7,391 matches
-
ar fi forțat să-l lichidez doar în câteva rânduri. Nu știu de ce căpitanul Nichols plecase din Anglia. Era o chestiune în privința căreia se dovedea reticent, și cu persoane de teapa lui o întrebare directă nu se dovedește niciodată prea înțeleaptă. A făcut aluzie la o nenorocire nemeritată și nu încape îndoială că se socotea victima unei nedreptăți. În imaginația mea prindeau contur tot soiul de forme de înșelăciune și de violență și am fost întru totul de acord cu el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
ofițer de rangul trei pe vasul Tropic Bird, un băiat tare chipeș. Oftă puțin. Se zice că o femeie îi păstrează totdeauna o amintire tandră primului amant, dar poate că nu totdeauna ține minte cine era. — Tata era un om înțelept. Ce-a făcut? am întrebat-o. — M-a stâlcit în bătaie și apoi m-a pus să mă mărit cu căpitanul Johnson. N-am avut nimic împotrivă. Era, bineînțeles, mai în vârstă, dar destul de chipeș. Tiaré (taică-său îi dăduse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
resurse suficiente ca să-mi duc traiul și, din când În când, Încă mai țin câte o lecție. Ba chiar speram să te Întâlnesc la vreuna din ele, spre a ne reînnoi astfel cunoștința În spațiul cuvintelor, singurul demn pentru omul Înțelept. Singura noastră Împărăție, conchise el după o scurtă pauză, privind spre haosul din jur. - Serviciul public m-a ținut departe de această Împărăție. Dar, firește, nu am uitat lecția domniei tale. Cum văd că nici domnia ta nu ai uitat cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
ale cerurilor. Și cum e alcătuit? - Pe scara care i-a apărut, Profetul - Dumnezeu să-l țină În slava sa - a urcat mai Întâi prin cele șapte ceruri ale celor șapte planete. În ordinea exactă În care le-au așezat Înțelepții astronomi de la Bagdad, cu viziunea lor minunată. Prin pustiuri de beznă și de lumină. Și prin lacul de foc al vinovăției. Dante scutură din cap. - Poate că vrei să spui În ordinea În care le-au așezat Înțelepții Greciei. Aristotel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
au exprimat în favoarea lui Dreyfus doar la mesele în familie. Matziev avusese de-a lungul acelei perioade boașe de taur, susținându-l public pe micul căpitan, spunând deschis că el crede în nevinovăția acestuia, nesocotind și punându-se împotriva gândirii înțelepte a statului major, disprețuindu-i astfel pe cei care l-ar fi putut ajuta să avanseze, să ajungă chiar până la stele, la stele din acelea care sunt cusute pe epoleții uniformei și care sunt în întregime din aur. Asta este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
tăbăcită, ce vorbea cu păstrăvii și trăia împreună cu o vacă foarte bătrână căreia îi spunea Doamna. El și vaca dormeau unul lângă altul în grajd. Ajunseseră să semene, la miros și nu numai, doar că vaca era, fără îndoială, mai înțeleaptă decât el și mai puțin arțăgoasă. Fantin îl ura pe tata. Iar acesta îi întorcea sentimentul. Doi nebuni într-un sat-fantomă, care se înjurau printre ruine, aruncând câteodată unul în altul cu pietre, ca niște puștani cu fruntea ridată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
părea că se abandonează exclusiv acelei izolări, În timp ce frumuseți mai puțin izbitoare se foiau și pălăvrăgeau la parter. Băieții care treceau prin fața ușii le aruncau priviri invidioase; fetele care treceau se mulțumeau să râdă și să se Încrunte, devenind mai Înțelepte În sinea lor. Ajunseseră acum la un stadiu bine definit. Schimbaseră informații despre cursul vieții lor de la ultima Întâlnire și Isabelle ascultase multe lucruri auzite și cu alte prilejuri. Amory era student În anul al doilea era În conducerea clubului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
isteric): Nu pot renunța la tine! Nu pot și gata! Trebuie să fii a mea! ROSALIND (cu duritate În voce): Acum te porți ca un copil răsfățat. AMORY (Înnebunit): Nu-mi pasă! Ne faci praf viețile! ROSALIND: Fac ceea ce e Înțelept, unicul lucru Înțelept. AMORY: O să te măriți cu Dawson Ryder? ROSALIND: Nu mă mai Întreba. Știi că În unele privințe sunt bătrână; În altele... ei bine, nu-s decât o fetișcană. Îmi plac soarele, lucrurile frumoase și veselia. Nu pot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
renunța la tine! Nu pot și gata! Trebuie să fii a mea! ROSALIND (cu duritate În voce): Acum te porți ca un copil răsfățat. AMORY (Înnebunit): Nu-mi pasă! Ne faci praf viețile! ROSALIND: Fac ceea ce e Înțelept, unicul lucru Înțelept. AMORY: O să te măriți cu Dawson Ryder? ROSALIND: Nu mă mai Întreba. Știi că În unele privințe sunt bătrână; În altele... ei bine, nu-s decât o fetișcană. Îmi plac soarele, lucrurile frumoase și veselia. Nu pot să sufăr responsabilitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
a spus el, dar Frumoasa a dispărut o dată cu suflarea lui și a murit, cu iubiții ei cu tot... ...Mereu spiritul lui și nu ochii ei, mereu arta lui și nu părul ei. „Cine a Învățat un tertip rimat să fie Înțelept și să se oprească Înainte de sonetul de aici...“ Cântarea mea, oricât de-adevărată, să te cânte În luni de iunie o mie și nimeni să nu știe că ai fost, o după-amiază, Frum’sețea-ntruchipată. El a scris rândurile acestea Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
rupt, dar bărbatul cu picioare moi din camera lui Phoebe se micșorase până la dimensiunile aureolei de deasupra lui Jill. Percepea instinctual mirosul stătut al sărăciei, dar nu mai alunga păcatele mai serioase ale mândriei și senzualității. Nu mai existau oameni Înțelepți, nu mai existau eroi. Burne Holiday se cufundase În uitare, ca și cum nici n-ar fi trăit, iar Monsignor murise. Amory se maturizase cu Încă o mie de cărți și o mie de minciuni. Îi ascultase nesățios pe cei care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Satana voia să te Îndoiești de ea. Amory Îl văzuse pe Monsignor mergând În vizită acasă la filistini nesimțiți, citind cu nesaț romane populare și cufundându-se adânc În rutină ca să scape de acea oroare. Iar acest prelat ceva mai Înțelept, ceva mai pur, nu fusese (Amory o știa) mult mai În vârstă decât el. Acum Amory era singur - evadase dintr-un țarc mic Într-un gigantic labirint. Se afla acolo unde fusese Goethe când Începuse Faust; acolo unde fusese Conrad
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
în sensul că am dat 9 la recitare și 7 la improvizație, pentru că așa mi s-a părut că era corect. Bibanul spusese clar că n-o vrea la clasă, nu știu ce diferend era între el și Beligan, așa că ceilalți, mai înțelepți decât mine, notaseră ambele probe cu 8. Lamia a picat și Beligan, furios, s-a dus la Institut, a cerut să vadă notele, le-a văzut și s-a făcut foc pe mine că de ce i-am dat 7. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
pentru că nu mai putea fi prezentat publicului, ba cred că erau foarte mulți spectatori care veneau special să vadă cum ne puneam poalele în cap, ajunsesem cam de râsul târgului, așa ceva nu mai putea fi tolerat și s-a luat înțeleapta decizie de a-l face uitat. Nenea Nae Bălănescu, un glas rar, puternic, o dicție sobră, dar cu un fizic ingrat, nici înalt, nici scund de tot, exact cât să nu fie nimic, dar un om vesel, zâmbitor, bun în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
Înțepătoare. Nu știam cum să reacționez: Își vărsa focul pe mine chiar dacă tăceam, iar dacă Îi răspundeam, mânia ei se revărsa asupra mea de două ori mai puternică. Oricare din cele două situații mă obosea teribil. Probabil că era mai Înțelept din partea mea să rabd În tăcere și să evit certurile cărora nu le puteam face față prin argumente logice, iar acum adevărul era că nu-i mai răspunsesem nimic de câteva minute bune. Această pată de pe abdomenul lui Akemi era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
profilului psihologic al bărbatului pe care îl căutăm, dar sunt mai multe de „ar putea fi“ decât într-un film regizat de afurisitul de Fritz Lang. Ce vreau eu e o dovadă clară. Nebe aprobă din cap cu un aer înțelept și își puse picioarele pe birou. Bătând darabana cu vârful degetelor, zise: — Ai putea să construiești un caz? Să-l faci să cedeze? — Nu e prost. Va fi nevoie de timp. Nu sunt un anchetator atât de bun și nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
întâlniți cu cineva care vă poate ajuta. Există un om, un om foarte înzestrat și deosebit, care posedă o capacitate paranormală enormă. E posibil să vă poată ajuta. Acest bărbat, ca ultim descendent al unui lung șir de bărbați germani înțelepți, are o memorie clarvăzătoare ancestrală, care este unică în epoca noastră. — Pare să fie minunat, zise Hildegard cu respirația întretăiată. — Este, întări Vogelmann. Atunci voi aranja să-l întâlniți, zise Rahn. Întâmplător știu că este liber joia care vine. Veți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
și, cu excepția strângerii lui de mână, care slăbise considerabil, aș fi putut zice că el dispăruse. Într-un târziu vorbi, dar cu o voce care îmi făcu pielea de găină și îmi ridică părul în cap: — Am aici un rege înțelept de foarte, foarte demult, zise el, strânsoarea lui devenind brusc mai puternică. Dintr-o vreme când trei sori străluceau pe cerul nordului. Scoase un oftat lung, sepulcral. A suferit o teribilă înfrângere în luptă din partea lui Carol cel Mare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
pentru a șterge afrontul unui banal adulter, să-și omoare rivala și să-și ucidă propriii copii ca să le interzică accesul la moștenire. Departe de condamnarea morală obișnuită, Diogene o laudă pe vrăjitoarea înrudită cu Circe ca pe o femeie înțeleaptă ce transfigurează trupurile slabe, uzate și obosite ale oamenilor de care se ocupă; prin practica palestrei și a băii cu aburi, aceștia devin indivizi puternici și viguroși. Dacă unii văd în activitățile ei doar cazanele în care-i fierbe pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Sub semnul purcelului: epicurismul greco-roman X EPICUR și „plăcerea supremă” -1- Fiziologia filosofiei. Cu mult înaintea lui Nietzsche, care experimentează și teoretizează această evidență în prefața la Știința voioasă, Epicur afirmă că filosofăm cu un trup și că nu devenim înțelepți plecând de la orice stare corporală. O fiziologie a filosofiei în plin secolul al IV-lea înaintea erei noastre, iată o idee de-a dreptul genială - încă una - la un filosof ce reușește să cristalizeze singur o gândire care, în ciuda formei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
concepția platonistă, nimic despre artă, muzică, pictură sau poezie, cel mult una sau două propoziții incidente: poezia homerică vinde mituri și ficțiune, totul într-un ambalaj atrăgător amintind de seducțiile Sirenelor lui Ulise, teatrul îl farmecă chiar mai mult pe înțelept decât pe omul de rând, iar acest faimos înțelept nu cumpără obiecte de artă costisitoare, el discută cu competență despre muzică, dezvelește statui, scrie și lasă o operă, face lecturi în public, bineînțeles, dar nimic altceva mai precis. Arta există
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
pus în situația de a-i apăra pe dușmanii săi din ajun - pe Gabinius, de exemplu, care făcuse totul pentru a-l trimite în exil în 58...: iată tot atâtea motive ca să-i urască pe epicurieni. Filosofii nu sunt întotdeauna înțelepți, iar stoicii sunt adesea incapabili să suporte și să se abțină - maxima lor - cu eleganță... Să lăsăm deci în urma noastră ideea unui discipol al Grădinii egocentric, preocupat doar de sine și uitând de lume confruntat cu un adept al Porticului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
frică, dorință, contract, durere, descoperim niște directive adresate părinților și prietenilor în care, în ciuda numărului redus de fragmente găsite și a faptului că ele sunt în general deteriorate, ghicim un Diogene obosit, bolnav de stomac, nu departe de moarte, dar înțelept, așteptându-și cu seninătate sfârșitul. încă o scrisoare, poate a lui Epicur către mama sa, în care autorul îi cere să mai înceteze cu darurile și cu alte dovezi de generozitate, pe motiv că prietenii și tatăl lui manifestă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
motiv că prietenii și tatăl lui manifestă o dărnicie deja suficientă pentru fericirea filosofului. -3- Un budism grecesc! Extremitatea zidului povestește sfârșitul filosofiei și constituie în același timp o concluzie a existenței. Diogene din Oenanda, bătrân, obosit, bogat, bolnav, dar înțelept grație doctrinei lui Epicur, suferă de dureri de stomac și verifică temeiul practicii filosofice: epicurismul ca terapie a sufletului și a trupului, înțelepciunea soteriologică, mântuirea prin gândirea dublată de o practică filosofică a vieții. La ora trecerii de cealaltă parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
rigă Crypto, Ca o lamă de blestem Vorba-n inimă-ai înfipt-o! Eu de umbră mult mă tem, Că dacă-n iarnă sunt făcută, Și ursul alb mi-e vărul drept, Din umbra deasă, desfăcută, Mă-nchin la soarele-nțelept. La lămpi de gheață, supt zăpezi, Tot polul meu un vis visează. Greu taler scump cu margini verzi De aur, visu-i cercetează. Mă-nchin la soarele-nțelept, Că sufletu-i fîntînă-n piept, Și roata albă mi-e stăpână, Ce zace
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]