachetase ea, unul era plin cu dulciuri și jucării, iar al treilea era plin cu alimente și, alături, o felicitare pe care scria: ”De la Moș Crăciun, pentru cel mai minunat copil și pentru cea mai darnică bunică.” Crăciun Fericit !
Poveste de Crăciun by Violeta Sabina Lazar () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91531_a_92903]
-
el ar muri de degerături sau de rahitism. Nu era o simplă coincidență că, a doua zi după ce Hunter a plecat În lunga lui călătorie la Paris, a apărut dis-de-dimineață la ușa apartamentului nostru un colet extraordinar de elegant. Era Împachetat În hârtie lucioasă neagră și era legat, cu precizie geometrică, cu fundă din panglică albă. Am deschis plicul care se afla deasupra. Înăuntru era un cartonaș alb cu margini aurii care avea gravat sus, cu portocaliu, numele Milton Holmes. Cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
prefăcea că nu se deranjase prea mult. Muream de nerăbdare să-mi văd colierul. În timp ce Hunter dispăru În dormitorul pentru oaspeți, unde Își depozitase cadourile, m-am dus să le iau pe ale mele de sub patul din dormitorul nostru. Îi Împachetasem două cărți și o fotografie cu noi doi făcută la Paris, pe care o dădusem la Înrămat și la gravat. Le-am luat și m-am Întors Înapoi În salonaș. Le-am pus În fața lui Hunter, care stătea cu picioarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]