1,704 matches
-
front, arendarea lotului și angajarea în fabrică, dezertare, decedat fără copii minori). S-au redus loturile la 15 împroprietăriți pe motiv că au pământ propriu și perspectivă de moștenire și s-au sporit loturile la 5 îndreptățiți. Pe „tabloul” de împroprietărire au rămas 218 îndreptățiți după cum urmează:49 din actuala comună Mărăști, atunci unită cu Filipeni, din care 13 făr pământ; - 58 din Fruntești - din care 7 fără pământ; - 62 din Lunca - din care 30 fără pământ; - 24 din Slobozia - din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
îndreptățiți și împroprietăriți, 71 capi de familie nu aveau pământ deloc, cei mai mulți în Lunca - 30, în Slobozia 12, Pârlituri 6, Valea Boțului 3, dar și în satele răzășești Brad și Balaia - 13 și în Fruntești 7. Atât comisia locală de împroprietărire, cât și Comitetul de Ocol nu au respectat întru totul legea: au fost excluși de pe liste și cetățenii care aveau dreptul la împroprietărire și, alții, care nu aveau dreptul, au fost înscriși. Faptul că fiecărui împroprietărit și s-a întregit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dar și în satele răzășești Brad și Balaia - 13 și în Fruntești 7. Atât comisia locală de împroprietărire, cât și Comitetul de Ocol nu au respectat întru totul legea: au fost excluși de pe liste și cetățenii care aveau dreptul la împroprietărire și, alții, care nu aveau dreptul, au fost înscriși. Faptul că fiecărui împroprietărit și s-a întregit un lot până la 2 ha, adică un lot de subzistență, nu rezolva decât pentru moment „problema țărănească”, gospodăria țărănească, țăranii săraci, fiind salvați
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ce plăti, alții, după un timp, și-au vândut pământul. Gospodăria țărănească avea mari datorii la bănci, la stat (impozite, „funcierea”), ajungând în pragul ruinei, fiind necesară intervenția statului pentru anularea datoriilor. Potrivit Decretului - lege din 1918, aveau dreptul la împroprietărire și instituțiile statului: școlile, bisericile, serviciile tehnice etc. Școala mixtă din Lunca avea dreptul la împroprietărire din rezervele comunei, conform art.5 din Regulamentul Legii instituțiilor din 28 martie 1909. Directorul școlii, învățătorul Gh. Pastoiu, a solicita timp de 15
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bănci, la stat (impozite, „funcierea”), ajungând în pragul ruinei, fiind necesară intervenția statului pentru anularea datoriilor. Potrivit Decretului - lege din 1918, aveau dreptul la împroprietărire și instituțiile statului: școlile, bisericile, serviciile tehnice etc. Școala mixtă din Lunca avea dreptul la împroprietărire din rezervele comunei, conform art.5 din Regulamentul Legii instituțiilor din 28 martie 1909. Directorul școlii, învățătorul Gh. Pastoiu, a solicita timp de 15 ani un lot experimental pentru școală și, numai după mari insistențe, după ce s-a cumpărat moșia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de 392,9750, la care adăugându-se opțiunea calculată de 93,1250 ha, potrivit legii pășunilor comunale, a rezultat o suprafață expropriabilă de 486,10 ha. Din această suprafață s-au scăzut cele 406,10 ha expropriate în 1919 pentru împroprietărirea sătenilor, rămânând 80 ha pentru izlaz. Și din aceste 80 ha s-au scăzut cele 72 date ca izlaz în 1909, rămânând de expropriat pentru izlaz 8 ha. Comisia a mai constatat că din cele 406,10 ha expropriate în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
plată.” Procesul-verbal nu a fost semnat și de delegatul sătenilor, decât cu specificarea „Osebită părere”: Subsemnatul, în calitate de delegat al locuitorilor din comuna Filipeni, nefiind mulțumit de mai multe puncte de vedere de hotărârea dat de onor Comitetul de Ocol de împroprietărire, relativ la înființarea izlazului comunal, semnez procesul-verbal, rezervându-și dreptul de apel la Comisiunea Județeană de împroprietărire.” Nici comisia județeană, analizând, în 1922, modul în care s-au constituit cele 13 ha completare la izlazul comunei Filipeni, nu acord comunei nicio
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în calitate de delegat al locuitorilor din comuna Filipeni, nefiind mulțumit de mai multe puncte de vedere de hotărârea dat de onor Comitetul de Ocol de împroprietărire, relativ la înființarea izlazului comunal, semnez procesul-verbal, rezervându-și dreptul de apel la Comisiunea Județeană de împroprietărire.” Nici comisia județeană, analizând, în 1922, modul în care s-au constituit cele 13 ha completare la izlazul comunei Filipeni, nu acord comunei nicio compensație pentru jumătate din suprafața de izlaz lipsă. Mai mult, demonstrația Comisiei Județene pornește de la cifre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Rosetti” Total: 976, 60 ha B. Pământ cumpărat cu hectarul: 10 ha de la Virginia Lambrino 20 ha de la Sofia Boteanu 100 ha de la IliescuBrânceni 80 ha de la Ștefan Șendrea 120 ha de la Florica Cantili Total: 330 ha C. Pământ din împroprietăriri: 50, 50 ha izlaz comunal în 1909 289, 00 ha prin împroprietărirea din 1921 40, 50 ha izlaz rămas din pământul neproductiv, în 1921 Total: 385 ha 177 Totalul general arată că luncașii au intrat în posesia suprafeței de 1691
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de la Virginia Lambrino 20 ha de la Sofia Boteanu 100 ha de la IliescuBrânceni 80 ha de la Ștefan Șendrea 120 ha de la Florica Cantili Total: 330 ha C. Pământ din împroprietăriri: 50, 50 ha izlaz comunal în 1909 289, 00 ha prin împroprietărirea din 1921 40, 50 ha izlaz rămas din pământul neproductiv, în 1921 Total: 385 ha 177 Totalul general arată că luncașii au intrat în posesia suprafeței de 1691,60 ha, din care 1306,60 ha din cumpărături și numai 385
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
40, 50 ha izlaz rămas din pământul neproductiv, în 1921 Total: 385 ha 177 Totalul general arată că luncașii au intrat în posesia suprafeței de 1691,60 ha, din care 1306,60 ha din cumpărături și numai 385 ha din împroprietăriri. În aceeași perioadă, locuitorii din Fruntești au cumpărat numai 120 ha de pământ. </notelist> 1 Alexandru I. Gonța, Studii de istorie medievală, Editura „Dosoftei”, Iași, 1989, p.25-36; 55-72. 2 Radu Rosetti, Pământul, sătenii și stăpânii în Moldova. Tom I.
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Arhiva Primăriei din comuna Filipeni. Dosarul cuprinzând documentele de aplicare a reformei agrare din 1864. 42 Nicolai Grămadă, Sătenii și stăpânii în Bucovina între 17751848, Cernăuți, 1934, p.18-19. Vezi și: Nicolai Grămadă, O sută de ani de la cea dintâi împroprietărire a sătenilor în Bucovina, în Calendarul „Glasul Bucovinei”, Cernăuți, 1935. 43 Vasile Balș, Descrierea Bucovinei și a stării ei lăuntrice, 1780, în „Bucovina în primele însemnări geografice, istorice, economice și demografice”, Editura Academiei Române, București, 1998, p.56-57 și 349. 44
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ia în folosință mai mult pământ, trebuia să ajungă la „învoieli de bună voie” cu boierul care le impune „robia clăcii”. Obținerea unei cantități mai mari de cereale însemna o cantitate mai mare de muncă, atât pe pământul propriu, după împroprietărirea din 1864, cât și pe moșia boierească. Aratul, semănatul, prășitul, seceratul, cu secera sau cu coasa (hreapca), adunatul, „treieratul” cu caii, vânturatul, încărcatul, căratul, depozitatul în magazii și hambare, toate erau munci manuale. O ușurare a fost când s-au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în situația de-a avea mai mult pământ decât răzeșii din Fruntești (vezi cap. „Modificări în structura de proprietate” din prezenta lucrare). În perioada interbelică, gospodăria țărănească a fost supusă presiunilor venite din partea băncilor, datoriilor pentru plata pământului primit la împroprietărire, „foncierei” - impozitul pe proprietatea funciară, a pământului, încât a fost nevoie de o nouă intervenție a statului. Criza economică dintre anii 1929-1933 a afectat grav gospodăria țărănească, datoare cu bănci sume care depășeau valoarea gospodăriei. În multe zone ale țării
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a secolului al XIX-lea, când pământul este tot mai puțin, ca urmare a împărțirilor succesive, are loc un procesă accentuat de pauperizare a rănimii. Desigur au existat și țărani care și-au păstrat pământul răzășescă (Fruntești) sau cel din împroprietărire și din cumpărătură (Lunca), dar majoritatea nu aveau nici recolte suficiente și nici vite. În comparație cu secolului al XVIIIlea, când întâlnim țărani clăcași cu 18-20 și chiar 40 capete de vite, către sfârșitul secolului al XIX-lea doar 8,9% dintre
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în satul Lunca sau la Gura Știubienei (Moara lui Ciulei). Locuitorii din Slobozia - Filipeni și din Lunca, fiind clăcași, erau obligați să macine la moara proprietarului care le dădea pământ în folosință. Această situație a durat pânăă la eliberarea și împroprietărirea țăranilor, la 1864. În Lunca a funcționat moara boierilor Rosetti, o moară purtată de forța apei adunată într-un iaz mare, despre care își mai aminteau cei bătrâni prin 1960-1970. Moara lui Rosetti de la Lunca trebuie să fi funcționat după
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
clasă și cancelarie, pe o suprafață de 1800m2, donație fără acte. De construcție s-a ocupat directorul N. Lăzărescu. Când au început preparativele pentru aplicarea reformei agrare, legiferată în 1921, directorul Gh. Postoi a intervenit la organele ierarhică superioare pentru împroprietărirea școlii din Lunca. În acest sensă s-a adresat ierarhică organelor competente, începânăd cu Revizoratul Școlar căruia îi trimite o cerere la 18 aprilie 1919: „Domnule Revizorîam onoarea a vă raporta următoarele: de 15 ani m trudescă să capăt pământul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
adunările destinate unirii românilor, dreptul de a fi considerați „oameni ai țării, să avem și noi o țară”, în sensul de a fi liberi și proprietari. Revoluția românilor de la 1848-1849, deși pusese în programele politice problema țărănească (eliberarea țăranilor și împroprietărirea lor) sau, măcar, „grabnica îmbunătățire a situației țăranilor clăcași” (Moldova, adunarea din 27 martie 1848, din Iași), fiind înfrântă, nu a putut rezolva niciuna dintre măsurile privind pe țărani. Nicolae Bălcescu, sufletul revoluției de la 1848, analizând „Mersul revoluției la români
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
nu a putut rezolva niciuna dintre măsurile privind pe țărani. Nicolae Bălcescu, sufletul revoluției de la 1848, analizând „Mersul revoluției la români”, sublinia că românii mai aveau de făcut două revoluții: una pentru unitate națională (Unirea) și alta pentru obținerea independenței. Împroprietărirea țăranilor la 1864, prin eliberarea lor din clăcășie, mergea pe linia spuselor lui Nicolae Bălcescu: dă-i țăranului o țară, o bucată de pământ, ca să aib și el țară, și să-i poți spune du-te și mori pentru ea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Turcan Ion (Valea Boțului) 80. Gurău Ion 81. Ursariu Mihai 82. Andrei Gheorghe 397 Urmașii acestor eroi, morți pe toate fronturile și locurilor bătăliilor, cei mai mulți la Mărăști, Mărășești și Oituz (părinți, soții, orfani) au fost trecuți prioritar pe listele de împroprietărire, cei care au urmat școli secundare au fost bursieri de stat. De abia s-au vindecat rănile primului război, în urma căruia s-a înfăptuit România Mare (am propusă denumirea de România Normală!) prin Unirea Basarabiei (27 martie 1918), Bucovinei (28
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Din totdeauna țăranul român s-a confruntat cu lipsa de pământ (vorbim începânăd cu epoca modernă): ori nu avea deloc (avea în folosință) sau avea prea puțin. După reforma agrară realizată de domnitorul Al. I. Cuza, în 1864, a urmat împroprietărirea însurățeilor după războiul de independență, alte pământuri au fost date după răscoalele țărănești din 1888, apoi s-au scosă la vânzare moșiile statului și ale particularilor care nu-și puteau plăti datoriile până la primul război mondial. Nu toți țăranii au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
terenuri supuse exproprierii: toate moșiile mai mari de 50 ha, sesiile bisericilor și ale școlilor, proprietățile mobile și imobile ale germanilor plecați în Germania, averile criminalilor de război, absenteiștilor etc. și s-a trecut la întocmirea listelor cu îndreptățiți la împroprietărire: văduve de război, orfani, țărani fără pământ sau cu pământ puțin, alte categorii. În comuna Filipeni au fost supuse exproprierii „moșiile” Sofiei Rosetti și a lui Vasilică Rosetti, dar și ce mai rămăsese din fosta moșie a Virginiei Rosetti, unde
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
primit așa zisul „porumb (păpușoi) de milă”, murdar, care, apoi, a trebuit să fie plătit. Așadar, nu era un lucru nou în politica economică față de talpa țării: cei din 1945, comuniști și necomuniști, continuau o veche practică. Comisia locală de împroprietărire a înscrisă în tabele pe toți îndreptățiții 55 din comună, 322 capi de familie la care s-a adăugat un tabel separat, scrisă cu cerneală, cu 16 împroprietăriți. La cei 338 capi de familie înscriși în liste, au fost împărțite
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
uita lumea ca la comedie. Tabelul nominal cu împroprietăriții prin legea din 1945, din comuna Filipeni, plasa Parincea, jud. Bacău, cu suprafața de teren primită, rata anuală, socotită în grâu sau alte produse predate în prezent în contul ratelor de împroprietărire, cuprindea următoarele rubrici: Suprafața cu care au fost împroprietăriți Cantitatea de produse predate până în prezent în contul ratelor de împroprietărire în tabel lipsește cantitatea totală de cereale care trebuia predată de fiecare împroprietărit pentru suprafața primită. De asemenea, este neclară
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu suprafața de teren primită, rata anuală, socotită în grâu sau alte produse predate în prezent în contul ratelor de împroprietărire, cuprindea următoarele rubrici: Suprafața cu care au fost împroprietăriți Cantitatea de produse predate până în prezent în contul ratelor de împroprietărire în tabel lipsește cantitatea totală de cereale care trebuia predată de fiecare împroprietărit pentru suprafața primită. De asemenea, este neclară și rubrica „Rata anuală socotită în grâu” unde este înscrisă la unii suprafața în metri pătrați, la alții 100 sau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]